25,745 matches
-
din ecuațiile de mișcare, Laplace a pus în evidență faptul că deși acești termeni sunt mici ca valoare absolută, atunci când sunt integrați în timp, ei pot duce la valori ce nu mai sunt neglijabile. Laplace a realizat un nou calcul analitic, considerând și termenii de ordin superior, până la gradul 3 (termenii cubici); a concluzionat astfel că oricare două planete și soarele trebuie să fie în echilibru reciproc, relansând, prin urmare, teoria sa privind stabilitatea sistemului solar. Matematicianul și astrofizicianul britanic Gerald
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
chimici cu majoritatea elementelor din sistemul periodic și este prezent în apă și în mulți dintre compușii organici. Are un rol important în reacțiile acido-bazice, acestea bazându-se pe schimbul de protoni între molecule. Fiind singurul atom pentru care soluția analitică a ecuației lui Schrödinger este pe deplin cunoscută, prezintă un rol major în fundamentarea teoriei mecanicii cuantice. Hidrogenul este un gaz puternic reactiv și își găsește aplicații datorită capacității sale chimice de reducător. Hidrogenul se folosește în industria petrochimică la
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
sintetică. Noua tehnică readuce culoarea în operele cubiștilor, permițând totodată restabilirea contactului cu realitatea grație asocierii unor motive care pot fi imediat recunoscute. Compozițiile perioadei sintetice sunt total eliberate de ceea ce mai rămăsese încă din iluzia planului profund din lucrările analitice - ceea ce este prezentat va apărea de acum încolo exclusiv în forme plate. Obiectele sunt din nou unificate, dar nu sunt totuși forme copiate după natură, ci semne simplificate care trebuiau să dezvăluie cele mai esențiale trăsături ale lor, sinteza obiectelor
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
s-a dovedit foarte utilă pentru înțelegerea iraționalității fenomenelor de dezvoltare socială, deși diversele "diagnoze" nu au dus la rezultate unitare. Jung, unul din primii elevi ai lui Freud, a fondat o școală proprie, pe care a numit-o "Psihologie analitică". Pentru Jung conceptul de ""libido"" are nu numai semnificația unui impuls sexual, ci reprezintă totalitatea instinctelor și impulsurilor creative precum și forța de motivație a omului. Ar exista, pe lângă un inconștient personal al individului, și un inconștient colectiv al întregii umanități
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani. La începutul anilor 1900 Russel a condus "revolta britanică împotriva idealismului". Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la "Principia Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
împreună. Începe asfel o colaborare extraordinar de intensă care avea să ducă la fondarea cubismului, care a rupt cu tradiția clasică a perspectivei pentru o opțiune artistică de descompunere a obiectului reprezentat într-o mulțime de suprafețe mici, geometrizate (cubismul analitic). Acest procedeu permite prezentarea în paralel a mai multor fațete ale aceluiași obiect pe un singur plan. La începutul anului 1912 Braque realizează sculpturile cubiste, construcții din hârtie. În primăvară Picasso, inspirat de acestea, descoperă colajul ("collage"). Vara următoare, Braque
Georges Braque () [Corola-website/Science/298172_a_299501]
-
sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra liniară are de asemenea o reprezentare concretă în geometria analitică. Are aplicații numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare pot fi adesea aproximate printr-un model liniar. Istoria algebrei liniare moderne începe în anii 1843 și 1844. În 1843, William Rowan Hamilton (care a introdus
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
suprafețe și linii, care se îndepărtează de reprezentarea obișnuită a corpurilor și obiectelor. Petele de culoare pot constitui suprafețe de lumină sau umbră, uneori se reduc la puncte de culoare crudă (pointilism), care nu se regăsesc în natura reală. Pictura analitică a lui Cézanne transformă motivele într-un sistem de volume și obiecte și conduce, în special în redarea peisajelor, la structuri cristaline, în așa fel încât se poate prevedea trecerea spre cubism. Gauguin dezvoltă un stil decorativ cu tonuri de
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor extinzând teoria mijloacelor deducției. Immanuel Kant (1724-1804) A reînviat într-o formă originală teoria idealistă a ideilor înnăscute și a separat total formele și legile logice de conținutul lor, declarându-le
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
concrete sau de la noțiunile obiectelor individuale) mergând către specii și genuri. În ordine logică este a doua operațiune, fiind precedată de definiție și urmată de diviziune. Diviziunea este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale. În
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
scalar dintre vectorul forță formula 3 și vectorul viteză formula 4, integrarea se face între limitele t și t, adică momentele de timp corespunzătoare pozițiilor inițială și finală. Integrandul reprezintă valoarea negativă a derivatei temporale totale a potențialului formula 1, ceea ce se scrie analitic sub următoarea formă: Astfel, teorema enunțată mai sus este demonstrată prin Aceasta teoremă stabilește conexiunea dintre simetria, la aplicarea grupului transformărilor liniare ale timpului, și legile de conservare.
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
Pe scurt, prin transferul de tehnologie, informațiile sau tehnologia sunt transferate de la autor la beneficiar, de la sursă la receptor. Această definiție evidențiază faptul că transferul de tehnologie se referă la transmiterea de informații despre "procese" fizice, echipamente și instalații, tehnici analitice și operaționale, terminologie etc. asociate cu tehnologia. În general, obiectul transferului poate consta în tehnologii de fabricație, tehnologii de produs, tehnologii de proces, tehnici de management (de proiectare și conducere), procedee de prestare a serviciilor etc. Conținutul transferului de tehnologie
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
negativi dispar. În consecință, seria bilaterală va avea un număr infinit de termeni diferiți de zero, indiferent dacă valorile lui "n" sunt pozitive sau negative. Seria hipergeometrică bilaterală nu este convergentă pentru majoritatea funcțiilor raționale, deși ea poate fi prelungită analitic spre o funcție definită pentru majoritatea funcțiilor raționale. Există mai multe formule de sumare care dau valorile funcției pentru valori speciale ale ei, în cazul în care acestea nu converg. Seria hipergeometrică bilaterală formula 3 este definită de: unde este simbolul
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
Atunci termenii cu "n" < 0 sunt divergenți dacă |"z"| < 1, termenii "n" > 0 sunt divergenți dacă |"z"| > 1, iar seria nu va converge dacă nu avem |"z"| = 1. Când |"z"| = 1, seria converge dacă: Seria hipergeometrică bilaterală poate fi prelungită analitic la o funcție meromorfă cu valori multiple de mai multe variabile, ale cărei singularități sunt punctele de ramificație "z" = 0 și "z"=1 și polii simpli din "a" = −1, −2... și "b" = 0, 1, 2, ... Acest lucru poate fi făcut
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
funcție care satisface o ecuație liniară neomogenă cu singularități la "z" = 0 și "z" = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Suma acestor funcții duce la prelungirea analitică a seriei hipergeometrice bilaterale pentru toate valorile lui "z" diferite de 0 și 1, satisfăcând o ecuație diferențială liniară în "z" similară cu ecuația diferențială hipergeometrică. Câteodată această formulă este scrisă sub forma echivalentă: a dat următoarea generalizare a formulei
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
si partea imaginară a funcției: unde formula 4 este funcția Bessel modificată de speța a II-a și de ordinul ν. Deși funcțiile Kelvin sunt definite ca parte reală si imaginară ale funcțiilor Bessel cu "x" real, ele pot fi prelungite analitic pentru argumente complexe "x e", φ ∈ [0, 2π). Cu excepția funcțiilor Ber("x") și Bei("x") pentru "n" întreg, funcțiile Kelvin au un punct de ramificație în "x" = 0. Pentru "n" întreg, Ber("x") are următoarea dezvoltare în serie: unde formula 6
Funcție Kelvin () [Corola-website/Science/317640_a_318969]
-
serie hipergeometrică este o serie de puteri în care raportul coeficienților succesivi indexați prin n, este o funcție rațională de n. Seriile, dacă sunt convergente, vor defini o funcție hipergeometrică, care poate fi extinsă în afara domeniului de definiție prin prelungire analitică. Funcțiile hipergeometrice au drept cazuri particulare foarte multe funcții speciale, incluzând funcții elementare, funcția Bessel, funcția gamma incompletă, funcția eroare, integrale eliptice, polinoame ortogonale clasice, etc. Acest fenomen se datorează faptului că funcțiile hipergeometrice sunt soluții ale ecuației diferențiale hipergeometrice
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
conduce la expresia: Similar, multe funcții elementare se pot exprima sub formă de serii hipergeometrice, precum: Multe alte cazuri sunt listate în . Când toți termenii seriei sunt definiți iar raza de convergență nu este zero, atunci seria definește o funcție analitică. O astfel de funcție și prelungirea ei analitică este numită funcție hipergeometrică. Se pot obține serii matematice interesante în cazul în care raza de convergență este 0, de exemplu dezvoltarea asimptotică a funcției gamma incomplete: care poate fi scrisă sub
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
pot exprima sub formă de serii hipergeometrice, precum: Multe alte cazuri sunt listate în . Când toți termenii seriei sunt definiți iar raza de convergență nu este zero, atunci seria definește o funcție analitică. O astfel de funcție și prelungirea ei analitică este numită funcție hipergeometrică. Se pot obține serii matematice interesante în cazul în care raza de convergență este 0, de exemplu dezvoltarea asimptotică a funcției gamma incomplete: care poate fi scrisă sub forma: formula 26. Totuși, folosirea termenului de "serie hipergeometrică
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
care raza de convergență este 0, de exemplu dezvoltarea asimptotică a funcției gamma incomplete: care poate fi scrisă sub forma: formula 26. Totuși, folosirea termenului de "serie hipergeometrică" se restrânge în mod uzual la cazul în care seria definește o funcție analitică veritabilă. Seria hipergeometrică ordinară nu trebuie confundată cu seria hipergeometrică fundamentală, care în ciuda numelui, este o serie mai complicată si mai profundă. Seria "fundamentală" este o expresie q analoagă a seriei hipergeometrice ordinare. Există mai multe generalizări similare ale seriei hipergeometrice
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
model, inovarea apare din interacțiunea dintre oportunitățile de piață (comerciale) și oportunitățile tehnologice (capabilități)ale firmelor. Modelul cu legături în lanț pleacă de la perceperea unei noi oportunități de piață și/sau a unei invenții care sunt urmate de un proiect analitic pentru un nou produs sau proces, elaborat pentru a satisface acea necesitate (cerință) de pe piață. În etapa următoare, are loc dezvoltarea efectivă a inovației, printr-un proiect detaliat și testare, după care are loc producția de volum complet, iar în
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
tradiționalist, între cumpărătorii săi fideli numărându-se și perechea suverană a României. Urmează o perioadă de introspecție artistică, favorizată de călătoriile în Europa (Iugoslavia, Italia, Franța) și soldată cu o reconfigurare a stilului ce capătă o nouă forță devenind mai analitic, mai sobru. Tablourile artistului, unul din reprezentanții importanți ai artei afișului în România, se întâlnesc mai ales în colecții particulare. , un subtil acuarelist, este cunoscut (și) ca pictorul troițelor, arta sa impresionând prin acuratețea desenului și tonurile temperate, un admirabil
George Chirovici () [Corola-website/Science/317659_a_318988]
-
Meinong ... filosofii au căzut acum de acord că propozițiile nu pot fi privite ca entități ultime”. Teoria meinongiană a obiectelor ("Gegenstandstheorie") a influențat dezbaterea asupra sensului și referinței dintre Gottlob Frege și Bertrand Russell, care a condus la apariția filosofiei analitice și a filosofiei limbajului contemporană. Teoria descrierilor a lui Russell, conform lui P.M.S. Hacker, l-au condus să „rărească luxurianta junglă meinongiană a entităților (cum ar fi cercul pătrat), care, după cum se pare, trebuie să subziste "într-un anumit sens
Jungla lui Meinong () [Corola-website/Science/317842_a_319171]