26,679 matches
-
Georgia la rîndul ei pierzînd de facto controlul asupra acestei regiuni.S-a proclamat recunoașterea parțială a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud. Multe dintre acțiunile lui Puțin sunt considerate de opoziție și de observatorii străini ca fiind nedemocratice. Indicele Democrației declar că Rusia tinde să deinva un regim autoritar . În 2014, Rusia a fost suspendat temporar din G8 ca urmare a anexării Crimeei pe fondul protestelor și luptelor cu separatiștii ruși în Ucraina. Cele opt state din estul Europei devenite
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Rusia tinde să deinva un regim autoritar . În 2014, Rusia a fost suspendat temporar din G8 ca urmare a anexării Crimeei pe fondul protestelor și luptelor cu separatiștii ruși în Ucraina. Cele opt state din estul Europei devenite comuniste erau democrații populare. Propagandistic, se considera că s-au desfășurat revoluții populare care au răsturnat vechile regimuri. Noile regimuri au fost instaurate prin influență URSS și a armatei sovietice. Partidul Comunist din Cehoslovacia avea cei mai mulți membri din zonă. În toate statele comuniste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
a VII-a republoca a Federației Iugoslave. Se dorea crearea unei federații balcanice compusă și din Iugoslavia, România, Bulgaria, Ungaria și Cehoslovacia. Stalin era nemulțumit însă de manifestarea individualităților în jurul său. A sabilit limite clare în cadrul cărora puteau evolua tinerele democrații populare, iar demersurile lui Tito erau supărătoare și amenințătoare la adresa dictatorului sovietic și URSS-ului. Tito era un stalinist strălucit, adoptând măsuri sovietice pentru a-și atinge obiectivele: arestarea opozanților, strivirea rezistenței anticomuniste, dizolvarea partidelor, adoptarea modelului economic de dezvoltare
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
era un stalinist strălucit, adoptând măsuri sovietice pentru a-și atinge obiectivele: arestarea opozanților, strivirea rezistenței anticomuniste, dizolvarea partidelor, adoptarea modelului economic de dezvoltare. Tito era considerat de Kremlin a fi conciliant în relația cu foștii moșieri, criticat de lipsă democrației în cadrul partidului său și că era ostil consilierilor sovietici. Astfel, în martie 1948, Stalin și-a retras consilierii, iar la 28 iunie 1948, Kominformul a condamnat politică lui Tito, Stalin chiar forțând înlocuirea acestuia la conducerea partidului cu oameni loiali
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
durata părții a doua a secolului XIX - sindicate de comerț, grupuri de temperare, grupuri religioase independente - creând astfel o bază pentru instaurarea principiilor democratice. În 1899 s-a fondat Partidul Social-Democrat suedez. Aceste mișcări au accelerat trecerea Suediei spre o democrație parlamentară modernă, la care se ajunsese deja pe timpul primului război mondial. Pe măsură ce revoluția industrială a progresat în secolul XX, populația s-a mutat treptat la orașe pentru a lucra în fabrici, și au apărut sindicate socialiste. O revoluție socialistă a
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
la fiecare 4 ani), peste 80% din alegători sunt prezenți la vot, foarte mulți participând anterior în organizarea campaniei electorale și în realizarea platformelor politice. Participarea la vot și dezbaterile civilizate sunt considerate de majoritatea cetățenilor ca fiind esențiale pentru democrație, încălcarea regulilor sau a civilizației discuțiilor fiind privită ca un gest puternic nedemocratic și reprobabil. Mai mult, viața politică nu se limitează numai la alegerile "mari" - în Suedia se organizează alegeri și la niveluri mai mici, precum alegeri bisericești (în
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
-și permanent structurile, statul turc, târât de influență juridismului islamic asupra gândirii și întreprinderii politice, a rămas la vechea formă de obținere a bogăției, anume cucerirea și subjugarea. Creativitatea, dinamismul comercial, imaginația pe tărâm financiar său politic (bursă, presa liberă, democrația, etc.), modernizarea activităților economice (în special agricultură, unde otomanii n-au fost deloc mai inovatori decât predecesorii lor arabi; astfel, plugul de lemn a fost unealtă principala până târziu de tot în lumea islamică, în timp ce toate ameliorările acestei unelte vitale
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de a stabili cine are dreptul la legalizarea relației, dacă prin referendum se poate hotărî care sunt drepturile omului și cui îi sunt acordate, atunci referendumul poate fi definit ca o tiranie a majorității asupra minorității, foarte departe de pluralismul democrației. Pe mine mă îngrijorează această incertitudine în ceea ce privește un drept obținut și tind să cred că orice drept al individului nu este acordat de majoritate și nici nu este cerut majorității. Dreptul la căsătorie pentru cuplurile gay, deși este o formă
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
o are în cazul unui cuplu heterosexual, ci au rolul de a administra acel contract civil. De aici și denumirea Drepturi Fragile, care sugerează că fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi re- vocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului V.I. Cum se conturează lumea queer în arta ta? S.O. Subiectele abordate variază probabil la fel de mult ca și abordarea în sine. Proiectul LGBTeam cuprindea o serie de lucrări focusate pe stigmatul homosexualității
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
care în realitate nu a încetat să preocupe clasa conducătoare și intelectualii încă din zorii modernității. În ce măsură suntem noi, esticii, europeni? [caption id="attachment 2708" align="aligncenter" width="589"] ilustrație de Alex Horghidan[/caption] Unul din laitmotivele așa-numitei tranziții la democrație a fost să se transpună deschiderea Estului la piața capitalismului global în termenii unei întoarceri la Europa sau la normalitate, după un lung hiatus comunist. Alăturarea aceasta aparent spontană între Europa (a se citi Occident) și normă reprezintă una din
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
anilor 1989-1990 în Europa de Est ca evenimente politice incomplete, ca răzmerițe întârziate și violente ce doar dovedesc caracterul inferior al formelor politice de gândire și organizare ale acestor societăți. În loc de a fi înțelese ca acțiuni de rearticulare radicală a ideii de democrație și stat național - cum indică Boris Buden - Revoluțiile est-europene au fost interpretate ca duble dovezi atât ale înapoierii politice ale acestor societăți cât și ale aspirației și dorinței de a deveni cum trebuie, adică aidoma lumii euro-atlantice. Cu alte cuvinte
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
atât de mult, și-ar trăda impostura. Și atunci, stăpânirea ar ști fără dubii că este, de fapt, la fel de „străin” ca cel care străbate Mediterana. În timpul Războiului Rece, făceam parte din Celălalt Roșu - acest despotic și inuman adversar politic al democrației. Azi, Războiului Rece i-a luat locul Războiul împotriva Terorismului. Și ni se oferă șansa - istorică, da! - de a ne alege fără ezitare tabăra. Stigma apartenenței la tabăra greșită înainte de 1989 ne apasă, așa că, cu cât mai îndârjit ne vom
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
a documentelor strânse la Ministerul de Interne, la dosarul scriitorului. Ultimul cuvânt i-a aparținut «stăpânului» documentelor secrete depuse la minister. Drăghici, care-l etichetase pe Stancu un «intelectual oportunist», a promis că va analiza «și activitatea democratică și contra democrației». Datorită opoziției lui Ceaușescu și a lui Drăghici, scriitorul a mai așteptat doi ani în anticamera Partidului Comunist. Abia în 1964, la pachet cu George Ivașcu, a reprimit carnetul roșu. Numai că i s-a făcut un favor, fiindu-i
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elvețienii, deși predominant germanofoni, nu formează o națiune în sensul unei identități etnice și culturale. Sentimentul de apartenență la o țară comună se bazează pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul și democrația directă) și pe simbolistica alpină. Înființarea Confederației Elvețiene este datată prin tradiție la 1 august 1291, când se sărbătorește și ziua națională. Denumirea în limba română provine din cea latinească, de "Helvetia", asociat termenului neolatin de "Confederatio Helvetica". Termenul folosit
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
în 1874. Ea a introdus referendumul facultativ pentru adoptarea legilor la nivel federal. Prin ea s-au stabilit responsabilitățile federale pentru apărare, comerț, și în chestiuni legale. În 1891, constituția a fost revizuită cu elemente neobișnuit de puternice în sprijinul democrației directe, care rămân unice în lume până în ziua de azi. Elveția nu a fost invadată în timpul nici unuia dintre cele două războaie mondiale. În Primul Război Mondial, în Elveția s-a refugiat Vladimir Ilici Uleanov (Vladimir Lenin) care a rămas aici
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
ani. Când ambele camere sunt reunite în ședință comună, ele sunt denumite împreună „Adunarea Federală”. Prin referendumuri, cetățenii pot contesta orice lege adoptată de parlament și prin inițiativă legislativă cetățenească pot introduce amendamente la constituția federală, Elveția fiind astfel o democrație directă. Consiliul Federal constituie guvernul federal, conduce administrația federală și îndeplinește funcția colectivă de șef al statului. Este un organism colegial format din șapte membri, aleși pe un mandat de patru ani de Adunarea Federală care îi și supervizează activitatea
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
celorlalte curți federale sau ale curților supreme cantonale. Judecătorii sunt aleși de Adunarea Federală pentru mandate de șase ani. Teritoriul Elveției este supus la trei jurisdicții legale: comuna, cantonul și nivelul federal. Constituția federală din 1848 definește un sistem de democrație directă (uneori denumit "semidirectă" sau democrație reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
supreme cantonale. Judecătorii sunt aleși de Adunarea Federală pentru mandate de șase ani. Teritoriul Elveției este supus la trei jurisdicții legale: comuna, cantonul și nivelul federal. Constituția federală din 1848 definește un sistem de democrație directă (uneori denumit "semidirectă" sau democrație reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
pentru mandate de șase ani. Teritoriul Elveției este supus la trei jurisdicții legale: comuna, cantonul și nivelul federal. Constituția federală din 1848 definește un sistem de democrație directă (uneori denumit "semidirectă" sau democrație reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un "referendum", un grup de cetățeni poate contesta o
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
ani. Teritoriul Elveției este supus la trei jurisdicții legale: comuna, cantonul și nivelul federal. Constituția federală din 1848 definește un sistem de democrație directă (uneori denumit "semidirectă" sau democrație reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un "referendum", un grup de cetățeni poate contesta o lege adoptată de Parlament
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
fost proclamate în 1931 ca ideologia oficială a regimului. Înainte de aceasta, în 1930 a încurajat crearea Partidului Republican Liberal ca partid de opoziție, sub conducerea vechiului său camarad Ali Fethi Okyar Bey, pas considerat de el ca fiind în folosul democrației, însă atitudinile reacționare ale noilor membri ai acestuia au dus până la urmă la desființarea noului partid. La 9 februarie 1934, a fost creată, printre alții, la inițiativa lui Atatürk, Înțelegerea Balcanică (în ) de către Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Acest tratat
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
Conform lui Z. Ornea, afilierea lui Sadoveanu la francmasonerie i-a format nu numai demofilia politică, dar, de asemenea, și a sa „"Weltanschauung", și, din reflex, operele sale literare.” În consecință, după cum susține Ornea, Sadoveanu a devenit un susținător al democrației, o atitudine care l-au dus într-un conflict deschis cu naționaliștii extremiști. Alături de umanismul său, naționalistul Sadoveanu a fost remarcat pentru a fi secular, și, astfel, în contrast cu imaginea Bisericii Ortodoxe Române favorizată de naționaliștii de extrema dreaptă. Sadoveanu respingea
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
motivat de frică”. Parafrazând vocabularul comunist, Stanomir îl descrie pe scriitor ca fiind una dintre personalitățile burgheziei care au ajuns să-i susțină pe comuniști fără a fi cu adevărat unul din ei, susținând că dorința lui Sadoveanu era ca democrația să fie în mâinile oamenilor, „un model de cameleonism”. Conform istoricului Vladimir Tismăneanu, Sadoveanu, ca și Parhon, George Călinescu, Traian Săvulescu și alții, a fost unul dintre „intelectualii non-comuniști” atrași de Partidul Comunist Român și al său regim comunist (Tismăneanu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
pentru contribuția avută în domeniul istoriei ideilor, pentru talentul și originalitatea dovedite în cercetarea marilor teme ale culturii contemporane, contribuind, pe această cale, la animarea vieții intelectuale românești și la promovarea libertății de gândire și exprimare în acord cu principiile democrației"". Ceremonia a fost organizată în contextul în care premierul Victor Ponta a refuzat să contrasemneze decretele prin care erau decorați membrii fostei conduceri a Institutul Cultural Român, acuzandu-i de neonazism, fascism și atitudini anti-românești, motiv pentru care președintele a
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
rurale, sunt dezvăluite primele note ale pamfletarului și ale politicianului de mai târziu. Continuându-și colaborarea la "Lupta", ziar condus de Gheorghe Panu, gazetarul probează o bună conduită critică. În 1888, Delavrancea se angajează ca redactor și colaborator la ziarele "Democrația" și "Voința națională", unde se va remarca prin numeroase articole. Face critică muzicală și dramatică ("Epoca", 1886), polemizează cu Maiorescu într-o serie de articole ce vor demonstra multiple însușiri intelectuale ("O familie de poeți"). E prezent în aproape toate
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]