25,673 matches
-
că , de-a lungul istoriei , au avut un rol important în păstrarea și dezvoltarea satului , reușind să asigure coeziunea socială a sătenilor prin disciplină impusă și organizarea muncii. Muncă agricolă s-a desfășurat pe suprafețe mari și au îmbinat cultură vegetală cu latura zootehnica a activității pentru a asigura continuitate și utilizarea cât mai bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție . Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare din Aruncuta a fost creșterea căilor destinați numeroaselor războaie , urmare a
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
dreptunghiular, având 27 m în lungime și 12 m în lățime. Edificiul are la est o absidă semicirculară. Naosul este separat de o anticameră care servea drept pronaos. Ambele încăperi erau decorate cu podele de mozaic, având modele geometrice și vegetale. Slăbit de invaziile slavilor din secolul al VI-lea, care au ruinat economia agrară a Macedoniei, și, probabil, de marea ciumă din anul 547, orașul a fost aproape complet distrus de un cutremur în anul 619. Cetatea Filippi a fost
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
din carne de porc sunt nocive pentru dihor. Dihorilor domestici le plac de asemenea dulciurile, precum stafidele, sau untul de arahide, dar acestea trebuie date cu chibzuință datorită faptului că zaharurile provoacă tulburări în metabolismul lor. Din cauza tubului digestiv scurt, vegetalele nu aportează multă energie animalului, de aceea nu se recomandă în alimentație, decât ocazional. Dihorii petrec între 14 și 18 ore pe zi dormind, dar când sunt treji sunt foarte vioi explorând mereu ce e nou. Perioada cea mai activă
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
a vieții în Egiptul de Jos a fost bazat pe papirus: acesta era folosit pentru a produce covoare, tămâie, sandale, plute, și materiale de scris. Climatul egiptean cu verile sale calde și iernile blânde favoriza îmbrăcăminte ușoară, sumară din fibre vegetale, deseori din in, ocazional, de bumbac importat din India. Lâna era folosită într-o măsură mai mică. Cantități mici de mătase erau tranzacționate în estul Mediteranei. Pieile de animale, precum cele de leopard, erau purtate de preoți și de faraoni
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat și pe rădăcini sau pe mușchi acvatici. Comportamentul reproductiv. Actul de depunere a icrelor este precedat de o urmărire de către mai mulți masculi a femelei. Depunerea icrelor are loc deasupra cuibului și femela emite 6-8 icre
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
Grăsimile alimentare uzate (uleiuri vegetale sau grăsimi animale) sunt deșeuri rezultat din prăjirea/prepararea alimentelor în restaurante, fabrici de procesare a alimentelor sau în bucătăriile individuale. Acest deșeu este denumit indirect și "ulei uzat". Deși nu-i acordăm o mare importanță, acest deșeu este un
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
bucătăriile individuale. Acest deșeu este denumit indirect și "ulei uzat". Deși nu-i acordăm o mare importanță, acest deșeu este un deșeu foarte periculos. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru poluarea a milioane de litri de apă, prin aruncarea uleiului vegetal uzat în canalizare. Conform unui studiu, realizat de organele abilitate ale Comisiei Europene, uleiurile vegetale uzate reprezintă 12% din poluanții prezenți în apă și sol. Un litru de ulei alimentar uzat poluează peste un milion de litri de apă, atât
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
mare importanță, acest deșeu este un deșeu foarte periculos. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru poluarea a milioane de litri de apă, prin aruncarea uleiului vegetal uzat în canalizare. Conform unui studiu, realizat de organele abilitate ale Comisiei Europene, uleiurile vegetale uzate reprezintă 12% din poluanții prezenți în apă și sol. Un litru de ulei alimentar uzat poluează peste un milion de litri de apă, atât cat consumă un adult în 14 ani de zile. În Uniunea Europeană colectarea și reciclarea acestui
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
când vine vorba de acest deșeu. Utilizatorii casnici, produc și aruncă în canalizare o cantitate de ulei uzat de 12 ori mai mare decât societățile comerciale. Deși pare greu de crezut acest deșeu, are un potențial energetic imens. Din uleiul vegetal uzat se pot produce combustibili alternativi, creme, săpunuri sau lumânări. Deși nu este indicat, uleiul vegetal uzat, poate fi folosit și la încălzire. Nu se recomandă această utilizare, pentru că, ars necorespunzător, acest ulei comestibil uzat eliberează noxe periculoase pentru mediu
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
ulei uzat de 12 ori mai mare decât societățile comerciale. Deși pare greu de crezut acest deșeu, are un potențial energetic imens. Din uleiul vegetal uzat se pot produce combustibili alternativi, creme, săpunuri sau lumânări. Deși nu este indicat, uleiul vegetal uzat, poate fi folosit și la încălzire. Nu se recomandă această utilizare, pentru că, ars necorespunzător, acest ulei comestibil uzat eliberează noxe periculoase pentru mediu înconjurător. Uleiul alimentar uzat reprezintă o sursă importantă de energie pe care nu ne permitem să
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
alături de mănăstirea Arnota, singura ctitorie a lui Matei Basarab care mai păstrează pictura originală (fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul fiecăruia, fiind scrise în limba română, cu caractere chirilice. În registrul median sunt reprezentate scene din viața Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară a armatei romane, stând pe un scaun și ținând o sabie în mână. Scenele, cu inscripții în limba greacă, rezumând subiectul respectivului tablou sunt grupate în două secțiuni: cea din stânga cuprinzând patimile
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
un ritm de creștere accentuat. Are o carne foarte gustoasă, bogată în grăsimi (până la 13% și chiar 23%). Hrănindu-se cu plancton, această specie nu este concurentă la hrana crapului, care consumă în special, hrană de pe fund. Sângerul consumă plancton vegetal, asigurând o mai bună valorificare a potențialului trofic al bunurilor piscicole, a vegetației dezvoltate în exces.
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană. Structura producției agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale, pentru Moldova reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală. În anul 2012 acest coraport a fost de 54.7% pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea animalieră. Zona de nord a țării, este specializată în producție și prelucrare a sfeclei de zahăr
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
europeană. Structura producției agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale, pentru Moldova reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală. În anul 2012 acest coraport a fost de 54.7% pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea animalieră. Zona de nord a țării, este specializată în producție și prelucrare a sfeclei de zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
al Românii, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
o luptă permanentă => aceasta ar putea fi tradusă ca o luptă între faptă și remușcare. Nafs mutma’inna este definit ca fiind un suflet împăcat (sura 89:27). "(27) Suflete ostoit!" Există , de asemenea, și nafs "nabatiyya" => adică un suflet vegetal. Aceste 3 mari categorii , cu cele 5 tipuri de suflet formează baza etică și psihologică a musulmanilor. Păcatul poate apărea și sub forma ignoranței. Cunoștințele pot fi "kasbi" (dobândite) sau "fitri" (înnăscute). Fiecare suflet are cunoștință de bine sau rău
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
produc numai pentru nevoile proprii, cu vânzări reduse sau deloc de produse agricole. Polonia este un exportator de fructe, legume, carne și produse lactate. Procesatorii se bazează adesea pe importuri pentru a suplimenta livrările interne de grâu, cereale furajere, uleiuri vegetale, și proteine, producția internă fiind în general insuficientă pentru a satisface cererea internă. Cu toate acestea, Polonia este cel mai important producător de cartofi și secară din UE și este unul dintre cei mai mari producători din lume de sfeclă
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
producător de aflatoxine este "Aspergillius flavus", un mucegai din încrengătură ascomicetelor ("Ascomycota"). Este o specie foarte răspândită și cosmopolită (sol, materii organice în descompunere, semințe oleaginoase, cereale). Este comun în majoritatea tipurilor de soluri și este implicat în descompunerea materialului vegetal. Poate fi izolat de pe semințe de porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazăre, mere, făinuri, lapte praf. "Aspergillus flavus" are o afinitate deosebită pentru alune și semințe oleaginoase. Crește într-un spectru larg de temperatură (12-48 °C). În condiții necorespunzătoare de
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
mit Mircea Eliade afirma: "Ad-dunyă" (lumea prezentă) și "al-'aḫīra"(lumea de dincolo) sunt caracterizate de arhetipuri, de imagini care definesc spațiul și mentalitatea islamică. Astfel, se impun dihotomiile lună-soare, moarte-viață, demon-înger, ori elementele ce țin de bestiar sau de vegetal. Dualitatea este reflectată până și la nivelul limbii, gândirea mistică regăsindu-se în terminologia lingvistică: litere lunare și litere solare. Timpul joacă un rol vital, reprezentând încă din perioada preislamică o forță care anima și domina universul, un fel de
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]