25,611 matches
-
Este asemănător crocodilului. Principala sursă de hrană o constituie animalele de talie mică, dar poate ucide și mânca animale mari (spre exemplu căprioare), păsări, pești și reptile. Când este însă iritat, poate ataca și omul. În 1967 a devenit specie protejată, din cauza vânatului excesiv. Efectivul aligatorilor a crescut în 20 de ani până la aproximativ 800.000 de exemplare. Se permite vânătoarea lor pentru controlul numărului. Aligatorul are respirație pulmonară, adică respiră prin plămâni. Corpul este alcătuit din cap, trunchi, membre și
Aligatorul american () [Corola-website/Science/334561_a_335890]
-
Peșteră Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Bistrița Năsăud. Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătuta de drumul comunal DC1, care leagă peșteră Izvorul Tăușoarelor
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Tăușoarelor de satul Gersa ÎI. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peșteră Tăușoare” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, pădurea de pe muntele Scărița
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, pădurea de pe muntele Scărița și abrupturile ce străjuiesc obârșiile văii Belioara (afluent al râului Poșaga). Aria protejată este delimitată la est și sud-est de râul Mureș și de râul Ampoița în sud. Extremitatea nord și nord-estică este mărginită de Cheile Turului iar cea vestică de valea Ampoiului și râul Galda. Din punct de vedere geologic, multiplele procese
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
rădașcă ("Lucanus cervus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluturele de muștar ("Leptidea morsei"), albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele de stepă ("Catopta thrips"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar") și fluturele de noapte ("Eriogaster catax"). Flora ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN75 ce străbate situl, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pășunatul la liziera pădurii, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Domnului” din Zlatna, zidită în stil gotic în anul 1424; biserica „Nașterea Maicii Domnului” - 1754 din Feneș), cetățile medievale (Liteni, Aiud), muzeele (Muzeul cu colecții arheologice din Zlatna, Muzeul de istorie din Aiud, Muzeul de etnografie și folclor) și ariile protejate sunt doar câteva din obiectivele antropice și atracțiile naturale ale turismului românesc din zona Apusenilor. Orașul Zlatna găzduiește "Festivalul internațional de Film Etnografic" (FIFE), eveniment anual ce promovează prin intermediul unor cineaști profesioniști și amatori, valorile culturale și tradițiile naționale ale
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
tematice, concerte) și "Festivalul internațional de folclor „Doina Aiudului”" desfășurat în scopul promovării dansurilor populare, costumelor și obiceiurilor tradiționale specifice țărilor participante la această serbare culturală În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, cetăți, muzee, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Cheile Dobrogei alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică) situată în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Săcele, Siliștea și Târgușor și este străbătută
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), gâsca cu piept roșu ("Branta
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]