27,129 matches
-
matematician român, recunoscut pe plan internațional, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei numerice și teoriei aproximării, membru de onoare al Academiei Române. A fost cadru didactic al Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Matematică și Informatică), numit preparator în anul 1951 (încă înainte de absolvire), până la pensionare (în 1997); a activat și în continuare, ca profesor consultant. A fost cercetător științific (cu cumul) la Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (Academia Română) între anii 1957-1961, rămânând apoi un fidel colaborator al acestui Institut. Este un exponent de
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
ca student la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității „Victor Babeș” din Cluj. Cadrele didactice de la facultate l-au remarcat imediat și, ca urmare a rezultatelor strălucite, în anul III a fost numit preparator. A îndeplinit această funcție până la absolvire, când a fost repartizat ca asistent la Catedra de analiză matematică, condusă de acad. Tiberiu Popoviciu. S-a înscris imediat la doctorat, sub conducerea reputatului academician, și a obținut titlul de doctor în anul 1956. Din comisia de doctorat, înafara
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
n. 13/26 aprilie 1878, Fălticeni - d. 20 martie 1944, București) a fost un medic veterinar și parazitolog român, membru corespondent al Academiei Române în anul 1927. s-a născut la data de 13/26 aprilie 1878 în orașul Fălticeni. După absolvirea cursurilor primare și secundare în orașul natal, a studiat la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București (1896-1901), obținând titlul de medic veterinar în 1902. A urmat apoi studii de perfecționare la Berlin și Königsberg (1910-1912), avându-i ca profesori
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
natal, a studiat la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București (1896-1901), obținând titlul de medic veterinar în 1902. A urmat apoi studii de perfecționare la Berlin și Königsberg (1910-1912), avându-i ca profesori pe Ostertag și Max Braun. După absolvirea studiilor, a lucrat ca medic veterinar la CFR Craiova (1902-1905), apoi, prin concurs, la Abatorul din Piatra Neamț (1905-1910). Revenit în țară în anul 1912, și-a reluat postul la Abator, continuându-și munca de cercetare începută în Germania. În anul
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
s-a întărit prin statornicirea mea la laboratorul condus de el. Și au trecut ani de rodnică ucenicie în care sufletu-mi s-a legat din ce în ce mai puternic de personalitatea sa, de la care nu puteai învăța decât binele și frumosul”. După absolvirea facultății, în 1910 a avut marea satisfacție de a deveni coleg de cancelarie cu foștii săi profesori de la Liceul Internat din Iași, unde a predat Științele naturale până în anul 1912, când a fost încadrat ca asistent suplinitor la Catedra de
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
Friedrich-Wilhelm-Universität, Berlin, pe lângă profesorul Dr. Julius Petersen și la Universitatea din Strasbourg, pe lângă Prof. Dr. Fr. Wentzlaff Eggebert. Mai târziu a revenit în Germania, între anii 1970 și 1980, pentru stagii de specializare la Marbach, Bonn, Köln și Leipzig. După absolvirea universității, a intrat în învățământul superior întâi ca asistent (1939-1942), apoi ca profesor suplinitor (1942-1946), profesor titular de limba și literatura germană la Facultatea de Litere din Iași (1946-1955). A fost decan al facultății de filozofie al Universității din Iași
Jean Livescu () [Corola-website/Science/307194_a_308523]
-
1937-1943), apoi, este elev la Liceul de băieți (azi Liceul „Mircea Eliade”) din Sighișoara (1943-1949). Ajuns student la Facultatea de Filologie a Universității din București, M. demonstrează reale aptitudini pentru cercetare în domeniul slavisticii, învață limbile rusă și bulgară. După absolvirea cu diplomă de merit a facultății (1953), urmează un stagiu de specializare de patru ani la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, pe care îl încheie cu un strălucit doctorat sub conducerea lui R. A. Budagov. În anul 1957 obține titlul de
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
avându-i drept referenți oficiali pe S. B. Bernstein, pe Nichita Ilici Tolstoi, iar din partea română - pe Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Emil Petrovici. La întoarcerea în țară, cariera universitară a lui M. (începută ca preparator încă din 1951, înaintea absolvirii) înregistrează o evoluție rapidă, pe deplin meritată, prin avansarea la gradul de lector (1957-1961), de conferențiar (1961-1969), la cel de profesor (din 1969), la care se adaugă și obținerea titlului de doctor-docent în anul 1971. Din anul 2000 este profesor
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
l-a absolvit în anul 1911. A studiat apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași, unde i-a fost student lui Orest Tafrali și a obținut licența în istorie în anul 1914. După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor secundar la liceele din Iași, Huși și Bârlad (1914-1926), profesor la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași (1925-1936), șef al catedrei de istoria artelor la Facultatea de litere și filosofie a Universității din București (1944-1948
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
a contribui la întreținerea familiei. Deși trece examenul de capacitate, datorită legilor rasiale, urmează ultimii patru ani ai liceului la o școală particulară, constituită ad-hoc pentru etnicii evrei. La examenul de bacalureat reușește primul din cei 156 de concurenți. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat începând cu toamna anului 1944 cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În perioada studenției a continuat meditațiile: „Erau ani de sărăcie și trebuia să mă întrețin. Eram mereu înfometat! Până la vârsta de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
n. 27 noiembrie 1885, Huși - d. 3 ianuarie 1961, București) a fost un medic chirurg român, director al clinicii de Chirurgie și Urologie de la Spitalul Colțea din București, profesor universitar la Facultatea de Medicină, membru titular (1948) al Academiei Române. După absolvirea școlii primare în orașul natal, urmează liceul și facultatea de medicină la Iași, fiind extern, intern și preparator la Institutul de anatomie. În 1909 obține doctoratul în medicină și chirurgie cu teza "Absența congenitală a tibiei", sub îndrumarea profesorului Ernest
Nicolae Hortolomei () [Corola-website/Science/307233_a_308562]
-
Filozofie, cu bursă din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, la Universitatea din Budapesta (1881-1882 și 1884-1885) și la Universitatea din Viena (1882-1884). În anii studenției la Budapesta și Viena activează în cadrul societăților studenților români "Petru Maior" și "România Jună". După absolvire, obține diploma de licențiat în litere și filozofie și este numit la 1 septembrie 1885, candidat de profesor la "Liceul Eotvos" din Budapesta. În anul următor renunță la acest post și se stabilește la Caransebeș ca profesor de istorie și
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
la Universitatea Imperială din Petersburg, facultatea de fizică și matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I. A avut recomandare pentru profesorat. În anii studenției la Petersburg, din inițiativa sa, este creată asociația studenților basarabeni din Petersburg. După absolvirea universității a concurat cu succes la postul de privat-docent și a lucrat la mai multe școli private din Petersburg, predând fizica, matematica și astronomia. În anul 1917 a fost deputat în Sovietul din Petrograd din partea Partidului Socialist Revoluționar. Constantin Argetoianu
Ion C. Inculeț () [Corola-website/Science/307238_a_308567]
-
din Câmpulung Moldovenesc între anii 1929-1934, secția sculptură în lemn, sub îndrumarea sculptorului Ion Pâșlea (1869-1952). A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu sculptorul Ion Irimescu, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945. După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici, președinte al UAP Filiala Iași și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
la data de 29 septembrie 1955, în comuna Pechea (județul Galați). A absolvit Școala de ofițeri activi a Ministerului de Interne (1975-1978), Facultatea de Drept (în 1983) și apoi Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea „Arme Întrunite” (în 1987). După absolvirea Școlii de ofițeri, începând din anul 1978 a lucrat ca ofițer cu funcție de comandă și de execuție în cadrul Inspectoratului General de Miliție. După Revoluția din decembrie 1989, devine adjunct al comandantului Brigăzii de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice din cadrul
Costică Silion () [Corola-website/Science/307268_a_308597]
-
Liviu (n. 28 august 1965, Brașov), cu numele de scenă , este un actor român de teatru și film. A urmat studiile teatrale la Institutul Național de Teatru din Târgu Mureș, clasa Călin Florian - Cornel Popescu, cu rolul de absolvire "Tesman", din "Heda Gabler". În prezent este actor la Teatrul Național I.L. Caragiale din București. Este căsătorit cu actrița Alina Tomi și are trei copii. Debutează în anul 1988, la Teatrul Eminescu. Pe lângă activitatea artistică, Tomi Cristin a fost și
Tomi Cristin () [Corola-website/Science/307282_a_308611]
-
În același an s-a înscris la Facultatea de Drept de la Viena, unde a studiat timp de trei ani și și-a susținut o parte din licență, iar ultimul an de studii l-a urmat la Universitatea din Praga. După absolvirea facultății, este mobilizat în armata austro-ungară. Participă la luptele de pe frontul din Serbia, unde unitatea sa (Regimentul 14 Dragoni) a suferit pierderi grave. Între anii 1915 și 1917 luptă pe frontul rusesc și este înaintat la gradul de sublocotenent. În
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
s-a născut în comuna Lipovăț (județul Vaslui) într-o familie de țărani - Nagîț Dumitru și Valenuța. După ce a absolvit școala generală din satul Căpușneni el a venit la Iași fiind admis printre primii la școala profesională de chimie. După absolvire acesteia, a urmat timp de cinci ani Liceul Energetic din Iași și apoi a absolvit Academia de Științe Economice din București. În perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu, a fost numit secretar cu probleme de propagandă. A absolvit ca șef de
Dumitru Nagîț () [Corola-website/Science/307328_a_308657]
-
preot (1950), fiind ridicat ulterior la rangul de iconom stavrofor (1952). În afară de studiile teologice, Ene Braniște a urmat și cursurile Seminarului pedagogic “Titu Maiorescu" din București (1937-1938) și apoi pe cele de la Facultatea de Litere (secția Limba română, 1945-1947). După absolvirea facultății, a devenit asistent universitar la Catedra de Teologie practică de la Facultatea de Teologie din București, predând cursurile de Liturgică și Pastorală (1938-1950). A predat până la sfârșitul vieții la Facultatea de Teologie, fiind promovat la gradul de conferențiar (1950) și
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
din Dobrogea, a mers la Seminarul Teologic cu 8 clase din Dorohoi, după care a urmat și absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuți. În paralel cu studiile teologice, a urmat cursurile Școlii Militare din Bacău, obținând gradul de sublocotenent. După absolvirea Facultății de Teologie și a școlii militare, s-a înrolat în armată, fiind trimis ofițer în cadrul unității de grăniceri de la Careii Mari, la granița cu Ungaria. A urmat și o școală de serviciu social, inițiată de către ministrul învățământului de atunci
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
una din cele zece acordate pe plan național. Deși plănuise să studieze ingineria chimică, și-a descoperit dragostea pentru matematică și și-a schimbat imediat specializarea. După acceptarea sa la Institutul Tehnologic Carnegie (acum Universitatea Carnegie Mellon) din Pittsburgh și absolvirea din 1948 cu licență și master în matematică după doar trei ani, Nash a primit burse la Universitatea Princeton și Harvard. Profesorul A.W.Tucker i-a trimis o scrisoare, prin care-l încuraja să aleagă Princeton. Familia a fost
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
cei șapte - al soților Marin și Maria Lăcătușu, țărani simpli, dar cu credință în Dumnezeu. Tatăl său era cântăreț bisericesc, ceea ce a dus la apropierea copilului de Biserică încă de la o vârstă destul de fragedă. Dorindu-și să devină preot, după absolvirea școlii în satul natal, s-a înscris la Seminarul Teologic "Sfântul Nicolae" din Râmnicu-Vâlcea (1923-1930), ale cărui cursuri le-a absolvit cu Diploma de Virtute "pentru aptitudini sufletești care îl disting între colegii lui". Între anii 1930-1934, a studiat la
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
1930-1934, a studiat la Facultatea de Teologie din București, ale cărei cursuri le-a absolvit cu rezultate excelente. În acest timp, la data de 5 iulie 1931, s-a căsătorit cu învățătoarea Ecaterina Popescu, fiind binecuvântați cu cinci copii. După absolvirea studiilor teologice, la data de 1 septembrie 1934, a fost hirotonit ca preot pe seama Parohiei Osica de Jos din raionul Caracal (județul Olt), până la data de 1 noiembrie 1934, când a fost transferat ca preot-paroh în satul Buicești din județul
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
desăvârși studiile secundare. S-a înapoiat, în 1930, la vatră părinteasca dar, doi ani mai târziu se întoarce în Marea Britanie, unde, la Universitatea din Cambridge, aprofundează istoria literaturii germane, fiind atras în special de scrierile lui Kleist și Büchner. La absolvirea cursurilor universitare, se stabilește la Londra, unde își începe activitatea literară. Publică articole și eseuri în periodice și scrie nuvele și piese de teatru fără ecou până ce, în 1939, îi apare primul român, "The Happy Valley" (Valea fericită). La izbucnirea
Patrick White () [Corola-website/Science/308614_a_309943]
-
și-a luat licența în engleză la Howard în 1953, apoi și-a luat Masteratul, tot în engleză, la Universitatea Cornell în 1955, pentru care a scris o dizertație despre sinucidere în lucrările lui William Faulkner și Virginia Woolf . După absolvire, Morrison a devenit asistent universitar la catedra de limbă engleză la Universitatea de Sud Texas în Houston, Texas (între 1955-57) apoi s-a întors la Howard pentru a preda limba engleză. Ea a devenit membră a comunității de fete Alpha
Toni Morrison () [Corola-website/Science/308617_a_309946]