26,397 matches
-
(n. 5 februarie 1955) este un fizician moldovean. Profesor universitar. Membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Din anul 2009 îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare al Republicii Moldova. s-a născut la 5 februarie 1955, în satul Zahorna din raionul Șoldănești, Republica Moldova
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
(n. 4 mai 1940) este un profesor de medicină moldovean, specialist în anatomie patologică, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (1993). Născut la 4 mai 1940 în satul Șirăuți, azi r-nul Briceni. După absolvirea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1963) și
Eremia Zota () [Corola-website/Science/311099_a_312428]
-
(n. 20 noiembrie 1934) este un farmacist moldovean, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. În ziua de 25 aprilie 2008, după o boală grea și îndelungată, ne-a părăsit pentru totdeauna profesorul universitar , membrul corespondent al AȘM, patriarhul farmaciei autohtone. Este
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
(n. 24 iunie 1934) este un biolog moldovean, specialist în ecologie din Republică Moldova, fost membru PCUS, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 24 iunie 1934 în satul Rediu Mare, județul Soroca, România(actualmente Republică Moldova). Profesor
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
(n. 7 ianuarie 1960) este un economist moldovean, specialist în marketing și logistică, rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (din 2001). Este membru al Academiei de Științe a Moldovei. Din 2010 până în 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislaturele a XIX-a și a
Grigore Belostecinic () [Corola-website/Science/311111_a_312440]
-
(n. 1 mai 1940) este un agronom moldovean, specialist în genetică, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 1 mai 1940 în satul Scorțeni, raionul Telenești. După absolvirea școlii de 7 ani din satul natal urmează studiile la
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
(n. 26 septembrie 1928) este un fizician moldovean, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Fizicienii Sveatoslav și sunt două personalități atât de distincte, încât, paradoxal, lasă impresia uluitoare că formează un tot întreg, o singură lume, un univers unic și indivizibil
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
(n. 6 ianuarie 1924) este un botanist moldovean, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. 1937 - Școala primară din Chișinău; 1949 - Facultatea de Pomicultură și Viticultură a Institutului Agricol din Chișinău; 1953 - Doctorant al Universității de Stat din Chișinău. 1964 - Doctor habilitat
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
Zinovie Serdiuk și Ivan Bodiul. El s-a prezentat ca un bun organizator, orientându-se pe dezvoltarea abilităților psihologice în rândul personalului. Au început să fie angajate în special persoane cu studii superioare, Savcenko contribuind la o expansiune a reprezentanților moldoveni în comitetul unional al KGB. În "perioada lui Savcenko” a sporit numărul turiștilor străini în republică. Pentru a evita ca turiștii să facă spionaj în republică, folosind rute secundare și șosele de calitate proastă, a fost construită și stabilită pentru
Ivan Savcenko () [Corola-website/Science/311153_a_312482]
-
(n. 13 mai 1944, regiunea Kalinin, Rusia) este un politician moldovean. Înainte de căderea URSS a condus structuri de partid, iar din 1995 pînă în 2001 a deținut funcția de primar al municipiului Bălți. La absolvirea Institutului Politehnic din Kalinin, a primit îndreptare la Uzina „Lenin” (actualmente „Răut”) din Bălți în anul
Victor Morev () [Corola-website/Science/311173_a_312502]
-
(n. 10 martie 1805, Bârlad - d. 19 noiembrie 1837, Viena) a fost un boier filantrop moldovean care a contribuit la formarea învățământului românesc. a fost unul din cei cinci copii ai spătarului Ioan Roșca Codreanu și al Ecaterinei Jora. A primit instrucție în casa părintească și la Institutul Vasilian din Iași. Devine căpitan în Miliția Moldovenească
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
ortografiat și Mihail Frunză (n. 2 februarie 1885 — d. 31 octombrie 1925) a fost un lider bolșevic rus în timpul Revoluției Ruse din 1917. S-a născut la Bișkek (atunci în Imperiul Rus, azi capitala Kîrgîzstanului), tatăl său fiind de origine moldoveană (provenind de la est de Nistru dintr-o localitate din regiunea Odesa numită în anii sovietici Frunzovca). Între 1926 și 1991 orașul său natal s-a numit Frunze, în cinstea rolului important jucat de el în revoluția bolșevică din Rusia. Mama
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
orașul său natal s-a numit Frunze, în cinstea rolului important jucat de el în revoluția bolșevică din Rusia. Mama lui provenea dintr-o familie de țărani ruși din provincia Voronej, iar tatăl lui, medic, dintr-o familie de țărani moldoveni care se stabiliseră în Provincia Odessa. Și-a început studiile la Verniy (acum Almatî), iar în 1904 s-a înscris la Universitatea Politehnică din Sankt Petersburg. La cel de-al doilea Congres al Partidului Social-Democrat al Muncii din Rusia de la
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
ca fiind un adevărat roman polițist în care se investighează un caz de dispariție, descoperindu-se o crimă și depistându-se și pedepsindu-se făptuitorii. Punctul de plecare al romanului îl constituie crima din balada „Miorița”, în care un baci moldovean este ucis de doi confrați, unul ungurean și altul vrâncean, pentru a fi prădat de turme („că-i mai ortoman/ș-are oi mai multe,/mândre și cornute/și cai învățați/și câni mai bărbați”). Scriitorul reconstituie acțiunea legendară din
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Caragiale. Balada „Miorița” se remarcă printr-o atitudine de neputință, de resemnare și de împăcare cu soarta, omul simplu aflându-se într-o incapacitate de a se opune destinului care i se hărăzește. Unii critici au văzut în atitudinea ciobanului moldovean o expresie cristalizată a blândeții ancestrale a poporului român, un defetism nejustificat și inexplicabil. Romanul "Baltagul" respinge această mistificare antipatriotică, prezentând cazul unei femei simple care nu cedează în fața necazurilor și luptă pentru izbânda dreptății, răzbunând moartea năpraznică a soțului
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populația fiind supusă politicii de rusificare (vezi istoria moldovenismului). Drept rezultat, la 23 iulie 1812, amiralul P.V. Ciceagov semnează regulamentul organizării temporare a noii provincii anexate, remis lui Scarlat Sturdza, primul și de fapt, ultimul nobil moldovean, care va ocupa funcția de guvernator civil al regiunii. În perioada lui Sturdza, pe 2 februarie 1813 este instituit organul executiv al Basarabiei, constituit din două departamente. La 27 martie, același an, în cadrul primului departament al administrației Basarabiei este instituită
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
ruse de imigrare din provinciile vecine. Imigrația nu a fost uniformă: în unele județe, în părțile de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a condus la un număr mai mare de ucraineni față de (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru majoritari erau (românii) moldovenii. Potrivit primului recensământ rus din 1817 populația era formată din: Structura etnică după ținut (recensământul țarist din 1897): Structura religioasă potrivit datelor din 1889: În Basarabia a activat Pavel Crușeveanu
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
(n. 1947, Stolniceni raionul Ungheni - d. 11 februarie 2014, Chișinău) a fost un economist moldovean, care a îndeplinit funcția de de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova în perioada iulie 2000 - septembrie 2004. Între 1998-2000 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A mai activat în calitate de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova
Vasile Pentelei () [Corola-website/Science/311884_a_313213]
-
Ivan Ivanovici Bodiul (în ) (n. 21 decembrie 1917/3 ianuarie 1918, satul Alexandrovca, regiunea Nikolaev, Imperiul Rus - d. 27 ianuarie 2013, Moscova, Rusia) a fost un politician moldovean, care a îndeplinit funcția de Prim-secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (1961-1980). s-a născut la data de 21 decembrie 1917/3 ianuarie 1918, în satul Alexandrovca din regiunea Nikolaev (astăzi în Ucraina), într-o familie de țărani
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
fost inclus alături de marii gânditori ai lumii în "Dicționarul de filosofie" (1985). În mai 1985 a ieșit la pensie și s-a stabilit la Moscova. Familia lui Bodiul a avut relații strânse de prietenie cu Leonid Brejnev, soția fostului politician moldovean fiind chiar stenografa liderului de la Kremlin. Are două fiice (Svetlana și Natalia), care s-au stabilit în Italia. Într-un interviu din 27 martie 2006, acordat agenției de știri Infotag, Bodiul deplângea răcirea relațiilor dintre Republica Moldova și Rusia, susținând că
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
semnifică recunoașterea meritelor generației în vârstă, a celor realizate de ea în trecut, faptul că noua Moldovă își făurește drumul său bazându-se și pe înfăptuirile noastre”". Decorarea sa a provocat protestul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar patru scriitori moldoveni (Mihai Cimpoi, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Ion Hadârcă) au renunțat la "Ordinul Republicii" în semn de protest . Ivan Bodiul a decedat la 27 ianuarie 2013, în vârstă de 95 de ani, la Moscova, unde se stabilise din 1985.
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
Grigore Isidorovici Eremei (în ) (n. 22 aprilie 1935, satul Tîrnova, Edineț, atunci în România, astăzi în Republica Moldova) este un politician sovietic moldovean, ultimul prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Moldovenești (februarie - august 1991). s-a născut la data de 22 aprilie 1935, în satul Tîrnova(pe atunci în România, astăzi în raionul Edineț din Republica Moldova). Și-a început activitatea lucrativă în
Grigore Eremei () [Corola-website/Science/311968_a_313297]
-
Constantin Șerban care se regăsește în lucrarea lui Nicolae Iorga sau cea a lui Constantin Karadja. Influența este concludentă ținând cont de expresie, atitudine, înfățișare și îmbrăcăminte. De fapt, atât așa zisul Constantin Șerban cât și Radu Șerban sunt domnul moldovean Gheorghe Șerban. Ținând cont și de lucrarea lui Dimitrie A. Sturdza, "Memoriu asupra portretelor domnilor români", se poate concluziona că majoritatea litografiilor voievodale care se aflau ca stampe în arhivele străine, figurează cu inexactitate pe toți domnitorii români. Ca urmare
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
cu banii săi 4,7 ha teren în comuna Bucium, aflată la periferia orașului Iași, spre a avea unde strânge și depozita daniile care urmau să fie trimise mai apoi la Muntele Athos, acestea fiind necesare atât pentru hrana monahilor moldoveni, cât și pentru ajutorarea la construcția schitului atonit. În acea perioadă, pe teritoriul actual al mănăstirii se afla o vie și o clădire modestă (care a fost transformată mai târziu într-o mică biserică unde călugării să-și poată face
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
URSS în anul 1944 și a fost integrată în RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Crișceatec face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (0+1), reprezentând 0,11% din populație . În prezent, satul are 905 locuitori, preponderent ucraineni. În localitate funcționează o rafinărie de zahăr. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Crișceatec era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]