25,812 matches
-
amintirea casei este evocată printr-o melodie cu intonații de cântec vechi, atribuită viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
vechi, atribuită viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
unde întreaga orchestră evocă cu însuflețire o petrecere țărănească dintr-o zi de sărbătoare. Încheierea Suitei în acorduri masive și luminoase este ca „o glorificare a optimismului robust al poporului muncitor de la țară.” Întocmai ca Poema română și "Impresii din copilărie", programul Suitei a treia urmărește succesiunea zi-noapte-zi . Aici se poate observa din plin talentul lui Enescu de a transforma scriitura descriptivă într-un limbaj și domeniu autonom de dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este definitorie pentru lirismul autorului și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
secolului al XVIII-lea, într-o familie foarte numeroasă. Ecaterina (Catinca), (1898 - 1944), Emilian (1900 - ?), Iftodie (1907 - 1929), sora geamănă Domnica (16 mai 1911 - ?), Gheorghe și Maricica sunt o parte dintre cei 14 (?) frații ai săi. Diomid a avut o copilărie grea. A terminat școala primară în satul natal, apoi a continuat studiile la Liceul "Mihai Eminescu" din Chișinău. După promovarea bacalaureatului, în anul 1930 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie, secția "Filologie Modernă" a Universității Iași. În
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
Economice și a fost de-a lungul timpului visiting professor la diverse universități. A scris cel mai vândut roman românesc din ultimii 20 de ani, "Biblia pierdută". s-a născut la Reșița pe 21 septembrie 1970, dar și-a petrecut copilăria și prima tinerețe la Timișoara, unde a absolvit liceul de elită "C. D. Loga". A intrat la Politehnică în 1989, dar revoluția, după cum însuși mărturisește, i-a schimbat viața. A plecat la București, unde a studiat mai întâi Regie de
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
(n. 10 ianuarie 1990) este un producător de muzică electronică, născut la New York. El și-a petrecut majoritatea copilăriei în Santiago de Chile. Influențat puternic de artiști precum Mulatu Astatke și Erik Satie, el a început să facă muzică în jurul anului 2004. Debutul muzical l-a avut la 17 ani, la Wolf+Lamb Records, iar în ziua de azi
Nicolas Jaar () [Corola-website/Science/336591_a_337920]
-
mondială în 2009 și vicecampioană olimpică în 2012 în proba de 800 m. S-a născut în Ga-Masehlong, un sat din provincia Limpopo, în apropierea orașului Pietersburg (acum Polokwane). A crescut în Fairlie, un sat izolat din aceeași provincie. Din copilărie a fost foarte băiețoasă, purtând pantaloni, bătându-se cu băieții și jucând fotbalul. A început să practice alergarea ca antrenament pentru fotbal, apoi un profesor a convins-o pe ea să se dedice atletismului. În luna iulie 2008 și-a
Caster Semenya () [Corola-website/Science/336588_a_337917]
-
socotea cel de-al șaselea simț: dedicația sa din "Physiologie" adresată frumoasei sale verișoare Juliette Récamier conține următorul text: „Doamnă, primiți cu amabilitate și citiți cu indulgență lucrarea unui om bătrân. Este un tribut adus unei prietenii care datează din copilărie și, probabil, un omagiu adus unui sentiment mai tandru... Cum pot să-i spun? La vârsta mea un bărbat nu mai îndrăznește să-și interogheze inima.” Celebra sa lucrare, "Physiologie du goût" ("Fiziologia gustului"), a fost publicată în decembrie 1825
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
formă severă de autism, s-a născut în 1956. Oates a crescut într-o comunitate muncitoreasca agricolă din Millersport, New York, caracterizând familia sa că pe "o familie fericită, aproape unită și extraordinară pentru timpul, locul și statutul nostru economic" dar copilăria ei a descris-o că pe "o încăierare zilnică pentru existența."" Bunica să din partea tatălui, Blanche Woodside, locuia cu familia și era "foarte apropiată" de Joyce. După moartea lui Blanche, Joyce a aflat că tatăl lui Blanche s-a sinucis
Joyce Carol Oates () [Corola-website/Science/336607_a_337936]
-
pe atunci în Imperiul Rus, ca fiu al comerciantului evreu Arie Kaușanski și al soției acestuia, Batia. Dupa ce a învățat în școala primară tradițională iudaică Heder sau Talmud Tora, Baruch Kaușanski a învățat la o școală de stat. Din copilărie a dovedit talent și atracție pentru balet clasic, și când s-a mutat cu familia la Odesa, în ciuda împotrivirii tatălui său, s-a înscris la o școală de balet din oraș. În anul 1910, la vârsta de 15 ani, a
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
din două participări la Jocurile Olimpice: Londra 2012 și Rio de Janeiro 2016. A fost și triplu campion mondial în 2013 și 2015. Primul sport pe care l-a practicat a fost fotbal. S-a apucat de înotul de performanță din copilărie și a luat parte la prima sa competiție la vârsta de zece ani. A fost inspirat de performanță lui Michael Phelps la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing să se specialize în stilul fluture. El a ajuns la cel mai înalt
Chad le Clos () [Corola-website/Science/336640_a_337969]
-
Konstantinovna Noskov era un mulgătoare, care lucrează la un șantier de construcții. În plus față de Nicolai, familia a avut mai mult de patru copii. Atunci cand Nikolai era în vârstă de 8 ani, familia sa mutat în orașul Cerepoveț. Încă din copilărie a participat la benzile de amatori. La vârsta de 14 ani, a câștigat premiul întâi că cel mai bun cântăreț din competiție a regiunii Nord-Vest. educație muzicală profesională nu are. Autodidact a învățat să cânte la pian, chitară și tobe
Nikolai Noskov () [Corola-website/Science/336637_a_337966]
-
dominației otomane. El era fiul lui Moshe Bejerano, din familia evreiască sefarda Bahar, al cărui nume provine de la orașul spaniol Bejar din regiunea Salamanca din Castilia. Mama sa, Kalo născută Calderon, era fiica rabinului Itzhak Baruh Calderon din Plevna. În copilărie Hâim a fost trimis să învețe Tora cu bunicul său matern până la vârsta de 12 ani, când s-a întors la casa părinteasca. În continuare a invatat studii talmudice în mai multe ieșive, între care cea a rabinului cabalist Nissim
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
sa. Dar, în ciuda acestui lucru, mama viitoarei cântărețe, Janna Vasilievna, a dat fetei numele tatălui, iar prenumele fiicei l-a ales în onoarea uneia dintre eroinele preferate din emisiunea televizată "Кабачок «13 стульев»" — pani Karolinka (în interpretarea actriței Viktoria Lepko). Copilăria Karolina și-a petrecut-o în sărăcie. Mama sa se dedica complet lucrului pentru a putea hrăni copiii, astfel încât a fost obligată să-și dea fiica de șase ani în școala-internat nr. 4 Sadgorskaia din Cernăuți, în care fata împreună cu
Ani Lorak () [Corola-website/Science/336747_a_338076]
-
la 23 aprilie, data la care șu încetat din viață Miguel de Cervantes și William Shakespeare (1616), Ziua Cărții și în prezent sărbătoare a Comunității Autonome Aragón, ziua respectivă fiind închinata Sfanțului Gheorghe (Sân Jorge). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o între casă de la numărul 23 de pe Paseo de la Independencia din Zaragoza și cea din Teruel, cu unele călătorii ocazionale la Madrid, Barcelona, Paris sau Milano, la spectacole de operă în săli precum Liceo din Barcelona sau
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
între casă de la numărul 23 de pe Paseo de la Independencia din Zaragoza și cea din Teruel, cu unele călătorii ocazionale la Madrid, Barcelona, Paris sau Milano, la spectacole de operă în săli precum Liceo din Barcelona sau Scală din Milano. În copilărie a avut o suferință îndelungată, de pe urma căreia a rămas, pentru o bună parte a vieții, cu o sănătate delicată. În anii ’60 a locuit la Paris, Cannes și Montecarlo. În mai 1968 îl cunoaște pe diplomatul spaniol Fausto Navarro Izquierdo
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
au avut loc la Real , în cartierul ei din Madrid, pe 6 mai 2016. Începând cu 9 mai, urna cu rămășițele ei pământești se odihnește în nișă tatălui, din cimitirul municipal din Teruel. Deși inițial a început să scrie în copilărie, vocația artistică a lui Pilar de Vicente-Gella a fost exprimată în primul rând prin balet clasic. Ea a început să studieze în Zaragoza, la scoala doamnei Maria de Avila. Și-a perfecționat tehnică în Franța, luând lecții cu o profesoară
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
incepand cu 1 decembrie 1983 a început să predea lecții de balet în cadrul institutului.. După câțiva ani, în urma unor divergențe cu conducerea instituției, nu i s-au mai acordat ore de predare. Pilar de Vicente-Gella a început să scrie din copilărie . La 14 ani, după cum povestea, a fost finalistă într-un concurs literar În perioada șederii de doi ani la New Delhi, între 1978 și 1980, a publicat în Heraldo de Aragón numeroase artícole, reportaje și cronici referitoare la cultura și
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
de la Plaza, , , , Ángel Sagredo, , Javier Delgado, Pedro Calvo Hernando, , Valentina Gómez Mampaso și , în calitate de membri și Vicente Díez Zazo drept secretar. În 2000, Consiliul Regional din Zaragoza i-a publicat En el frágil costado de la infancia (Pe coasta șubredă a copilăriei). Poetul a semnat prefață. A închinat volumul doamnei Roșa María Aranda, poeta la rândul său, precum și fiicei acesteia, cu care a împărtășit carieră profesională din balet. Pe langă lucrările publicate, în această etapă, a scris numeroase alte lucrări rămase inedite
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
carieră profesională din balet. Pe langă lucrările publicate, în această etapă, a scris numeroase alte lucrări rămase inedite, cum ar fi cele de poezie Volver al Yamuna (Întoarcerea la Yamuna), în proza, La niña azul (Fetiță albastră), cuprinzând amintiri din copilărie, sau El rapto (Răpirea), român despre adolescență. Începând cu anul 2000, activitatea ei literară se reduce pe masura ce sănătatea I se deteriorează. La 10 aprilie 2003 a luat parte la “Arco Poético”, fiind prezentată de Jesús de la Peña A avut nevoie
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
avut nevoie de aproximativ opt ani ca să-și recapete inspirația pentru scris. În martie 2015 reușește să publice Tornaviaje (Întoarcerea din călătorie) în Colecția Torremozas. Poemele au fost dedicate fratelui său mai mare, Agustín, de care fusese foarte legată în copilărie. Ele exprimă, totodată, depășirea tristeței provocate de neînțelegerea pomenita, în cazul cărții anterioare. A fost ultima ei carte, pe care a trimis-o, în viața fiind, editoarei Luzmaría Jiménez Faro, dar și prima de la Torremozas, care a apărut după moartea
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
fiind pe atunci un copil timid și introvertit, care se ferea să participe la situații sociale precum spectacole școlare și legături cu fetele. Ca urmare a limitei ce i-a fost impusă asupra jocurilor cu copiii, și-a găsit din copilărie un interes în activități intelectuale, citind până la vârsta de 8 ani toate volumele enciclopediei din biblioteca familiei. Ellis credea că împrejurările dificile din copilărie l-au facut sa devină un eficient și tenace rezolvator de probleme și să-și folosească
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
urmare a limitei ce i-a fost impusă asupra jocurilor cu copiii, și-a găsit din copilărie un interes în activități intelectuale, citind până la vârsta de 8 ani toate volumele enciclopediei din biblioteca familiei. Ellis credea că împrejurările dificile din copilărie l-au facut sa devină un eficient și tenace rezolvator de probleme și să-și folosească calitățile intelectuale în găsirea soluțiilor optime în confruntarea cu greutățile vieții, în loc de a capitula în fața suferinței emoționale. Ellis a învățat la o școală comercială
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
Michael Eugene Archer (), cunoscut sub numele de scenă , este un cantautor, instrumentist și producător american de R&B și neo-soul. s-a născut în Richmond, Virginia și este fiul unui preot penticostal. A început să cânte la pian în copilărie, iar la vârsta de 18 ani a câștigat concursul de talente amatoare de la Teatrul Apollo din Harlem timp de trei săptămâni la rând. După o scurtă perioadă ca membru al formației hip hop I.D.U., a devenit cunoscut unui public
D'Angelo () [Corola-website/Science/336821_a_338150]
-
numele său adevărat Michael Eugene Archer, s-a născut pe data de 11 februarie 1974 în Richmond, Virginia. Este fiul unui predicator, și a fost crescut într-un mediu penticostal. Talentul muzical al lui Archer a fost descoperit încă din copilărie. La trei ani, fratele său Luther, în vârstă de 10 ani, l-a văzut cântând la pianul familiei. După formarea grupului muzical "Michael Archer and Precise" și succesul în competiția Amateur Night din Apollo Theater al Harlem, New York, D'Angelo
D'Angelo () [Corola-website/Science/336821_a_338150]