256,387 matches
-
tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
numai de registru de limbă. Aceasta are trei construcții. Unei întrebări că „Vii?” îi corespund următoarele construcții franceze: Observații: Propoziția exclamativa cu predicat nominal poate fi alcătuită cu construcția a treia a propoziției interogative: "Est-elle jolie !" „Ce drăguță e!” Întrebările referitoare la majoritatea părților de propoziție au cele trei variante descrise mai sus, ba chiar în cazul unora există și o a patra varianta. Întrebarea referitoare la subiectul persoană are două variante: "Qui vient ?" și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fi alcătuită cu construcția a treia a propoziției interogative: "Est-elle jolie !" „Ce drăguță e!” Întrebările referitoare la majoritatea părților de propoziție au cele trei variante descrise mai sus, ba chiar în cazul unora există și o a patra varianta. Întrebarea referitoare la subiectul persoană are două variante: "Qui vient ?" și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine?” Dacă subiectul este inanimat, există două cazuri: De menționat cele două forme ale cuvântului interogativ în funcție de locul său și faptul că construcția cu cuvântul interogativ
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine?” Dacă subiectul este inanimat, există două cazuri: De menționat cele două forme ale cuvântului interogativ în funcție de locul său și faptul că construcția cu cuvântul interogativ la sfarsitul propoziției este specifică registului familiar. Întrebările referitoare la numele predicativ sunt de mai multe feluri, în funcție de scopul întrebării, de ce fel de cuvânt exprimă această parte de propoziție și de ce fel de cuvânt exprimă subiectul întrebării: Întrebarea referitoare la complementul direct nume de persoana are patru variante ("Qui
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cuvântul interogativ la sfarsitul propoziției este specifică registului familiar. Întrebările referitoare la numele predicativ sunt de mai multe feluri, în funcție de scopul întrebării, de ce fel de cuvânt exprimă această parte de propoziție și de ce fel de cuvânt exprimă subiectul întrebării: Întrebarea referitoare la complementul direct nume de persoana are patru variante ("Qui tu aimes ?", "Qui est-ce que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
patru variante ("Qui tu aimes ?", "Qui est-ce que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care poate avea aceleași funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care poate avea aceleași funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate este introdusă prin cuvântul "combien" „cât, -ta, -ți, -te”, considerat adverb. Cand funcționează că pronume interogativ, sintactic poate fi: "Combien + de" funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care il precede poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que tu veux" „Nu înțeleg ce vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que tu veux" „Nu înțeleg ce vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mediu bogat în oxigen inhibă formarea sau/și dezvoltarea celulelor canceroase, însă nu există dovezi științifice care să sprijine această teorie. În cazul SIDA, deși ozonul dezactivează particulele virale in vitro (în afara corpului omenesc), nu există, de asemenea, dovezi științifice referitoare la pacienți propriu-ziși. Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente reflectă faptul științific că ozonul este un gaz toxic care nu are, până acum, aplicații practice demonstrate în terapiile specifice, preventive sau adjuvante, ca un rezumat al rezultatelor studiilor științifice consistente
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
acestora, este cunoscut, cauzează stress oxidativ și deteriorări celulare și este implicată în dezvoltarea unor boli degenerative. Niveluri mari ale ozonului inhalat sunt toxice, totuși inhalarea unei singure doze de concentrație scăzută nu prezintă pericol. Cele mai serioase complicații raportate referitoare la utilizarea acestei terapii includ dezvoltarea unor forme de hepatită; de asemenea, au fost raportate cinci decese.
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
calitate sunt categorii matematice și relevă de spațiu, iar secțiunile relație și modalitate sunt categorii dinamice și relevă de timp. De când au devenit general valabile pentru orice obiect, acestea sunt asociate doar cu limbajul uman. Când realizează o afirmație verbală referitoare la ceva, emițătorul gândește. Categoriile sunt predicatele care pot fi atribuite tuturor lucrurilor. Kant consideră capacitatea umană de a gândi și a cunoaște un obiect drept identică cu aceea de a afirma ceva verbal sau în scris despre un obiect
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
(Wiener Wiesenthal Institut für Holocaust-Studien - VWI) este un centru de cercetare dedicat studierii, documentării și informării asupra tuturor aspectelor referitoare la antisemitism, rasism și Holocaust, inclusiv evenimentele care au precedat, cât și consecințele Holocaustului. Institutul a fost înființat de Simon Wiesenthal, alături de cercetători austrieci și străini. Institutul se află în Viena, Austria, și este finanțat de primăria orașului și de către
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
Director al Institutului Wiesenthal este numit de către reprezentanții acestor organizații. Acest consiliu are cea mai mare putere de decizie privind toate aspectele organizaționale ale Institutului Wiesenthal. Comisia Internațională de Experți Academici este un factor de decizie important în toate aspectele referitoare la activități științifice. Comisia este formată din cel puțin 12 experți de renume internațional, dintre care minim 9 trebuie să activeze în afara Austriei și maxim 3 pot proveni de la instituții universitare din Austria. Este deosebit de important pentru institut ca această
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
un director, un director de programe de cercetare și de către personalul institutului, care, în ansamblul său, răspunde de toate activitățile institutului. Aceste activități se încadrează în următoarele categorii: cercetare, documentare și informare. În cadrul celor trei categorii, institutul adresează toate aspectele referitoare la antisemitism, rasism și Holocaust, inclusiv evenimentele care au precedat, cât și consecințele Holocaustului. Cercetarea din cadrul Institutului Wiesenthal urmărește să acopere subiecte internaționale și interdisciplinare. Cercetarea se realizează sub una din două forme: prin programul anual de burse pentru doctoranzi
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
la sfârșitul anului calendaristic. Deciziile privind alocarea burselor se iau anual, primăvara, de către o sub-comisie din cadrul Comisiei de Experți Academici, împreună cu un membru al departamentului de cercetare al Institutului Wiesenthal. Arhivele Institutului Wiesenthal, conținând arhiva lui Simon Wiesenthal și documente referitoare la Holocaust din arhiva Comunității Evreilor din Viena (IKG), cât și biblioteca institutului, al cărei volum se află în continuă creștere, răspund de documentare și sunt spațiul unde se desfășoară evenimente de interes academic precum cursuri, conferințe, ateliere de lucru
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
Suda sau Suidas (în greacă: Σοῦδα sau Σουίδα ) este un lexicon sau o enciclopedie din secolul al X-lea, scrisă în limba greacă bizantină, referitoare la lumea antică din jurul Mării Mediterane. Acesta conține de intrări, extrase din mai multe izvoare antice, acum pierdute, în ordine alfabetică, și relevante pentru mai multe discipline: geografie, istorie, literatură, filosofie, știință, gramatică, și obiceiuri. Este o lucrare de referință
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
Ioan I Tzimiskes (976), în timp în articolul „Constantinopol” sunt menționați succesorii săi, Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea: problema este de a ști dacă nu este vorba de o interpolare mai târzie decât textul original. Pasajele referitoare la filosoful Mihail Psellos (secolul al XI-lea) par să fie interpolări posterioare. Înainte de redescoperirea oficială în Renaștere, lucrarea circulase totuși în Anglia medievală, întrucât Robert Grossetête (1175-1253) a tradus pasaje substanțiale într-un carnet de notițe pentru uzul său
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
corespondeze împreună"” cu autoritățile ruse, lucru despre care spătarul Costachi le-a și informat pe acestea. Faptul este confirmat de actul cancelariei imperiale din martie 1724 care relatează despre sosirea la Moscova a Serdarului Anastasă Lupu „"cu o notă verbală referitoare la dorința domnului Moldovei și a spătarului Gavriliță [Costantin Costachi n.n.] de a fi sub protecția monarhului Rusiei și promisiunea acestora de a procura tot felul de informații cu privire la mișcările turcilor"”. Tot acest document menționează despre dorința domnului Moldovei ca
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
Bassam din aceeași localitate. După absolvirea liceului și obținerea diplomei de bacalaureat, la îndemnul familiei, Nawaf Salameh a optat pentru România în vederea continuării studiilor universitare. Alegerea a fost decisă astfel datorită argumentelor mamei sale care, printre altele, a subliniat argumentele referitoare la calitățile și generozitatea specifice poporului român, mai apropiat familiei Salameh datorită împărtășirii acelorlași valori spirituale creștin ortodoxe. După o perioadă strict necesară însușirii limbii române, în 1984, Nawaf Salameh este admis pentru a studia medicina la Universitatea de Științe
Nawaf Salameh () [Corola-website/Science/333559_a_334888]
-
ulterior toate poruncile lui Dumnezeu privind faptele oamenilor. Shari’a cuprinde două tipuri principale de reguli: 1) obligații privitoare la cult (de exemplu, îndatoririle rituale); 2) reguli de natură politică și juridică. Alături de acestea, legislația islamică mai cuprinde și prevederi referitoare la relațiile dintre sexe, la îmbrăcăminte, la alimentație, la politețe etc. În esență, shari’a este conținută în Coran. Forma exterioară în care sunt promulgate prevederile pentru a se putea aplica tuturor domeniilor vieții umane este rezultatul unui proces care
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]