25,745 matches
-
o doză mare de medicamente, dar atât mărturiile celor aflați în contact cu ea, cât și examenul anatomo-patologic post mortem au exclus această ipoteză. După datele examinării patologice care au evidențiat o cardiomegalie, se crede că a avut un stop cardiac în urma unei tulburări de ritm a inimii. Perioadele de depresie și de criză sufletească au influențat și creația ei poetică. În poeziile ei ca și în activitatea ei publicistică se reflectă oscilația între o formidabilă vitalitate și dorința de a
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
Teresei Cristina. Potrivit istoricului Roderick J. Barman, "evenimentele din 15 noiembrie 1889 au vătămat-o emoțional și fizic". Împărăteasa iubea Brazilia și locuitorii ei, nu dorea nimic decât să-și sfârșească zilele în Brazilia. La 66 de ani, cu astm cardiac și artrită ea se confruntă cu perspectiva de a-și însoți soțul într-o mișcare neîncetată de-a lungul Europei, petrecându-și ultimii ani ai vieții în locuințe străine și inconfortabile. După o traversare a Atlanticului în care aproape tot
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
Teresei Cristina de a trăi" Lipsită de familia ei, aproape fără companie, în camera rece de hotel, fosta împărăteasă n-a putut rezista atacurilor de astm. La ora două după-amiaza a suferit o insuficiență respiratorie care a dus la stop cardiac. Pe moarte fiind, i-a spus Mariei Isabel de Andrade Pinto (cumnata marchizului de Tamandaré): "Maria Isabel, nu mor de boală ci de regret și păreri de rău!" Ultimele ei cuvinte au fost: "Mi-e dor de fiica mea și
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: "presiunea arterială sistolică" (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și "presiunea arterială diastolică" (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: "presiunea arterială sistolică" (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și "presiunea arterială diastolică" (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
o cauză medicală evidentă. Alte afecțiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determină restul de 5-10% din cazuri (hipertensiune arterială secundară). Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
tensiunea arterială ce se încadrează în această categorie pot fi asimptomatici dar sunt mai predispuși migrenelor (22% din cazuri) și amețelilor comparativ cu populația generală. Printre alte simptome ale crizei hipertensive se numără deteriorarea vederii sau dispneea cauzată de insuficiența cardiacă sau o stare generală de indispoziție din cauza insuficienței renale. Majoritatea persoanelor ce suferă crize hipertensive au, de regulă, tensiune arterială crescută, dar mărirea bruscă se datorează altor factori declanșatori. O „stare hipertensivă de urgență”, anterior denumită „hipertensiune arterială malignă”, intervine
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
vedere încețoșată, sângerări nazale și pareză facială. Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc de deces prematur ce poate fi prevenit, la nivel mondial. Aceasta crește riscul de cardiopatie ischemică apoplexie, boli vasculare periferice, și de alte boli cardiace insuficiență cardiacă, anevrism aortic, ateroscleroză difuză și embolie pulmonară. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc pentru tulburare cognitivă, demență și insuficiență renală cronică. Alte complicații sunt: retinopatia hipertensivă și nefropatia hipertensivă. Hipertensiunea arterială primară (esențială) este cea
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
sângerări nazale și pareză facială. Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc de deces prematur ce poate fi prevenit, la nivel mondial. Aceasta crește riscul de cardiopatie ischemică apoplexie, boli vasculare periferice, și de alte boli cardiace insuficiență cardiacă, anevrism aortic, ateroscleroză difuză și embolie pulmonară. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc pentru tulburare cognitivă, demență și insuficiență renală cronică. Alte complicații sunt: retinopatia hipertensivă și nefropatia hipertensivă. Hipertensiunea arterială primară (esențială) este cea mai comună
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
lemn dulce și de anumite medicamente prescrise, tratamente pe bază de plante și droguri ilegale. La cei mai mulți oameni cu hipertensiune arterială esențială (primară) stabilită, rezistența crescută la fluxul sangvin (rezistența periferică totală) conduce la tensiune arterială crescută, în timp ce volumul sangvin cardiac rămâne normal. Există dovezi că unele persoane mai tinere cu pre-hipertensiune sau cu „hipertensiune arterială de graniță (borderline)” au un debit cardiac crescut și rezistență periferică normală. Această stare se numește hipertensiune arterială hiperkinetică de graniță („borderline”). Acești indivizi dezvoltă
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
primară) stabilită, rezistența crescută la fluxul sangvin (rezistența periferică totală) conduce la tensiune arterială crescută, în timp ce volumul sangvin cardiac rămâne normal. Există dovezi că unele persoane mai tinere cu pre-hipertensiune sau cu „hipertensiune arterială de graniță (borderline)” au un debit cardiac crescut și rezistență periferică normală. Această stare se numește hipertensiune arterială hiperkinetică de graniță („borderline”). Acești indivizi dezvoltă caracteristici tipice ale hipertensiunii arteriale esențiale stabile în viața de adult, pe măsură ce debitul cardiac scade, iar rezistența periferică crește cu vârsta. Nu
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
hipertensiune arterială de graniță (borderline)” au un debit cardiac crescut și rezistență periferică normală. Această stare se numește hipertensiune arterială hiperkinetică de graniță („borderline”). Acești indivizi dezvoltă caracteristici tipice ale hipertensiunii arteriale esențiale stabile în viața de adult, pe măsură ce debitul cardiac scade, iar rezistența periferică crește cu vârsta. Nu există o părere unanimă dacă acest model este tipic pentru toate persoanele care dezvoltă, în cele din urmă, hipertensiune arterială. Rezistența periferică crescută în hipertensiunea stabilită se poate atribui, în principal, îngustării
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
arterelor și arteriolelor mici. Reducerea numărului sau a densității capilarelor poate contribui, de asemenea, la rezistența periferică. Hipertensiunea este asociată și cu flexibilitatea scăzută a venelor periferice, care pot crește returul sângelui către inimă, pot crește încărcarea inițială a mușchiului cardiac și pot cauza, în cele din urmă, disfuncția diastolică. Rolul jucat de o constricție activă crescută a vaselor de sânge în hipertensiunea esențială stabilită este neclar. Tensiunea arterială diferențială (diferența dintre tensiunea sistolică și cea diastolică a sângelui) este frecvent
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
proteinelor reprezintă un alt indicator secundar al afecțiunilor renale. Electrocardiograma (EKG/ECG) se realizează pentru a identifica eventualele anomalii ale inimii ca urmare a hipertensiunii arteriale. De asemenea, testul poate releva îngroșarea miocardului (hipertrofie ventriculară stângă) sau producerea unor anomalii cardiace minore anterioare, ca de exemplu un infarct silențios. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracică sau o ecocardiogramă cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatație cardiacă sau afecțiuni ale inimii. Există un număr semnificativ de persoane hipertensive
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
poate releva îngroșarea miocardului (hipertrofie ventriculară stângă) sau producerea unor anomalii cardiace minore anterioare, ca de exemplu un infarct silențios. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracică sau o ecocardiogramă cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatație cardiacă sau afecțiuni ale inimii. Există un număr semnificativ de persoane hipertensive care nu știu că suferă de această boală. Sunt necesare măsuri adresate întregii populații pentru a reduce consecințele hipertensiunii arteriale și a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase antihipertensive. Înainte de
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
pentru Inimă, Plămâni și Sânge (JNC-7) recomandă ca medicul să monitorizeze răspunsul la tratament și să evalueze orice reacții adverse produse de medicație. Reducerea tensiunii arteriale cu 5 mmHg poate scădea riscul de apoplexie cu 34% și riscul de ischemie cardiacă cu 21%. Reducerea tensiunii arteriale poate de asemenea reduce riscul de a face demență, stop cardiac și de a muri din cauza bolilor de inimă. Scopul tratamentului trebuie să fie cel de a reduce valorile tensiunii arteriale la mai puțin de
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
evalueze orice reacții adverse produse de medicație. Reducerea tensiunii arteriale cu 5 mmHg poate scădea riscul de apoplexie cu 34% și riscul de ischemie cardiacă cu 21%. Reducerea tensiunii arteriale poate de asemenea reduce riscul de a face demență, stop cardiac și de a muri din cauza bolilor de inimă. Scopul tratamentului trebuie să fie cel de a reduce valorile tensiunii arteriale la mai puțin de 140/90 mmHg pentru cei mai mulți dintre pacienți, și chiar la valori mai mici pentru cei cu
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
ratele de deces și de efecte cardiovasculare corelate la persoanele cu vârsta peste 60 de ani. La persoanele cu vârsta peste 80 de ani, tratamentul nu pare să reducă în mod semnificativ ratele totale de deces, dar scade riscul bolilor cardiace. Obiectivul recomandat pentru tensiunea arterială este de mai puțin de 140/90 mm Hg, diureticele pe bază de tiazidă fiind medicamentul preferat în SUA. În recomandările britanice revizuite, blocantele canalelor de calciu reprezintă tratamentul preferat cu obiective ale măsurătorilor clinice
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
cu scopul de a crește gradul de conștientizare publică a hipertensiunii arteriale și au promovat măsurarea și tratarea tensiunii arteriale ridicate. Se pare că aceste măsuri au contribuit, măcar parțial, la scăderea cu 50% a cazurilor de infarct și afecțiuni cardiace ischemice între 1972 și 1994. Organizația Mondială a Sănătății a identificat hipertensiunea arterială, sau tensiunea arterială crescută, ca fiind prima cauză a mortalității cardiovasculare. Liga Mondială de Hipertensiune (WHL), o organizație tip umbrelă, formată din 85 de societăți și ligi
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
superior, care îngustează pasajul respirator. Pot apărea și alte simptome cum ar fi răgușeala, deglutiția dificilă sau tusea. Un procent de pana la 70% dintre persoanele care manifesta reactia anafilactica se confrunta cu probleme respiratorii. Eliberarea histaminei de către anumite celule cardiace poate cauza contracții subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
70% dintre persoanele care manifesta reactia anafilactica se confrunta cu probleme respiratorii. Eliberarea histaminei de către anumite celule cardiace poate cauza contracții subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut de afecțiuni ale inimii induse de anafilaxie. În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorită hipotensiunii
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
respiratorii. Eliberarea histaminei de către anumite celule cardiace poate cauza contracții subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut de afecțiuni ale inimii induse de anafilaxie. În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorită hipotensiunii este mai des întâlnită, 40% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
cardiace poate cauza contracții subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut de afecțiuni ale inimii induse de anafilaxie. În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorită hipotensiunii este mai des întâlnită, 40% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rărirea ritmului cardiac (bradicardie) însoțită
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut de afecțiuni ale inimii induse de anafilaxie. În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorită hipotensiunii este mai des întâlnită, 40% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rărirea ritmului cardiac (bradicardie) însoțită de hipotensiune. (Combinația dintre ritmul cardiac
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut de afecțiuni ale inimii induse de anafilaxie. În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorită hipotensiunii este mai des întâlnită, 40% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rărirea ritmului cardiac (bradicardie) însoțită de hipotensiune. (Combinația dintre ritmul cardiac lent și hipotensiune este cunoscută sub numele de reflex Bezold-Jarisch). Persoana afectată poate avea senzația
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]