28,647 matches
-
În zilele din preajma războiului el a respins amenințările lui "ben Hadad", rostind expresia rămasă proverbială: „Cine încinge armele să nu se laude ca cel ce le pune jos” (în ). Mai târziu, la Afek (poate la actualul Tell Ein Ghev de pe malul sud-estic al lacului Kineret (Lacul Tiberiada) sau poate în actualul loc Fik din podișul Golan ori, după o ipoteză mai puțin verosimilă, în câmpia Șaron (lângă cetatea Antipatris de mai târziu), a avut loc a doua confruntare, în care Ahab
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș (24 - 26 octombrie 1596), oștile creștine fiind conduse de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Basta. Turcii conduși de Selim Pașa reușesc să obțină victoria, în timp ce Mihai aștepta pe malul Dunării să fie chemat la luptă. Căzut în dizgrație, Sigismund Báthory renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György Kovács), care a semnat un act de supunere față de
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
publicat cu acest prilej rezultând că a fost posesorul mai multor decorații militare și că a fost înmormântat în cimitirul militar din oraș. Soția sa, Ernestine - Therese Braiditsch originară din Görz, în anul 1911 mai locuia încă în orașul de pe malul Cibinului. Născut în 3 octombrie 1875, Ioan Ivan îsi face studiile liceale la Sibiu și mai apoi Facultatea de Agronomie din Viena, fiind astfel primul inginer ""diplomat"" ridicat din rândurile racovicenilor. A condus Domeniile Mitropoliei greco-catolice a Blajului și ulterior
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
costase pe cruciați campania trecută în Egipt, deși aflase cât de iscusit militar era Al Salih, la insistențele lui Guillaume de Sonnac, a cedat și la 4 iunie 1249, într-o zi de Russalii, cruciații se aflau în fața Damiettei. Pe mal, armata sultanului, câteva mii de oameni, îi aștepta. Tobele băteau, cornurile se tânguiau, într-un cuvânt, un zgomot asurzitor-povestește Joinville-îi întâmpină pe cruciați, care strânși pe puntea vaselor priveau spectacolul ce li se înfățișa dinaintea ochilor, convinși că nu din
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
și explică, totodată, cum el a reușit să-și mențină autoritatea tot timpul cruciadei. Regele se arăta gata să împartă soarta luptătorilor săi nu numai prin vorbe, ci și prin fapte. Șalupa purtătoare a stindardului regal s-a apropiat de mal. Ludovic, primul a sărit în apa ce l-a cuprins până la umeri, strigând Montjoie Saint Denis, strigătul războinicilor francezi, și cu sabia ridicată în mâna dreaptă, cu scutul atârnat de gât a tăiat valul până la primul sarasin venit în întâmpinarea
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
evacuați la Damietta, din porunca sultanului, au fost uciși fără milă, nesocotindu-se legea lui saladin care prevedea că străinul hrănit de un musulman nu mai putea fi omorât. Cadavrele erau atât de numeroase-spune Joinville-încât ele au fost îngrămădite pe malul fluviului și li s-a dat foc, laolaltă cu rezerva de carne de porc sărată și cu mașinile de război sfărâmate ale francezilor. Mirosul greu ce se ridica în văzduh anunța că mamelucii sunt mai neîndurători cu dușmanul decât toți
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din dealul Pietroasa, de la vest de satul Bichești, cuprinde urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Situl de la Iugani, aflat la 3 km est de sat, pe malul pârâului Pereschiv, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.), fiind atribuită culturii Cerneahov.
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
Broșteni este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Arva, Broșteni (reședința) și Pitulușa. Comuna se află în centrul județului, pe malurile râului Milcov, satul de reședință aflându-se pe malul opus față de orașul Odobești, iar satele componente puțin în amonte. Este străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju, și spre
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
Broșteni este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Arva, Broșteni (reședința) și Pitulușa. Comuna se află în centrul județului, pe malurile râului Milcov, satul de reședință aflându-se pe malul opus față de orașul Odobești, iar satele componente puțin în amonte. Este străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju, și spre est de Odobești și Focșani (unde se termină în
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
comuna Cârligele. În 1968, comuna în forma ei actuală a trecut la județul Vrancea. Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul „La Fântâni”, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-lea-al III-lea (perioada La Tène) aparținând culturii carpice. Alte două obiective sunt
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Gugești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Gugești (reședința) și Oreavu. Comuna se află în zona de sud-est a județului, pe malurile râului Râmna, la vărsarea pârâului Oreavu în acesta. Este deservită de două șosele județene, DJ205B și DJ204F, care o leagă ambele de Dumbrăveni (unde se termină în DN2). Prin comună trece calea ferată Buzău-Mărășești, pe care comuna este deservită de
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județele și , pe malurile râului Râmnicu Sărat, care trece prin 4 din cele 7 sate. Este deservită de șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de Tătăranu, Gologanu și Focșani (unde se termină în DN23), precum și de DN23B, care o leagă de Măicănești
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
Biliești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului și pe cel stâng al Putnei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ204D, care o leagă spre vest de Focșani (unde se intersectează cu DN2) și spre sud-est de Suraia și Vulturu (unde se termină în DN23). Conform
Comuna Biliești, Vrancea () [Corola-website/Science/310953_a_312282]
-
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu. Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Garoafa, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205P, care duce spre vest la Bolotești
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
Gologanu (în trecut, Paraschiveni) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, pe malul drept al râului Râmna. Este traversată de șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de Milcovul și Focșani (unde se termină în DN23) și spre sud de Tătăranu și Măicănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gologanu se
Comuna Gologanu, Vrancea () [Corola-website/Science/310952_a_312281]
-
situat la o distanță de 28 km sud-est de orașul Cernăuți și la 39 km sud de orașul Hotin. Orașul este situat la o altitudine de 139 metri, în partea de sud a raionului , în apropierea frontierei cu România, pe malul stâng al râului Prut. Orașul are o suprafață de 6,47 km² și o populație de locuitori, preponderent ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1456, perioadă în care făcea parte
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul 1200 și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Oltul intră în hotar începând cu punctul de confluență cu râul Mârșa și îl părăsește la punctul de confluență cu Pârâul Hotărăl. Pe toată această porțiune, datorită pantei mici(0.88m/km), râul are un parcus leneș, cu meandre, printre maluri joase, umbrite de sălcii. Debitul mediu este de 67mc/sec și se menționează ani în care el a putut fi trecut prin vad atât cu piciorul cât și cu carul. În 1975 s-a înregistrat la punctul hidrologic de la Sebeș-Olt
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
73,99 GigaWațiOră. Întregul sistem hidroenergetic se desfășoară pe o lungime de 8,6 km cu o suprafață de 334,89 de hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. Cele mai vechi date găsite până acum privind întinderea suprafețelor de teren ale satului aparțin secolului al XIX-lea, astfel în anul 1845 aceasta
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
a fundației de doi metri și jumătate. Deși domnitorul de atunci afirmă că locul unde se construise sfântă mănăstire este “bun și tare”, presupunerea să nu s-a arătat întru totul întemeiata, deoarece Șiretul, care la acea vreme nu avea mal îndiguit, a surpat treptat terenul din apropierea locașului, determinând pe locuitorii vechiului sat să se mute. Sfințirea s-a produs pe 25 iunie 1651. Datorită rolului ei semnificativ militar și politic, domnitorii Țării Românești au sprijinit permanent mănăstirea, înzestrarea ei materială
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Seleușu Mare (în , în ). se învecina la nord și vest cu Comitatul Bereg ("Bereg"), la est cu Comitatul Maramureș ("Máramaros") și la sud cu Comitatul Sătmar ("Szatmár"). Era situat pe ambele maluri ale râului Tisa. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.213 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Ugocea a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul
Comitatul Ugocea () [Corola-website/Science/309560_a_310889]
-
de vedere politic aparține de principatul Berg și arhiepiscopatul Köln. Beuel a fost fortificat abia în secolul al XVI-lea; în 1952 este declarat oraș de sine stătător, ca în 1969 să fie alipit de Bonn. Beuel este situat pe malul drept al Rinului, învecinându-se la nord cu orașele Niederkassel și Troisdorf, la est cu Sankt Augustin și la sud cu Königswinter. Repartizarea celor 19 locuri pe partide politice:
Beuel () [Corola-website/Science/309572_a_310901]
-
întâlnit și sub formele Coțmani sau Chițmani (în , în , în , în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 22 km nord-vest de orașul Cernăuți pe șoseaua către Zalișciîkî, pe malul râului Sovița. Pădurea "Codrii Cozminului" este situată între luncile râurilor Siret și Prut în apropiere de oraș și este numită astfel, deoarece este traversată de drumul care lega orașul Suceava, capitala Moldovei feudale de ceea ce era pe atunci orașul de
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
00 a zilei de 6 iunie și, imediat după aterizare, au intrat în luptă cu elementele Diviziei a 716-a de infanterie germană. La căderea serii, subunități ale diviziei a 21-a Panzer au contraatacat din direcția sud pe ambele maluri ale râului Orne. Până în acel moment, parașutiștii stabiliseră un perimetru defensiv puternic. Ambele tabere au suferit pierderi grele, dar parașutiștii nu au putut fi înfrânți. La scurtă vreme după prânz, parașutiștii britanici au fost întăriți cu comandouri din cadrul Brigăzii I
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]