26,397 matches
-
A fost primul dintre cei doi copii ai institutorului Avram Negru și a soției acestuia Elena, născută Dimitrescu. Cel de al doilea copil a fost medicul, profesor universitar Dimitrie Negru. Mama lor se trăgea dintr-o veche familie de răzeși moldoveni din ținutul Tecuciului. A urmat gimnaziul la Galați. În anul școlar 1895-1896 era elevă în clasa a III-a la Institutul Philippide din Galați. Studiile liceale, la Școala Centrală din București. În 1901 se înscrie la Facultatea de Litere si
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
și el în definitivă dizgrație, asemenea unchiului său Sofronie, cu ani în urmă, dacă Prințul Carol, care tocmai intrase în țară, nu semna la Golești un decret de amnistiere, ce a salvat viața Miropolitului Calinic și a iertat pe opozanții moldoveni, absolviți de “crime și delicte politice”. Suspendat între 6 aprilie 1866 și 2 iunie 1866, el girează episcopiile de Roman, Huși și a Dunării de Jos. Asemenea multor personalități ale vremii, Calinic Miclescu se împacă până la urmă cu realitatea. În
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
invinșii cu suflet inocent. Prin conferințe, prin romane alegorice, el desfășoară o vrednică activitate de propagandist creștin. Eugen Lovinescu clasifică literatura lui ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri și lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoșenie moldoveană, lipsită de nerv și concentrare, cu poezie exterioară a naturii, cu sentimentalism față de toate nimicurile, cu fărâme mici de fapte în cadre mari, cu duioșie continuă și cu umor aproximativ, cu o atmosferă mătăsoasă lipsită de noutate. Toate acestea se
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
sprijinit de Ionel Teodoreanu și Garabet Ibrăileanu. A debutat în 1922 cu poezia "Din adâncuri", în revista ieșeană „Gândul nostru", și editorial în 1931, cu volumul de versuri "Veac tânăr". A colaborat la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România literară" etc. a început prin a traduce din Henrik Ibsen (1923) și din Heinrich Heine (1927), dar, cunoscând limba rusă, s-a orientat
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
înfrânt armata austriacă a generalului Puchner și astfel Comitetul Național Român a fost obligat să ia drumul exilului, în Țara Românească. Unii din fruntașii revoluționari însă, în frunte cu Avram Iancu, Ioan Buteanu, Axente Sever, Simion Balinț, Nicolae Vlăduț, Vasile Moldovean, adună legiunile pentru a organiza apărarea ultimelor puncte de rezistență ce au mai rămas, în Munții Apuseni. Spre mijlocul anului 1849 trupele maghiare sunt învinse de trupele țariste conduse de generalul Lüders, cu ajutorul miilor de transilvăneni organizați într-o armată
Comitetul Național Român (1848) () [Corola-website/Science/308797_a_310126]
-
(n. 31 decembrie, 1839, Iași - d. 1923), cunoscut și sub numele de Ghika Comăneșteanu a fost un jurist, doctor în drept, explorator român, politician, aventurier, unul dintre cei mai faimoși exploratori români. Descendent din Ghiculeștii moldoveni. Consilier la Curte. Iubitor al frumuseților naturii țării, pe care a cunoscut-o din copilărie și adolescență, străbătînd-o apoi repetat — în munți, cîmpie, Deltă — ca participant la acțiuni vînătorești de amploare, care l-au situat printre fruntașii cinegeticii românești din
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]
-
mai veche, care a fost distrusă în timpul devastării orașului din timpul bătăliei cu regele Ungariei, Matia Corvin. O altă legendă spune că regele maghiar, rănit în luptă, a putut fugi din învălmășeala care s-a creat călăuzit de un trădător moldovean care l-a trecut munții în Transilvania. Trădătorul a fost prins și închis într-o mină părăsită din apropierea localității Bogata (aflată în vecinătate), cunoscută sub denumirea de Groapa lui Hârjap (sau Borta lui Hârjap). Cheia cu care a fost încuiată
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
a fost 1-1, în timp în Germania scorul a fost 4-0, meciul învârtindu-se în jurul olandezului Rafael van der Vaart. Dacia a fost declarată de FMF cea mai bună echipă din Republica Moldova a anului 2007. Sezonul 2007-2008 a găsit formația moldoveană pe cea mai bună poziție obținută până atunci. Performanța a fost reușită de noul vice-președinte al clubuui, Timur Kirev, care a găsit investitori ruși. După mijlocul sezonului, echipa a reușit 4 victorii consecutive, datorită cărora a reușit să se mențină
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra butucilor de la Nicorești. Seva bogată a regiunii trăiește în el. În calmul lui sfătos, în humorul și în iubirea lui de libertate, văd însușiri patentate ale răzeșilor moldoveni. Ca o bună parte din burghezia noastră, se trage și el dintr-o veche familie de preoți. Și dacă azi formele religiei îl lasă rece, în cutele adânci ale sufletului trăesc vii în el resorturile morale care dau preț vieții
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată "Cap de bour" a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Vijnicioara face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (6+1), adică 0,54% din populația localității . În prezent, satul are 1.321 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vijnicioara era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
recensământului din 2001, majoritatea populației orașului era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Este atestat documentar în 1595 că moșie a voievodului Moldovei Ieremia Movila, de unde și numele de Moghilău sau Movilău. Peste puțin timp voievodul moldovean oferă localitatea că dar de nuntă fiicei sale, căsătorite cu un nobil polonez din cunoscută familie Potocki. Timp de mai multe secole orașul a făcut parte din Polonia, devenind un important centru urban al regiunii Podolia. Din anul 1743 orașul
Moghilău () [Corola-website/Science/309954_a_311283]
-
Sovietului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (1958-1970). s-a născut la data de 30 august/13 septembrie 1911 în satul Handrabura din gubernia Herson (azi în regiunea Odesa din Ucraina) a Imperiului Rus, într-o familie de țărani moldoveni. Începând din septembrie 1929 lucrează ca învățător la școala elementară din satul natal. Din ianuarie 1932 conduce secția cultural-educativă a Comitetului raional Ananiev al Comsomol-ului. În perioada martie - noiembrie 1933 lucrează ca fermier la Colhozul „Drumul socialist” din satul
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
este ilustrat cu mult talent de către Petre Sturza: Alexandru Vlădicescu (1842-1903) a făcut parte la început din trupa lui Mihail Pascaly. Din 1864 și-a alcătuit el însuși o companie teatrală intitulată "Fanny Tardini - Vlădicescu" cu care a colindat orașele moldovene, trecând în Transilvania, la Brașov (1865-1866). Repertoriul trupei cuprindea melodrame și piese senzaționale, comedii originale și traduceri din literatura franceză. Trupa teatrală, în care Alexandru Vlădicescu era director și regizor, s-a destrămat în 1895, după trecerea în neființă a
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, orașul Zastavna face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 57 (33+24), adică 0,62% din populația localității . În prezent, orașul are 8.510 locuitori, preponderent ucraineni. În orașul Zastavna există un liceu cu patru clase cu profil matematică-fizică. De asemenea funcționează o fabrică de unt și
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, localitatea face parte din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.036 (2.988+48), adică 89,95% din populația localității. În sat, mai locuiau 293 ucraineni, 38 poloni, 2 ruși și 6 de altă etnie . În prezent, satul are 3.747 locuitori, preponderent români. După 1989, mai
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
care avea să dea denumirea regiunii cunoscuta astăzi sub numele de Transnistria. Conform descrierilor făcute de călători ruși și italieni, peste 90% din locuitorii acestui oraș erau români în secolul al XVIII-lea. În 1455 pe timpul lui Petru Aron, pirații moldoveni vor cuceri castelul construit aici de către frații Senarega, alipindu-l principatului Moldovei. Aceștia au încercat, în anii următori, fără succes, să recucerească acest castel. Orașul ce se va forma în jurul castelului era descris în sec. XVI-XVII de către diplomații polonezi ca
Oceac () [Corola-website/Science/309327_a_310656]
-
unirea cu Țara Românească, motivată prin tradiția diferită a celor două țări, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic. Mișcarea antiunionistă din Moldova s-a dezvoltat începînd din 1856 și s-a manifestat în special în 1859. Patrioții stataliști moldoveni au provocat, în epocă, dar și în receptarea ulterioară, numeroase controverse. Adversari ai Unirii Principatelor, ei au fost, adesea, etichetați ca „antinaționali”, „vânduți străinilor” etc. Nuanțări istoriografice au contrazis aceste etichetări. Mișcarea patriotica din Moldova s-a dezvoltat începând din
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
politic și administrativ spre București. Mai mult, marginalizarea Moldovei avea să intervină, susțineau ei, și din pricina superiorității numerice a muntenilor față de moldoveni, ce avea să le asigure celor dintâi o mai bună reprezentare în legislativul viitorului stat. Mai mult, stataliști moldoveni au știut să speculeze și momentele conflictuale apărute în trecutul istoric al celor două principate, evocând, spre exemplu, luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva muntenilor. Pe plan politic, stataliștii au avut, la început, anumite succese, ei reușind, într-o
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
impactul catastrofal al centralizării: stabilirea Înaltei Curți de Casație și Justiție la Iași, stimularea comerțului, dezvoltarea navigației pe Prut. Aceste solicitări au rămas însă fără nici un rezultat. Detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a dat stataliștilor moldoveni un nou prilej de a se manifesta. Încă din zilele următoare, cele trei zile de iluminație publică prin care a fost sărbătorită la Iași căderea impopularului principe anunțau eventuale tulburări în sensul modificării stării de fapt. Ele aveau să se
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
lor în toată Basarabia”,si aceasta a fost „o sursă de nemulțumire a populației contra armatei (române)”. - „s-a reușit pază frontierelor și a se interzice complet exportul oricărui fel de aliment sau produs din Basarabia în Ucraina - că țăranii moldoveni doresc de a-și face singuri dreptate și de a avea deputați în Sfatul Țării”. - „ deputații Sfatului Țării visau o republică independența -federativa... cu cîteva zile înainte de unire ei au încercat să trimită ca să trateze cu Ucraina o delegație din partea
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
la 15 ani muncă silnica și unul la muncă silnica pe viață. Răscoală de la Tatarbunar a servit ca element de inspirație pentru filmul "Mânia" (1974) regizat de Nicolae Ghibu. A fost reprezentată în picturile cu același nume realizate de pictorii moldoveni Mihail Grecu și Serghei Osicenco. Bogdan Istru a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1976) pentru poezia "Tatar-Bunar", despre Răscoală de la Tatar-Bunar din 1924. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Tatarbunarî era vorbitoare de ucraineană (%), existând în
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
fost primul guvernator al Basarabiei după anexarea acesteia la Imperiul Rus, în 1812. A fost unicul guvernator de origine română. Era provenit dintr-o familie de boieri moldoveneni cu vechi tradiții cărturărești. El a fost primul și totodată singurul guvernator moldovean al Basarabiei anexate de Imperiul Rus. În această funcție a fost numit de către guvernul țarist la 23 iulie 1812. Amiralul rus Pavel Ciceagov i-a înmânat lui în acea zi „Regulamentul privind instituirea administrației provizorii” pe teritoriul moldovenesc dintre Prut
Scarlat Sturdza () [Corola-website/Science/309389_a_310718]
-
a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalități ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc. avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mișcării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.). Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București, ceea ce s-a și întâmplat după 1861. Având de partea
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]