25,611 matches
-
plasată în cutia din partea de sus a căruciorului. Fiecare săgeată-rachetă aprinsă necesita un săculeț de praf de pușcă. Soldații încărcau Hwacha cu săgeți sau piroane de fier și se pregăteau de tragere. Pentru a trage, ei se retrăgeau cu urechile protejate și trăgeau de frânghie pentru fiecare aprindere. Unii soldați care se ocupau de Hwacha au preferat să fie vâslași pe punte, trăgând de la ferestre în timp de alții stăteau pe puntea principală trăgând spre pânzele inamice. Aceste manevre se foloseau
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
Ținutul Pădurenilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestulul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca Cernii de Jos și Lăpugiu de Jos, aproape de drumul județean DJ684 care leagă localitatea Voislova de Rusca Montană. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
̌, Aljaž Jovanović, Eva Jesenovec, Matej Puc, Ajda Smrekar, Pia Zemljič, Miranda Trnjanin, Jure Henigman și Jernej Šugm Ljubljana, capitala Sloveniei, sub zăpadă și soare, îmi confirmă legenda personală construită în jurul acestei insule europene, azi protejată, încercuită de munți și traversată de ape, oraș de iarnă și totodată estival, oraș unde farmecul provinciei își exercită atracția fără ca să-l percepem ca "provincial". Întâi asist la o reprezentație cu Merlin de Tankred Dorst, într-o sală de
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în podurile caselor unde vânează porumbei. Este răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică, sud-vestul Rusiei, Caucaz, sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați, Tulcea, Constanța, Buzău. Are o talie mare, de până la 2,60 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Evită soarele puternic. Se cațără bine în arbori și se mișcă relativ
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică (Siria, Liban, Israel), sud-vestul Rusiei (Daghestan), Caucaz (Georgia, Armenia, Azerbaidjan), sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Cheile Cernei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Poiana Rusca (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în nord-vestul Olteniei, pe teritoriul județului Vâlcea. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a județului Vâlcea (în apropierea limitei de granița cu județele Sibiu și Hunedoara), pe teritoriul administrativ al comunei Malaia, în imediata
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
apropiere de drumul județean (DJ701D) care leagă satul Ciungetu de drumul național DN7A. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca și Tomești; și este străbătută de
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie neagră ("Milvus migrans"), gaie roșie ("Milvus milvus") și prigoare ("Merops apiaster"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii protejate); astfel:
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Ducă și Tomești; și pe cel
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Aceasta este străbătuta de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga și este străbătută de drumul județean (DJ109D) care leagă
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
străbătută de drumul județean (DJ109D) care leagă localitatea Jucu de Sus de Nicula. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.798 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Bazinul Fizeșului și include rezervațiile naturale
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria), pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria protejată se întinde în partea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]