28,122 matches
-
moștenitori. Astfel s-a ivit problema moștenirii tronului regatelor spaniole — nu doar Spania propriu-zisă, ci și dominioanele din Italia, din Țările de Jos, Filipine și din Americi. În absența unui moștenitor direct, a trebuit să se caute candidați printre descendenții surorilor regelui, fiecare dintre ei având drepturi similare, dar implicații politice foarte diferite: rețeta unui conflict sigur. Două dinastii revendicau tronul Spaniei: Bourbonii francezi și Habsburgii austrieci, ambele înrudite îndeaproape cu Carol și cu tatăl său, Filip al IV-lea. Moștenitorul
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
unui conflict sigur. Două dinastii revendicau tronul Spaniei: Bourbonii francezi și Habsburgii austrieci, ambele înrudite îndeaproape cu Carol și cu tatăl său, Filip al IV-lea. Moștenitorul proprietăților lui Carol al II-lea a fost Ludovic, "Le Grand Dauphin", fiul surorii sale vitrege, Maria Theresa și al lui Ludovic al XIV-lea al Franței. Ludovic și Carol erau și veri primari, întrucât bunica lui Ludovic, Ana de Austria, era sora tatălui lui Carol, Filip al IV-lea al Spaniei. Delfinul, însă
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
Carol al II-lea a fost Ludovic, "Le Grand Dauphin", fiul surorii sale vitrege, Maria Theresa și al lui Ludovic al XIV-lea al Franței. Ludovic și Carol erau și veri primari, întrucât bunica lui Ludovic, Ana de Austria, era sora tatălui lui Carol, Filip al IV-lea al Spaniei. Delfinul, însă, fiind primul în linia de succesiune la tronul Franței, era o alegere problematică: el ar fi unit coroanele franceză și spaniolă și ar fi controlat un vast imperiu care
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
a fost împăratul Sfântului Imperiu Roman, Leopold I, din dinastia austriacă a Habsburgilor. Ca și Ludovic al XIV-lea, Leopold era văr primar cu regele Spaniei și nepot al lui Filip al IV-lea pe linie maternă, mama sa fiind soră mai mică a lui Filip al IV-lea (Maria Anna a Spaniei); mai mult, Filip al IV-lea stipulase în testamentul său că linia de succesiune va trece în familia Habsburgilor. Candidatura lui Leopold, însă, punea mari probleme, întrucât prin
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
, ducesă de Châteauroux (5 octombrie 1717 - 8 decembrie 1744) a fost cea mai mică și cea mai frumoasă dintre faimoasele cinci surori "de Nesle", dintre care patru au devenit metrese ale regelui Ludovic al XV-lea al Franței. Marie Anne a fost fiica cea mică a lui Louis de Mailly, marchiz de Nesle și de Mailly, Prinț de Orania (1689 - 1767) și
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Mazarin (1691 - 1729). Părinții ei s-au căsătorit în 1709. Mama ei a fost fiica lui Paul Jules de La Porte, duce Mazarin și de La Meilleraye (1666 - 1731), fiul faimoasei aventuriere, Hortense Mancini, nepoata Cardinalului Mazarin. Louise Julie a avut patru surori: Singura soră "de Nesle" care nu a devenit metresă a lui Ludovic al XV-lea a fost marchiza de Flavacourt. Louise Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
1729). Părinții ei s-au căsătorit în 1709. Mama ei a fost fiica lui Paul Jules de La Porte, duce Mazarin și de La Meilleraye (1666 - 1731), fiul faimoasei aventuriere, Hortense Mancini, nepoata Cardinalului Mazarin. Louise Julie a avut patru surori: Singura soră "de Nesle" care nu a devenit metresă a lui Ludovic al XV-lea a fost marchiza de Flavacourt. Louise Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a fost cea
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
1731), fiul faimoasei aventuriere, Hortense Mancini, nepoata Cardinalului Mazarin. Louise Julie a avut patru surori: Singura soră "de Nesle" care nu a devenit metresă a lui Ludovic al XV-lea a fost marchiza de Flavacourt. Louise Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a fost cea care a avut succes în manipularea regelui și care a deținut putere politică. Marie Anne a avut și o soră vitregă mai mică, Henriette
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a fost cea care a avut succes în manipularea regelui și care a deținut putere politică. Marie Anne a avut și o soră vitregă mai mică, Henriette de Bourbon (1725 - 1780), din relația mamei ei cu Louis Henri, Duce de Bourbon, ministru șef al regelui Ludovic al XV-lea din 1723 până în 1726. La 19 iunie 1734 Marie Anne s-a căsătorit cu
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Bourbon, ministru șef al regelui Ludovic al XV-lea din 1723 până în 1726. La 19 iunie 1734 Marie Anne s-a căsătorit cu Jean Baptiste Louis, marchiz de La Tournelle (n. 1728). Soțul ei a murit la 23 noiembrie 1740. Deși sora cea mare a Mariei Anne, Madame de Mailly, a devenit metresa regelui Ludovic al XV-lea în 1732, ea nu a fost recunoscută oficial ca "maîtresse en titre" decât în 1738. În 1738, Madame de Mailly a primit o scrisoare
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
mare a Mariei Anne, Madame de Mailly, a devenit metresa regelui Ludovic al XV-lea în 1732, ea nu a fost recunoscută oficial ca "maîtresse en titre" decât în 1738. În 1738, Madame de Mailly a primit o scrisoare de la sora lor, Pauline-Félicité, care i-a cerut să fie invitată la curte. Ea a îndeplinit dorința Paulinei, însă când aceasta a ajuns la curte l-a sedus pe rege și a devenit metresa lui. În timp ce Madame de Mailly a rămas metresa
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
mai bun prieten al regelui, manipulatorul duce de Richelieu, a început să caute o altă candidată care să îndeplinească dorințele prietenului său regal, nedorind ca Madame de Mailly să recâștige afecțiunea regelui. În cele din urmă s-a decis asupra surorii mai mici atât a Madame de Mailly cât și a Madame de Vintimille, Marie Anne, văduva marchizului de La Tournelle. În 1742, la un bal mascat Richelieu a prezentat-o pe Marie Anne regelui. Inițial, frumoasa marchiză a respins avansurile regale
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
frumoasă doamnă a fost instuită să-l seducă. În scurt timp scrisorile pasionale schimbate între cei doi au ajuns la cunoștința Mariei Anne, care, furioasă pe iubitul ei, și-a îndreptat atenția către rege. Madame de La Tournelle a insistat ca sora sa mai mare, Madame de Mailly, să fir respinsă și în locul ei să fie ea însăși recunoscută. Ludovic, care era deja obosit de lacrimile și reproșurile surorii mai mari, a consimțit; postul contesei de damă de palat a reginei Maria
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
ei, și-a îndreptat atenția către rege. Madame de La Tournelle a insistat ca sora sa mai mare, Madame de Mailly, să fir respinsă și în locul ei să fie ea însăși recunoscută. Ludovic, care era deja obosit de lacrimile și reproșurile surorii mai mari, a consimțit; postul contesei de damă de palat a reginei Maria Leszczyńska a fost preluat de Madame de La Tournelle iar Louisei Julie i s-a ordonat să părăsească curtea. Găsindu-și refugiul într-o mănăstire, Madame de Mailly
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
ordonat să părăsească curtea. Găsindu-și refugiul într-o mănăstire, Madame de Mailly avea să devină religioasă. Cardinalul Fleury, șeful miniștrilor regelui, a încercat să intervină deoarece el o prefera pe Madame de Mailly ca metresă regală în fața ambițioasei ei surori. EL nu voia ca Madame de La Tournelle să intervină în administrarea Franței. Totuși, Ludovic l-a informat că în timp ce el a preluat controlul asupra afacerilor politice ale regatului, nu va prelua și controlul asupra vieții personale a regelui. Madame de La
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
a fost mare deși exercitat din spatele scenei. În timpul călătoriilor frecvente ale ducesei de Châteauroux la și de la rege cât timp acesta era în război, ea a fost însoțită de Madame de Lauraguais. Madame de Châteauroux nu a considerat-o pe sora ei cea simplă un rival ci doar companion amiabil. La 8 decembrie 1744 Madame de Châteauroux a murit brusc. După decesul ei, pentru o scurtă vreme regele s-a consolat cu sora ei, Madame de Lauraguais. Câteva luni mai târziu
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Madame de Châteauroux nu a considerat-o pe sora ei cea simplă un rival ci doar companion amiabil. La 8 decembrie 1744 Madame de Châteauroux a murit brusc. După decesul ei, pentru o scurtă vreme regele s-a consolat cu sora ei, Madame de Lauraguais. Câteva luni mai târziu, regele avea o nouă metresă, Madame de Pompadour. Madame de Châteauroux a fost prietenă cu Charlotte Aglaé d'Orléans, nepoată a regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei acestuia, Madame de
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
În continuare Roșa s-a specializat în oftalmologie și a lucrat în acest domeniu la Spitalul Rothschild din Paris și apoi la Spitalul regal de maternitate din Dresden, în Germania. Între timp familia ei s-a mutat la Geneva. Două surori ale ei au urmat și ele o carierea de medici, iar sora cea mică a devenit chimista. În anul 1882 dr.Rosa Welt a emigrat la New York, unde a fost vreme îndelungată chirurg oculist la Spitalul de femei. În acelaș
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
acest domeniu la Spitalul Rothschild din Paris și apoi la Spitalul regal de maternitate din Dresden, în Germania. Între timp familia ei s-a mutat la Geneva. Două surori ale ei au urmat și ele o carierea de medici, iar sora cea mică a devenit chimista. În anul 1882 dr.Rosa Welt a emigrat la New York, unde a fost vreme îndelungată chirurg oculist la Spitalul de femei. În acelaș an ea s-a căsătorit cu un om de afaceri din Brooklyn
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
mandatare britanice au confirmat sufragiul egal pentru cele două sexe, din cadrul colectivității evreiești din Palestina. În ultimii ani ai vieții, fiind bolnavă, Roșa Welt-Straus, s-a retras la familia ei din Geneva, unde a murit la vârsta de 82 ani. Surorile ei au fost, la rândul lor, așa cum și-a dorit tatăl lor, deschizătoare de drum în lumea femeilor cu pregătire universitară: Leonore Gourfein-Welt (30.7.1859 Sadagura - 8.1.1944 Geneva) a absolvit medicină la Zürich (1888) și a practicat
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
lor, deschizătoare de drum în lumea femeilor cu pregătire universitară: Leonore Gourfein-Welt (30.7.1859 Sadagura - 8.1.1944 Geneva) a absolvit medicină la Zürich (1888) și a practicat oftalmologia (la Geneva) că și soțul ei, prof.David Gourfein, și sora ei, Roșa. Sară Welt-Kakels (12 decembrie 1860 Cernăuți -26 decembrie 1943 New York), și ea absolventa a facultății de medicină din Zürich (1885), a fost pediatra la Spitalul Mount Sinai din NYC și căsătorită cu chirurgul Moses Kakels. Ida Welt (23
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
27 ianuarie 1805 - 13 septembrie 1877) a fost, prin căsătorie, regină a Saxoniei din 1836 până în 1854. Maria Anna a fost a fiica regelui Maximilian I de Bavaria și a celei de-a doua soții Carolina de Baden. A fost sora geamănă a Prințesei Sofia a Bavariei (mama împăratului Franz Joseph al Austriei și a împăratului Maximilian I al Mexicului). La 24 aprilie 1833 la Dresda, Maria s-a căsătorit cu Prințul moștenitor Frederic al Saxoniei al cărui frate, Prințul Ioan
Maria Anna de Bavaria (1805-1877) () [Corola-website/Science/321195_a_322524]
-
Bavariei (mama împăratului Franz Joseph al Austriei și a împăratului Maximilian I al Mexicului). La 24 aprilie 1833 la Dresda, Maria s-a căsătorit cu Prințul moștenitor Frederic al Saxoniei al cărui frate, Prințul Ioan al Saxoniei, se căsătorise cu sora mai mare a Mariei, Prințesa Amalie Auguste de Bavaria. În 1836, Frederic i-a succedat unchiului său Anton ca rege al Saxoniei. Maria Anna și Frederic nu au avut copii. Regele Frederic a fost succedat de fratele său, Ioan.
Maria Anna de Bavaria (1805-1877) () [Corola-website/Science/321195_a_322524]
-
dinastiei sunt inscripționate cu "rege al elenilor, prinț al Danemarcei", se spune că pe mormântul tânărului rege scrie "Alexandru, fiul regelui elenilor, prinț al Danemarcei. El a domnit în locul tatălui său din 14 iunie 1917 la 25 octombrie 1920". Potrivit surorii favorite a monarhului, regina Elena a României, acest sentiment de ilegitimitate ar fi fost larg împărtășit de către regele însuși, ceea ce explică în mare măsură mezalianță pe care a făcut-o.
Alexandru I al Greciei () [Corola-website/Science/321219_a_322548]
-
mare a reginei Victoria. Pentru public ea a fost întotdeauna Prințesa Victoria iar în familie a fost numită Moretta sau Tânăra Vicky. Victoria a fost botezată la aniversarea bunicii ei la 24 mai 1866 la Palatul Potsdam. La fel ca surorile sale, Prințesa Sofia și Prințesa Margareta, Victoria a fost devotată mamei sale și a adoptat modul de viață englez. În 1881, Prințul Alexandru de Battenberg, care a fost ales suveran al Bulgariei din 1879, a vizitat curtea Prusiei la cererea
Prințesa Victoria a Prusiei () [Corola-website/Science/321208_a_322537]