25,546 matches
-
și fragmente din jurnalul pe care scriitorul i-l lăsase acesteia. Ca și în prima povestire, finalul e incert: nu se știe dacă investigatorul a decis să-și scrie raportul, compromițând posteritatea scriitorului, sau nu. Trecerea în revistă a acestor povestiri demonstrează existența câtorva elemente redundante, ce par a constitui deja o marcă distinctivă a acestui autor: în fiecare revine un detaliu (dacă nu un element mai evident) fantastic, iar cititorul e nevoit să facă "muncă de detectiv" din cauza clar - obscurului
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
acestui autor: în fiecare revine un detaliu (dacă nu un element mai evident) fantastic, iar cititorul e nevoit să facă "muncă de detectiv" din cauza clar - obscurului prozei, a penuriei de nume și a punctelor de vedere alternate rapid. După aceste povestiri, potopul" Care nu se oprește decât la ultima nuvelă din volum. Paradoxal, se pare că aceste două proze sunt favoritele autorului: prima a fost deja difuzată în revista Norii (www.revistanorii.com), iar a doua e sursa de proveniență a
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune (André Breton). Desigur însă că procedeul elipselor nu era suficient pentru a declanșa degringolada de impresii, gânduri, vorbe, vise: Buz introduce și caracterele italice (prezente în proporții nesemnificative în primele povestiri) pentru a augmenta ambiguitatea. Proza, chiar atunci când e "ordonată" în propoziții, e complet diferită și devine ieftin - poetizantă: "El sunt eu prăjit în așternutul muced. șacest tip de propoziție ar rezolva enigmele acestor nuvele: el e ea, noi suntem voi
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
alte narațiuni se nasc odată cu personajele cu care actorii trupei intră în contact: Petcu, Predoiu, Celoiu etc. Plafoanele temporale astfel constituite sunt conectate prin intermediul unui" setter. Acesta e când real (ca Whity, câinele Adrianei, concubina lui Laur), când evocat (în povestirea lui Petcu), iar uneori protagonistului i se pare că-l vede (ca atunci când Sia, Laur, Matei și Celoiu se pierd în pădure pe viscol, iar Matei are o halucinație: "ș"ț îi răsăriră în jocul final al imaginilor terestre câinele
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
remarcam cu ceva vreme înainte, la o altă carte de proză care evoca zilele Revoluției anticomuniste românești, aceeași lipsă a "revelațiilor", aceeași absență a pretenției de a oferi adevărul - în fond, aceeași neîncredere că acesta există. Dacă faptele propriu-zise ale povestirii depășesc uneori granițele realului, această din urmă trăsătură este, din păcate de un "realism" de necontestat, pentru spațiul românesc. Victimizarea nostalgică, scormonitul după scuze sau cosmetizarea vieții, pentru a o prezenta drept suportabilă, sînt complet străine acestei incursiuni în viața
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
de un "realism" de necontestat, pentru spațiul românesc. Victimizarea nostalgică, scormonitul după scuze sau cosmetizarea vieții, pentru a o prezenta drept suportabilă, sînt complet străine acestei incursiuni în viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
Marina Cap-Bun Calul dracului mi-a creat întotdeauna impresia unui text încifrat, pe care simpla identificare a motivelor fabuloase de inspirație folclorică este departe de a-l epuiza. Scrisă la Berlin, în 1909, povestirea combină ingenios mai multe motive explorate anterior, dar pare să ascundă un sâmbure simbolic mai profund, ce trimite și spre un alt tip de referențialitate. Recitind-o recent, provocată și de lectura unor fascinante tratate dedicate vrăjitoriei europene, am constatat
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
motive explorate anterior, dar pare să ascundă un sâmbure simbolic mai profund, ce trimite și spre un alt tip de referențialitate. Recitind-o recent, provocată și de lectura unor fascinante tratate dedicate vrăjitoriei europene, am constatat, nu fără uimire, că povestirea caragialiană ascunde între pliurile sale narative un scenariu sabatic, articulat în toate detaliile sale semnificative, ceea ce ne oferă prilejul de a redeschide problema "satanismului" în creația caragialiană. Pentru a proba ipoteza noastră de lectură, trebuie, desigur, să recompunem structura de
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
inventar de amănunte macabre, pe care scriitorul român a ales să le elimine, readucând sabatul mai aproape de funcționalitatea sa originară de sărbătoare a lunii. Primul argument ce încurajează o astfel de lectură îl furnizează chiar natura celor două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă și o vrăjitoare cu state vechi de funcțiune: "de mititică se dedese la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
acele titluri. Iar celor care îi sînt cu totul străini le adresează numai vorbe absolut fără rost. Am vrut să vorbim mai întîi doar despre cum se înfățișează din exterior. în cele ce urmează vom intra în amănunte, ținînd firul povestirii. La început scria mult, umplînd toate hîrtiile care i se dădeau în mînă. Erau scrisori în proză sau în versuri libere, după stilul lui Pindar, adresate scumpei Diotima, sau și mai des, ode în versuri alcaice. își însușise un stil
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
dumneavoastră se poate citi că "erați femeia care ar fi trebuit să scrie o carte despre Cioran" - o formulă de prezentare și identificare. Ați scris desigur o carte - tîrzie, integrînd corespondența pe care ați întreținut-o cu filozoful, într-o povestire. Dar în afară de această carte, ați mai redactat vreun studiu filozofic despre Cioran, un volum? Nu, am avut dintotdeauna intenția de a mă plasa preponderent în domeniul beletristicii.Doream să fac față și unei anumite exigențe estetice prin această carte și
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
aceste prime volume ale tânărului scriitor reușeau să transmită o mare emoție estetică, rezultată și din repunerea în circulație a unei limbi românești plină de culoare, de vigoare expresivă. De la începuturile sale literare și apoi în marile romane istorice, în povestirile și nuvelele dedicate provinciei, vieții țărănești, Sadoveanu se păstrează un mare povestitor, în sensul unui discurs literar tradițional, un artist cu o capacitate neobișnuită de a imagina scene de viață desprinsă din cronici ori legende populare, un creator de mituri
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
El s-a confesat unor prieteni, spunându-le că fosta sa iubită va ajunge a doua Elodia, făcând aluzie la pornirile agresive ale lui Silviu Prigoană. Adriana Bahmuțeanu, muză pentru fostul iubit Temerile lui s-ar baza nu doar pe povestirile Adrianei, ci și pe un episod la care el însuși ar fost martor și care l-a băgat în sperieți.
"Adriana Bahmuțeanu va avea soarta Elodiei". Cine spune asta by Bratu Iulian () [Corola-website/Journalistic/72183_a_73508]
-
distanță, parcă încep să dea semne de uzură. Cât privește strict coerența acestei găselnițe, altceva e încă și mai deranjant decât repetiția. Vina pentru care Iuliu Borna e interogat e aceea de a fi publicat într-o revistă literară o povestire cu subiect istoric ce descrie în detaliu o vânătoare la care Nicolae Ceaușescu tocmai participase. Descrie e un fel de a spune. Povestirea e o parabolă tipică din categoria celor care, în comunism, stârneau vigilența cenzorilor: „— Apăi să le număram
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
pentru care Iuliu Borna e interogat e aceea de a fi publicat într-o revistă literară o povestire cu subiect istoric ce descrie în detaliu o vânătoare la care Nicolae Ceaușescu tocmai participase. Descrie e un fel de a spune. Povestirea e o parabolă tipică din categoria celor care, în comunism, stârneau vigilența cenzorilor: „— Apăi să le număram, coane, cum ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
fiu luat drept un autor care "pleacă" mereu de la mituri, motive și revelații ale altora. Pomenesc o mulțime de Ťizvoareť ale poemelor - pe care, adesea, le-am identificat... abia cu această ocazie! Pentru Început, mă gândesc la Camus cel din povestiri, cu prezența obsedantă a deșertului în fundal. La "polul plus" (cum spune Ion Barbu în Oul dogmatic), fenomenul ninsorii în spațiul montan m-a fascinat pe la începutul anului 1969; Năvala nordului este o veritabilă negare a realului sub perdelele de
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
iar luni 27 ianuarie 2014, Geo ne-a părăsit. Nu are rude apropiate și a fost înhumat în cimitirul satului. A avut o viață tumultoasă, un destin sinuos, a fost un adevărat personaj, cu farmec personal, cu discurs cuceritor și povestiri fabuloase. Boem tot timpul, cheltuia fără grijă, a murit sărac, urmărit de bănci pentru datorii. Dumnezeu să-l odihnească! (n.a. Fotografie realizată de Mihai Forsea la cimitirul Reînvierea, lângă mormântul lui Cornel Chiriac).
Despărțiri. GEO LIMBĂȘANU by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83478_a_84803]
-
la clasă, cu o mare experiență didactică și, mai ales, împătimit de istorie. Farmecul trecutului, misterul locurilor în care a copilărit, tradițiile neamului nostru și-au pus „matricea genetică” în personalitatea autorului și l-au îndemnat să adune legende, povești, povestiri și poezii legate de locuri de pe cuprinsul actual al județului Vaslui, din perioada neprețuitului nostru ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT. Lucrarea, rezultat al unui efort entuziast și generos, ordonează și valorifică o serie de informații apărute în publicații anterioare, dându
Cuv?nt ?nainte by Melu IACOB [Corola-other/Administrative/83658_a_84983]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
rândunicii", de ex.). Legenda este o narațiune populară în versuri sau în proză care dă explicație imaginară, fantastică sau neobișnuită unor lucruri sau întâmplări reale. Termenul de Legendă (lat. legenda = fragmente de lectură) poate să definească: - Legenda sau mitul, o povestire (narațiune) despre întâmplări din viața unor persoane istorice, sau imaginare. - Legenda, partea unei hărți unde sunt explicate simbolurile utilizate. - persoană legendară, poate fi un muzician, un sportiv sau alte personalități renumite. În procesul didactic de la ciclul primar se poate realiza
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
-i acolo?” din noaptea aceea de la Grivița și povestește copiilor săi și prietenilor, când aceștia s-adună sub tei și beau tabac în zilele de sărbătoare. Și râd cu toții și zic: -„Ce strașnic povestește! și nu cred nici un dram din povestirea lui, dar copiii cred și se bucură că țara lor are s-ajungă mare și tare, deoarece vitejii trecutului o apără, și sar în foc pentru regele ei”.
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]