25,587 matches
-
lume. Situat în vasta regiune Kimberly - presărată de rare așezări umane masivul acoperă o suprafață de 450 km². În cea mai mare parte a anului căldura este intensă aici, cu temperaturi de pâna la 40șC la umbră. În lungul anotimp uscat nu plouă deloc, iar râurile se transformă într-un șirag firav de bălți mici. Apoi, în anotimpul ploios (noiembrie- martie), totul înverzește. Apa se revarsă în cascade din lacuri, iar cicloanele din Oceanul Indian aduc atâta ploaie, încât câmpia se inundă
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
ca agent oxidant împreună cu un acid tare. Imprimarea cu gumă de bicromat a fost primul proces foarte stabil de imprimare fotografică, fiind folosit încă din anul 1850. O soluție de gumă arabică și bicromat de potasiu aplicată pe hârtie și uscată se întărește în urma expunerii la lumină. Intensificarea cu crom sau fotocromul utilizează bicromat de potasiu împreună cu părți egale de acid clorhidric concentrat diluat la aproximativ 10% pentru a trata negativele slabe și subțiri ale rolelor fotografice alb-negru. Această soluție reconvertește
Bicromat de potasiu () [Corola-website/Science/332200_a_333529]
-
iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse continuă. După circumstanțele de apariție se distinge: tuse de efort și tuse pozițională. Tusea uscată, chinuitoare, frecventă este inutilă și dăunătoare și poate determina accidente hemoragice sau pneumotorax spontan, poate favoriza infecțiile, produce insomnie cu epuizare fizică a bolnavului, induce creșterea presiunii în circulația pulmonară. Tusea uscată este suprimată cu antitusive (dextrometorfan, codeină etc.). Tusea
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
distinge: tuse de efort și tuse pozițională. Tusea uscată, chinuitoare, frecventă este inutilă și dăunătoare și poate determina accidente hemoragice sau pneumotorax spontan, poate favoriza infecțiile, produce insomnie cu epuizare fizică a bolnavului, induce creșterea presiunii în circulația pulmonară. Tusea uscată este suprimată cu antitusive (dextrometorfan, codeină etc.). Tusea umedă, productivă este utilă, ea permițând eliminarea secrețiilor patologice din căile respiratorii, constituind unul dintre mecanismele de apărare a organismului. Tusea productivă nu trebuie suprimată (cu excepția unor cazuri speciale: când epuizează pacientul
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
odihna și somnul) deoarece sputa trebuie expectorată. Tusea este un act reflex (involuntar), dar și voluntar. Reflexul tusei este format de receptori, căi aferente, centrul tusei și căi eferente. În funcție de existența sau inexistența sputei, tusea este de două feluri: tuse uscată și tuse umedă, productivă. "Tusea uscată" sau "tusea neproductivă", "tusea seacă" este neurmată de expectorație și are un timbru sec. Ea este scurtă, repetată, iritativă și obosește bolnavul, producându-i insomnii. Este cauzată de excitația zonelor tusigene pulmonare (trahee, bronhii
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
expectorată. Tusea este un act reflex (involuntar), dar și voluntar. Reflexul tusei este format de receptori, căi aferente, centrul tusei și căi eferente. În funcție de existența sau inexistența sputei, tusea este de două feluri: tuse uscată și tuse umedă, productivă. "Tusea uscată" sau "tusea neproductivă", "tusea seacă" este neurmată de expectorație și are un timbru sec. Ea este scurtă, repetată, iritativă și obosește bolnavul, producându-i insomnii. Este cauzată de excitația zonelor tusigene pulmonare (trahee, bronhii) sau extrapulmonare (rinofaringe, ureche, mediastin, pleură
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
timbru sec. Ea este scurtă, repetată, iritativă și obosește bolnavul, producându-i insomnii. Este cauzată de excitația zonelor tusigene pulmonare (trahee, bronhii) sau extrapulmonare (rinofaringe, ureche, mediastin, pleură, esofag, stomac, apendice, ficat, splină, colecist, peritoneu, uter și anexe etc.) Tusea uscată este prezentă în tabloul clinic de debut al virozelor respiratorii acute virale sau bacteriene (în faza inițială a unei faringite acute, bronșite acută, traheite acute, traheobronșite sau pneumonii acute). Apare și în afecțiuni pleurale (pleurite, pleurezii, pneumotoraxuri), tuberculoza pulmonară incipientă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
inițială a unei faringite acute, bronșite acută, traheite acute, traheobronșite sau pneumonii acute). Apare și în afecțiuni pleurale (pleurite, pleurezii, pneumotoraxuri), tuberculoza pulmonară incipientă, fibroză pulmonară, neoplasm (cancer) bronșic, tumori mediastinale, adenopatii traheobronșice, iritație subdiafragmatică, otite medii. În plus, tusea uscată este prezentă și în debutul bolilor eruptive, în special rujeola (datorită afectării laringelui). Deseori ca simptom inițial sau unic, tusea uscată poate fi întâlnită în insuficiența cardiacă, în anevrism de aortă și pericardită. Tusea uscată cardiacă este caracteristică în special
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
tuberculoza pulmonară incipientă, fibroză pulmonară, neoplasm (cancer) bronșic, tumori mediastinale, adenopatii traheobronșice, iritație subdiafragmatică, otite medii. În plus, tusea uscată este prezentă și în debutul bolilor eruptive, în special rujeola (datorită afectării laringelui). Deseori ca simptom inițial sau unic, tusea uscată poate fi întâlnită în insuficiența cardiacă, în anevrism de aortă și pericardită. Tusea uscată cardiacă este caracteristică în special bolii mitrale (stenoză mitrală), în care dilatarea atriului stâng determină iritarea fibrelor nervoase centripete ale arcului reflex tusigen. La copii, o
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
otite medii. În plus, tusea uscată este prezentă și în debutul bolilor eruptive, în special rujeola (datorită afectării laringelui). Deseori ca simptom inițial sau unic, tusea uscată poate fi întâlnită în insuficiența cardiacă, în anevrism de aortă și pericardită. Tusea uscată cardiacă este caracteristică în special bolii mitrale (stenoză mitrală), în care dilatarea atriului stâng determină iritarea fibrelor nervoase centripete ale arcului reflex tusigen. La copii, o tuse uscată, instalată brusc și rebelă la tratament poate fi expresia clinică a unui
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
fi întâlnită în insuficiența cardiacă, în anevrism de aortă și pericardită. Tusea uscată cardiacă este caracteristică în special bolii mitrale (stenoză mitrală), în care dilatarea atriului stâng determină iritarea fibrelor nervoase centripete ale arcului reflex tusigen. La copii, o tuse uscată, instalată brusc și rebelă la tratament poate fi expresia clinică a unui corp străin în conductul traheobronșic (nasture, monedă, boabe de porumb etc.) care a ajuns aici prin inhalare accidentală. La adulți și la vârstnici, o tuse uscată instalată lent
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
o tuse uscată, instalată brusc și rebelă la tratament poate fi expresia clinică a unui corp străin în conductul traheobronșic (nasture, monedă, boabe de porumb etc.) care a ajuns aici prin inhalare accidentală. La adulți și la vârstnici, o tuse uscată instalată lent progresiv și rebelă la tratament sugerează existența unui cancer bronșic. O tuse uscată poate fi și o tuse nervoasă (bolnavi cu tulburări nevrotice, tulburări emoționale), o tuse de obișnuință (tuse tic) sau intenționată, voită (tuse frauduloasă). "Tusea productivă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
corp străin în conductul traheobronșic (nasture, monedă, boabe de porumb etc.) care a ajuns aici prin inhalare accidentală. La adulți și la vârstnici, o tuse uscată instalată lent progresiv și rebelă la tratament sugerează existența unui cancer bronșic. O tuse uscată poate fi și o tuse nervoasă (bolnavi cu tulburări nevrotice, tulburări emoționale), o tuse de obișnuință (tuse tic) sau intenționată, voită (tuse frauduloasă). "Tusea productivă" sau "tusea umedă", este urmată de expectorație, cu apariția sputei în proporții variabile. Are un
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Naziștii ar fi trebuit să fie ocupați cu aerodromul, dar nu pentru mult timp încă. Isabelle îngenunche, desfăcu parașuta pilotului, o strânse și fugi cu ea cât de departe putu, îngropând-o cât mai bine sub un morman de frunze uscate. Apoi alergă înapoi la pilot și, prinzându-l de încheieturile mâinilor, îl tărî în adâncul pădurii. - Trebuie să stai liniștit. Înțelegi? O să mă întorc, dar să stai fără să scoți un cuvânt. - Chiar așa... am să fac, îi auzi vocea
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
care i-a creat o altă traiectorie a vieții... Până în 1959 a fost antrenor de tenis, asistent regizor și a început să studieze canto. Din 1959 se stabilește la Viena. Era epoca lui Herbert von Karajan. "Eram ca un burete uscat care absorbea conștient și inconștient absolut tot. Doream să aflu cât mai multe, mă duceam în fiecare seară la Operă și stăteam în picioare." Ba, mai mult, începe să analizeze tehnica interpreților, rămâne la fel de fascinat de opera italiană, dar și
Ioan Holender, un arhitect al dialogului între muzică și beneficiarii ei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105828_a_107120]
-
pentru a-și afla ursitul. În Bucovina, purificarea aerului se făcea prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Imediat după sfințirea apei, tinerii mergeau pe locuri mai înalte și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse cu o zi înainte. Aceștia cântau, dansau și săreau peste foc, în credința ca vor fi feriți de boli și de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care afumau pomii din livadă ca să aibă rod bogat. În
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
sau șarpele cu abdomenul galben ("Dolichophis caspius", cu o denumire mai veche "Coluber jugularis caspius") este un șarpe neveninos din familia colubridelor ("Colubridae"), de până la 2 m lungime, care trăiește în locurile uscate și călduroase din silvostepa din sud-estul Europei (inclusiv în România și Republica Moldova), Asia Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Olteniei, în partea de sud a Munteniei și în toată Dobrogea. Izolat, se întâlnește la vest de Galați. A fost semnalat în următoarele județe: Șarpele rău este o specie euritopă, xerofilă și termofilă, fiind iubitor de căldură și de locuri uscate. Trăiește în stepă deschisă, în silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de nisip. În perioadele secetoase ale anului este adesea întâlnit în luncile râurilor și terasele riverane și chiar în locuri mlăștinoase. Adesea este găsit, în căutare hranei și locurilor
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
fân, prin livezi, vii și alte locuri similare. În munți se urcă până la o altitudine de 2000 metri deasupra nivelului mării. În Caucaz se întâlnește la înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale Dobrogei, pe pantele cu vegetație și pietriș. Corpul are lungimea de 100-107 mm. Trunchiul este robust
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
aranee, coleoptere, lumbricide, omizi nepăroase. Șopârlițele de frunzar evită arșița, ieșind în căutare de hrană cel mai des în primele ore ale dimineții și după amiază înainte de apusul soarelui. În mediu se observă greu, atât din cauza asemănării lor cu frunzele uscate (homocromie), cât și datorită faptului că se mișcă fără zgomot, dispărând în caz de primejdie pe sub frunze. Coada se desprinde ușor (autotomie), dar se regenerează mai târziu. În sezonul rece hibernează îngropată în pământ unde intră în amorțire. Iese timpuriu
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
sudul Europei (inclusiv în România și Republica Moldova), în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]