25,868 matches
-
unei misiuni profunde a teatrului, cum explică în Un teatru pentru viață 64. "Există, la Goldoni, acceptarea clară a unei misiuni teatrale, a teatrului ca "lucru legat de lume", "Teatru și Lume" în același timp, cu aspectele sale bune sau rele, cu efortul cerut, cu luptele pe care le provoacă, cu convergența totului în tot, o viață care se angajează acolo în întregime, până la nebunia celor șaisprezece comedii într-un singur an, cu iluzia cea de pe urmă de "a schimba" imediat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
verișoarei sale, Doamna Necker de Saussure, ea traduce Cursul de literatură dramatică pe care el l-a ținut la Viena în 1808 și care a fost publicat în Germania în 1811. El condamnă aici, cu o virulență uneori nuanțată de rea credință, Clasicismul francez și, cu multe elogii față de dramaturgiile elisabetane și față de spaniolii Secolului de Aur, proslăvește un teatru în care acțiunea primează asupra povestirii. Dornică să le împărtășească francezilor dragostea ei pentru literatura germană, ea difuzează ideile lui Schlegel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-l vezi pe Othello, atât de îndrăgostit în primul act, omorându-și nevasta în al cincilea act; dacă această schimbare a avut loc în treizeci și șase de ore, este absurdă și-l disprețuiesc pe Othello." Să notăm în trecere reaua credință din această aserțiune a lui Stendhal, care în Racine și Shakespeare se preface să creadă că drama Othello se desfășoară într-un mare interval de timp, pe când Shakespeare restrânge timpul pentru a sublinia bruschețea accesului de delir. Trei nopți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cea mai castă dintre cărțile mele. Este o operă plină de adevăr, primul roman despre popor care nu minte și care are mirosul poporului. Și nu trebuie să tragem concluzia că întreg poporul este rău; căci personajele mele nu sunt rele, sunt numai ignorante și depravate de mediul de muncă aspru și de mizerie în care trăiesc." 6.1. Refuzul neverosimilului Condamnarea pe care Zola o face să apese asupra dramei romantice este fără drept de apel. "Cele mai frumoase modele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
imaginile vizuale, cu atât ele vor deveni mai puternice și mai precise. Imaginația face restul. Ea adaugă continuu noi tușe, amănunte care umplu și animă filmul interior. Rezultă de aici că proiecția frecventă a unor imagini nu poate face niciun rău; dimpotrivă, ea nu poate decât îmbunătăți calitatea interpretării." Actorul își pune continuu în practică imaginația, ceea ce îi permite să stabilească o relație de similitudine între situația jucată și o situație trăită mai demult. El își construiește personajul ajungând până la "retrăire
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din Brest sau Toulon. Va trebuie să vină Genet, care-și plasează prima piesă Haute Surveillance (Supraveghere excepțională) în celula unei închisori, pentru ca dorința lui Mercier să se realizeze. 25 Acesta este titlul capitolului 26. 26 Există o parte de rea credință în aprecierile făcute de Diderot și de Enciclopediști cu privire la Marivaux, căruia nu-i iartă faptul că o face pe cavalerul singuratic și că nu încalecă și el pe calul lor de bătălie, Enciclopedia. 27 Shakespeare își intitulează piesa Iulius
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
modalitățile prin care acționăm În legătură cu acesta. În societatea actuală majoritatea discursurilor de și despre putere sunt bazate pe conflict. Puterea tinde să se relaționeze cu ideea de competiție În cel mai bun caz, constrângere, manipulare sau dominație În cel mai rău caz. Dat fiind că, de-a lungul istoriei, dimensiunile ideii de putere au fluctuat, este cu atât mai important să o Înțelegem corect dacă este să Învățăm să trăim unii cu alții În pace Într-o lume ce devine exponențial
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
noroi o tăvălea/Și deun paltin o lega"/). La replică lor la fel de batjocoritoare și vulgara: ,,Cască ochii a te uita/de-ți cunoști tu pielea ta?"/, Brâncoveanu ripostează vehement prin cuvinte dure pe măsura faptelor lor: ,,Câini turbați! Turci, lifta rea!" și-și exprimă, cu orice risc și categoric, opțiunea finală pentru credință străbuna: ,,De-ți mânca și carnea mea,/Să știți ca-au murit creștin/Brâncovanu Constantin". Cea de a treia antiteza amintește de mitul biblic al lui Avraam, pus
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
vreuna care să vizeze slugărnicia să, căci rămâne demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează turcilor prin formule că ,,Alelei! Tâlhari păgânii/Alelei! Voi feciori de căni!", ,,Căni turbați! Turci, lifta rea!", aruncând și anatema asupra ucigașilor a caror seminție să dispară de pe pământ, să nu-și găsească loc și odihnă nici În moarte și să nu se poată bucura niciodată de afecțiunea filiala. Analiza de față a Încercat să reliefeze modul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt acceptate. Fără dorințe, lumea noastră nu s-ar clinti din încremenire
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
scriitor”, cunoaște originalitatea robustă a acestui prozator. Cordovanii sunt un neam de oameni aspri, tenaci, neînduplecați, așa cum literatura ardeleană i-a înfățișat nu o dată de la Slavici și Agârbiceanu până la Liviu Rebreanu și Pavel Dan. PERPESSICIUS Există în literatura română o rea înțelegere a prozatorilor transilvăneni, care se perpetuează. [...] În literatura acestora e mai interesantă masivitatea și concepția, profunzimea, și mai puțin aptitudinea calofilă. Deficitul de stil, real, al prozei lui Ion Lăncrănjan nu poate anula însă valoarea acestui roman - Suferința urmașilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Omulețul simte răsuflarea liniștită, netulburată, a Mamei. Iar de partea cealaltă, de sub blana lui de urs, îi vine în auz sforăitul unui om bătrân, cu icneli și opinteli, al Vrăjitorului, care parcă și în somn s-ar contra cu duhurile rele ale nopții și întunericului. Întinde mâna și-l scutură ușor pe bătrânul al cărui ucenic este. Acesta se trezește pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce-i?" Nu așteaptă răspuns, pentru că vuietul de afară i l-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
limbi atât de diferite, tu le cercetezi atitudinea... Tu vii În ajutorul călătorului, a cărui viață este atât de apăsătoare. Tu Îl sfătuiești pe cel care străbate marea și se teme de talazuri... Tu nimicești puterea celui care plănuiește lucruri rele... Tu Îl pui În butuci pe judecătorul nedrept. Utuxe "Utu"/Șamaș avea două mari centre de cult la Larsa și Sippar În regiunea babiloniană: templul său se numește Ebabbar, „Casa/Templul strălucitor”. Soția sa este Aja, care ajunge să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din Isin” (cf. subcapitolul 4.6c), socotită soția lui Pabilsangxe "Pabilsang" și mamă a lui Damuxe "Damu", declarată „Mareaxe "Marea" tămăduitoare a oamenilor”; Ninkarrakxe "Ninkarrak", „Stăpâna zăgazului (?)”, invocată la sfârșitul Codului lui Hammurabi pentru că Îi lovește cu boli pe cei răi; Nintinuggaxe "Nintinugga", „Stăpâna care redă viața celui mort”. 8. Zeii naționali Marduk și Assurtc "8. Zeii naționali Marduk și Assur" a) Mardukxe "Marduk" Numele Mardukxe "Marduk" are la bază presupusul nume sumerian antic Amar-utuk, „Tânărul taur al soarelui”. Prin intermediul metaforei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un con de pin, o ramură sau altceva de felul acesta. Mai există și alte reprezentări foarte asemănătoare. b) Demonii Ființele divine malefice sunt mult mai numeroase decât cele bune. Un indiciu general În această direcție este expresia: „Șapte spirite rele” (sumeriană 7 udug-hul-a-meș; akkadiană 7 utukk¿ lemn¿ti). Izvorul principal din care cunoaștem aceste spirite rele ale Mesopotamiei sunt textele magice ezoterice (cf. subcapitolul 6.6), care ne dau cel puțin nouă nume. 1) Alaxe "Ala" - demon sumerian și akkadian
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
foarte asemănătoare. b) Demonii Ființele divine malefice sunt mult mai numeroase decât cele bune. Un indiciu general În această direcție este expresia: „Șapte spirite rele” (sumeriană 7 udug-hul-a-meș; akkadiană 7 utukk¿ lemn¿ti). Izvorul principal din care cunoaștem aceste spirite rele ale Mesopotamiei sunt textele magice ezoterice (cf. subcapitolul 6.6), care ne dau cel puțin nouă nume. 1) Alaxe "Ala" - demon sumerian și akkadian. Este o ființă demoniacă masculină care scoate strigăte și urlete pentru a Înspăimânta lumea. Este fiul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după moarte și este spectrul („Tontengeist”, „Ghost”, „Revenant”) care poate reveni pentru a tulbura somnul sau viața rudelor vii, pentru a le reproșa comportamentul sau pentru a le pedepsi neglijența, este ușor să ne imaginăm de ce este considerat un spirit rău. 4) Gallaxe "Galla" - demoni sumerieni cărora le corespund akkadienii Gallû. Sunt, de obicei, masculini. În mitul Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o demonstrează experiența cotidiană comună. Dimpotrivă, din viața omului fac parte și preocupări, nenorociri și boli. Iar omul mesopotamian știe că poate fi propria sa victimă, a semenilor săi, uneori a rudelor sale, a autorităților și, În final, a spiritelor rele (cf. subcapitolul 4.9b) sau chiar a zeilor. Împotriva acestor situații negative omul caută mângâiere și sprijin În practica religioasă. b) Lumea de „dincolo” și soarta morților 1) Lumea de „dincolo” - Asupra Întregii vieți a omului planează spectrul morții, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au parte de o existență tristă, Întunecată, fără nici o bucurie; sunt adunați ca păsările de noapte În Încăperile peșterii infernale; mănâncă noroi și beau apă stătută. Morții care s-au purtat bine În viață sunt tratați mai bine decât cei răi (de exemplu, au parte de apă mai bună); regii și cei puternici sunt tratați mai bine decât muritorii de rând. Mesopotamienii Își plângeau morții atât În privat cât și În public, recurgând la bocitori oficiali (bakûm). Mormintele (qabrum) erau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
neagră”, practicată de vrăjitoare, vrăjitori și alte personaje asemănătoare (există diferiți termeni În acest sens): o magie În mod clar interzisă. Multe boli care trebuiau vindecate sau prevenite prin practică magică religioasă - În acest caz „magia albă” - erau atribuite spiritelor rele (demoni). Magia era numită În mod obișnuit kișpu(m) și era Încredințată preotului „descântător”, numit (w)³șipu(m). b) Descântecele (incantații, exorcisme) Riturile magice presupuneau acțiuni descrise și prescrise cu exactitate. Existau Însă și formule de rugăciune, numite „descântece” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe oamenii răi, el care Îi lovește În cap pe oamenii răi și Îi nimicește ca pe niște șakșakiluș (Appuxe "Appu", A I 1-5). Ideea de dreptate divină, precum și ideea necesității de a apela la ea stau la baza compunerii textelor rugăciunilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe oamenii răi, el care Îi lovește În cap pe oamenii răi și Îi nimicește ca pe niște șakșakiluș (Appuxe "Appu", A I 1-5). Ideea de dreptate divină, precum și ideea necesității de a apela la ea stau la baza compunerii textelor rugăciunilor pe care suveranii hitiți le adresează zeilor; acestea reprezintă una
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o „legătură” care Îl ține pe cel lovit de puterile malefice; de aici derivă o serie Întreagă de situații care merg de la boală la neputință, avort, foamete, molimă și moarte. Puterile răului sunt indicate de hitiți cu expresii ca „ochi răi (= răuvoitori)”, „limbi rele”, „salivă rea”, „sperjur” etc. Suma faptelor care constau În manipulări și recitări de formule, bazate pe principiile magiei analogice, având scopul de a elibera de „legătura” creată de impuritate constituie un ritual pe care hitiții Îl numesc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îl ține pe cel lovit de puterile malefice; de aici derivă o serie Întreagă de situații care merg de la boală la neputință, avort, foamete, molimă și moarte. Puterile răului sunt indicate de hitiți cu expresii ca „ochi răi (= răuvoitori)”, „limbi rele”, „salivă rea”, „sperjur” etc. Suma faptelor care constau În manipulări și recitări de formule, bazate pe principiile magiei analogice, având scopul de a elibera de „legătura” creată de impuritate constituie un ritual pe care hitiții Îl numesc aniur „acțiune, prestație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]