25,771 matches
-
avântat; Doar ai carnet de U. T.M. - ist înflăcărat. Hai, vin, tovarășe, alăturea de mine, Să cucerim zări noi, de bine pline. Dar tu, tu vei fi mâine inginer, Și lângă tine, ochi-tăciuni și cer, Prietena ta dragă, Mădălina. Privește! Arde mai vârtos lumina. Pe schele noi, pe schele de baraj, Pe Bistrița, la chei și la Bicaz. (...) Știi, grea e munca-n față ce te-așteaptă, Dar mergi pe calea muncii, cale dreaptă; Partidul muncii te-a crescut; și bine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Un tablou cum altul n-ai mai dat, Că-n celule reci, întunecate, Mult a stat Gheorghiu-Dej închis, Dar nici suferințele-ndurate Nici celula „H” nu l-au învins. N-au putut călăii să înfrângă Inima lui Dej de luptător, Ea ardea de libertate, Lângă inimile-ntregului popor. Vezi de-aceea te-nțelege acuma, Când lucrezi și noaptea ne-ncetat. Dar de-ai ști ce harnică-i bătrâna Și cum înainte ți-a luat!... Căci din vară cumpărat-a lână, Gata-s azi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
NU! Doina CIUREA - Profesoara. În: Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și Coșbuc, departe Urcat-am culmi de vers, de-atâtea ori, De Creangă ne-a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de Corceaghin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De munca ta nimic nu-i doare. Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite ca suport al meditației lirice („Adu-mi aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.), definind un „foarte înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
foarte... — Doamnă Brandon, mi-o taie scurt ecografa. Vorbiți cu vezica dumneavoastră. Mă rog, de unde era să știu că e vezica mea? Arăta exact ca un copil. CÎnd intrăm În cabinetul de consultație al obstreticianului, Încă mai simt cum Îmi ard obrajii. Ecografa mi-a tras un perdaf interminabil despre cum aș fi putut să-mi fac rău ori să stric aparatul, și n-am reușit să scăpăm cu fața curată decît cînd Luke a promis că face o donație importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lase fără clienți pe cei de la Selfridges și Harvey Nichols. Însă lucrurile au pornit cu stîngul, chiar din prima zi. Adevărul e că locul ăsta e o glumă de nivel național. În primul rînd, un Întreg depozit de marfă a ars din temelii, iar deschiderea oficială a trebuit să fie amînată. După care, un spot din tavan a pocnit din senin și a căzut, speriind-o de moarte pe una dintre vînzătoarele de la raionul de cosmetice, chiar În toiul unei demonstrații
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În oraș nu e un motiv pentru o ceartă. Se pare chiar că „Fac me“ nu Înseamnă... ce am crezut eu că Înseamnă. Slavă Cerului că am sistat treaba cu detectivul, asta-i tot ce pot să spun. I-am ars chiar toate hîrtiile și toate chitanțele, ca nu cumva să dea peste ele Luke. (După care am inventat o poveste despre placa stricată de Îndreptat părul, atunci cînd s-a declanșat alarma de fum.) Luke a fost mult mai relaxat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
accept așa ceva! irumpe brusc, țîșnind În picioare. Tatuaje, auzi! Și auzi ce nume! Ești... iresponsabilă dincolo de orice... — Iresponsabilă? o Întrerup uluită. Tu vorbești? Noi, cel puțin, nu avem de gînd să-l abandonăm... mă opresc abrupt, simțind că vorbele Îmi ard gura. Nu pot s-o fac. Nu sînt capabilă să lansez un atac ca la carte asupra lui Elinor. În primul rînd, n-am energia necesară. Și, oricum... Numai la asta nu-mi stă mie mintea acum. Din senin, mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
plecat În străinătate, zic Într-un final. Dar o să mă văd cu el mai tîrziu. La ora șase. În foișorul de pe turnul Oxo. O să fie acolo, mai spun și trag aer În piept adînc. Știu sigur c-o să vină. Îmi ard ochii și clipesc cu putere. N-am de gînd să mă fac țăndări aici, În fața ei. — Te simți bine? Fabia mă fixează curioasă. — Azi e... o zi foarte importantă pentru mine. Îmi scot un șervețel și-mi tamponez ochii. — Poți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ansamblurilor industriale, de protecția mediului. În domeniul activității științifice, capacitatea sa creatoare s-a manifestat într-o serie de direcții esențiale: execuția primului tronson de drum din pământ stabilizat cu ciment; execuția pereților din blocuri prefabricate, utilizând betoane din steril ars de mină, premieră națională; realizarea primelor construcții experimentale cu elemente din polimeri armați cu fibre de sticlă (P.A.S.), punând bazele metodologiei cercetării experimentale pentru aceste tipuri de elemente. A redactat primele Instrucțiuni republicane de alcătuire și calcul a elementelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fără nici o dificultate majoră cu un regim igienodietetic adecvat bolii și o atitudine pozitivă față de omul bolnav. Impasul medicinei contemporane mai ales pentru evoluția sechelară și disabilitantă a bolnavului s-a extins și asupra celorlalte afecțiuni tratate alopatic. Medicina sau Ars Medica, numită și Ars Medendi, a fost din totdeauna privită ca un meșteșug al vindecării bolilor. Hipocrate chiar aprecia: Nevoia i-a făcut pe oameni să caute și să descopere arta medicală, pentru că regulile urmate de cei sănătoși nu se
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
culmi de progres și civilizație, nu? Problema noastră e că am venit în istoria modernă cu o întârziere de câteva secole, ca și alte popoare din zonă, dar acelea par să fi fost mai așezate, unele măcar. Am încercat să ardem etapele și, la început, vreo sută de ani, de pe la 1821 până pe la 1923, părea să fi ținut. Cam cât a durat generația Părinților Fondatori și următoarea, deci pașoptiștii și postpașoptiștii. Vorbeam mai înainte de temeinicia Conului Mihalache Kogălniceanu în chestiunea feminină
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ești tu însuți, autointoxicându-te cu propriile otrăvuri? Profesorul Neculau era foarte tonic, nu doar preda psihologia, ci se și purta cu studenții ca un psiholog cu har propriu. În felul meu, încerc același lucru. Sunt, desigur, momente când nu-mi arde de ore, când am o dispoziție proastă etc., dar pentru aceste lucruri nu studenții sunt de vină, așa că stările astea rămân la ușa sălii de clasă și le iau când ies de la ore. Numai că, atunci când ies, nu le mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fi de mare folos în descifrare. Din informațiile mele, nu mai avem foarte mult de așteptat, se apropie de finalizare, că are și un termen de respectat. Cred că, de Crăciun, când ajung acolo, voi putea parcurge măcar tot manuscrisul. Ard de nerăbdare! Dorin Popa: Asta este o veste bună. Acum voi aștepta și eu cartea prietenului tău Kazimierz Jurczack. Care-i sistemul doctoral în Polonia, dacă spui că d-l Jurczack își dă supradoctoratul? Liviu Antonesei: Păi, e ceva similar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din Arhiva Secretă a Vaticanului (cu precădere fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania), care au făcut lumină în mai multe zone obscure ale cercetării, ținând cont că arhivele publicațiilor catolice au dispărut din România în anul 1944 (unele au ars în incediu, altele au fost rătăcite). Datorită importanței documentelor de arhivă și a numărului crescut al acestora, am hotărât să facem un volum separat cu anexe, care să completeze lucrarea de față. Din seria documentelor publicate, de un real folos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au oferit câteva sfaturi ce trebuiau urmate pentru a se preveni îmbolnăvirile: În timpul muncii, trebuie să te hrănești bine și cu mâncăruri sănătoase. Să te ferești a mânca fructe verzi și necoapte și de a bea apă după ele. Când arde soarele, niciodată să nu stai cu capul gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat, să nu bei apă rece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La rubrica "Cuvinte pentru sănătate" erau publicate sfaturi ce vizau cumpătarea mai ales în ceea ce privea băutura (o problemă constantă în lumea satului): Cine este necumpătat în băutură, mai ales în băuturi spirtoase, își otrăvește sângele, își strică creierii, își arde intestinele, își usucă plămânii, își aprinde rărunchii, și curând capătă boalele cele mai dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele spunea: Dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
corect croite. Gărzile au obiceiul de a atinge femeile. Uneori evident ca să le ofere o bijuterie, un inel, ceva mic de valoare. Alteori fără vreun scop anume. Cu intenții bune, sunt sigur. Gestul are o năvălnicie nemțească: flămând, cu ochii arzând. Le ating doar pe cele mânioase. Le calmează, sunt sigur. O atingere și se liniștesc ca celelalte. (Care uneori se cam tânguie. Ne privesc cu dispreț și neîncredere. Dar înțeleg în ce stare sunt. Sunt de partea lor: le înțeleg
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
capital. Se întreabă de ce au luat lucrurile o întorsătură atât de cruntă: el n-a făcut decât să recomande regimului japonez interbelic să examineze atitudinea lui Kuroda, să-l îndrepte pe calea cea bună. Rezultatul? Tablourile lui Kuroda au fost arse, el a fost azvârlit în temniță și după toate acestea, Ono se declară uluit, exact ca majordomul Stevens. Pe scurt, Ono refuză să recunoască că e vinovat. El refuză implicit să fie părtaș la ironia vieții. Ca tehnică, Ishiguro începe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s-ar putea să nu se prăbușească, dar catolicismul e amenințat. O soție care-și ia zilnic febra pentru a afla când poate să facă dragoste fără complicații, un soț hărțuit de o motoretă ieftină care chiar explodează în final, arzând și un manuscris prețios, la care se adaugă câteva scurte excursii în absurd și ceață (Dickens și Joyce își dau mâna aici), alcătuiesc la un loc o zi de coșmar în viața unui tânăr care studiază literatura engleză. Atmosfera e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e o alianță. Peisajul general al poeziei lui Fainlight e cetatea. Observations of the Tower Block (Observând blocul turn) contemplă mulțimea de ferestre ale locului care adăpostește nenumărați indivizi: Pete de lumină. Oricât de târziu mă culc ori mă scol, ard lumini. Nopți de nesomn, când mă uit pe geam, altcineva din clădire e și el treaz. Lumea copilăriei poetei este New York. Lumea vieții ei adulte este Londra. Locuiește la Londra, dar fuge la țară adeseori. Nu e totuși un spirit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imposibil e clipa (locul) când (unde) ea (femeia, iubirea) rămâne "veșnic tânără". Pe convingerea că esențialul există dincolo de certitudine, de real și palpabil, poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de siguranță, de intimitate împărtășită, care apără trăirea. "Sufletele animalelor" ard "pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă dâră de abur în urmă (Fum) În chip neștiut, sufletele acestea comunică cu "ființa de abur" a poetului însuși. Spre deosebire de descrierea tandră a micilor făpturi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bine, așa că trebuie să aibă un înțeles pentru mine. LV. Întocmai ca în tablourile lui Chagall, deși nu scrii despre asta în mod explicit, tragedia evreului rătăcitor e o temă centrală a sensibilității tale. Un vers spune, " Crematoriul așteaptă, cuptorul arde". Spaimele tale depășesc pogromurile pictate de Chagall. Dacă pictorul rus zbura peste un sat de coșmar, tu ai un întreg Holocaust peste care dai roată și nu e ușor. Concluzia ta este: "Duhoarea cruntă, cunoscută / A pierderii". Ce simți în fața
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și cercetate sunt cele privind: pregătirile anatomice, disecția, fiziologia, patologia, sistemele medicale, sectele medicale și critica lor, recomandări studenților, terapeutică, practică medicală curentă; teme de filosofie, filologie, retorică, arte etc. Cartea sa, considerată breviar medical al Evului Mediu, se intitulează Ars parva și se referă la esențialul medical. Cărțile sale, ca și ale lui Hippocrat, au cunoscut, timp de secole, cea mai mare circulație. Eruditul și enciclopedistul Galen a rezumat, a criticat, a creat, remarcă exegeții săi. Cultul său pentru Hippocrat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]