25,673 matches
-
marmotele emit șuierături puternice și se retrag în galerii. Sunt animale puțin sprintene, greoaie, cu sărituri scurte. În timpul mersului îndepărtează membrele, lăsând impresia că se clatină. Trăiesc în colonii sau sunt solitare. Hibernează în sezonul rece. Hrana este de natură vegetală, graminee, buruieni, rădăcini nu numai în stare verde, ci și uscată. Ocazional consumă și insecte. Își aleg loc pentru galerii aproape de sursa de hrană pentru ca la nevoie să se poată refugia în adăpostul său. Dușmanii cei mai mari sunt acvila
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
al sosului olandez. Cele mai cunoscute sunt: Sosul olandez se poate cumpăra și ca produs al industriei alimentare gata preparat, dar are de obicei puțin în comun cu rețeta originară. În loc de unt, sosul olandez produs industrial conține de obicei ulei vegetal și se adăuga lângă gălbenușurile de ou alți emulgatori ca agenți de îngroșare. Alte ingrediențe sunt adesea diverze arome, ca de exemplu diacetil (aromă de unt) și diferite alte condimente artificiale. Parțial, sosul este colorat cu coloranți alimentari ca Capsantina
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]
-
arome, ca de exemplu diacetil (aromă de unt) și diferite alte condimente artificiale. Parțial, sosul este colorat cu coloranți alimentari ca Capsantina sau caroten. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 1995, că acest sos, cu toate că conține grăsime vegetală în loc de unt, poate fi numit „sos olandez”.
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]
-
a bazei piciorului ( la "Amanita"). Bureții sunt de colectat mereu în, de exemplu, coșuri, nici odată în pungi de plastic, altfel se stric în foarte scurt timp, devenind tare otrăvitori. Ciupercile au o valoare nutritivă ridicată. Între altele conțin proteine vegetale, cele mai multe vitamine (Vitamina A, B1-B9, B12, Vitamina c, Vitamina D, Vitamina E, Vitamina K), mineralele (calciu, fosfor, magneziu, natriu, potasiu, seleniu, sulf), oligoelementele cupru, fier, fluor, iod, mangan, zinc precum Aminoacide (ca de exemplu Acid aspartic, Acid glutamic, alanină, arginină
Ciuperci comestibile () [Corola-website/Science/335061_a_336390]
-
de DHA crește de până la 3 ori (de la 1.41% la 4.12 procente). Deci ĂLA se convertește în EPA și DHA, dar asta voi descrie într-un alt articol special dedicat acestui aspect (Omega-3 Sursă animală VS. Omega-3 Sursă vegetală). Concluzie: semințele de chia sunt foarte bogate în acizi grași Omega-3 ĂLA, omul convertește în oarecare proporție acest acid în DHA, care este cel mai importatnt acid gras Omega-3. Semințele de chia îți pot îmbunătății indicatorii sângelui, care ar trebui
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
vegetează bine chiar și în locuri ușor umbrite. Pretinde soluri revene (cu o umiditate ridicată), bogate în humus și umiditate atmosferică moderată sau ridicată. Este rezistentă la secetă și față de gerurile de iarnă, dar are nevoie de acoperire cu resturi vegetale pe timpul iernii, deoarece suferă la geruri excesive. Tolerează poluarea cu fum și gaze, dar este sensibilă față de poluanții cu fluor. Mahonia se înmulțește de obicei prin semințe care se seamănă toamna, imediat după recoltare, sau primăvara-iarna, care necesită o stratificare
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
cât mai limpede a valorilor energetice și tendința de a echilibra compoziția prin mișcări și contra-mișcări. Considerațiile referitoare la picturile murale ale lui Mișu Popp executate majoritar în tempera, cuprind și modalitățile de expunere prin rame cu motive geometrice sau vegetale, zugrăvite cu aur. Plasticitatea obținută prin modelarea cu tonuri locale este robustă și figurile sunt desenate masiv, iar cele care pozează fără rost, sunt cu totul eliminate. Cutele draperiilor apar groase, molatece, cu rotunjimi uneori exagerate. Cromatica este vie, opusă
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
sunt mai mici și mai subțiri ca femelele și capătă, în epoca de reproducere, granulații albe deasupra și pe laturile corpului. Hrana este, în special, animală: zooplancton, larve de insecte (efemere etc.), insecte acvatice, moluște, crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
anală palide, fără pete. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare femela depune câteva mii de icre. Icrele sunt depuse pe pietre, în zone mai puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
deschise ale râului sau sub trunchiuri de arbori. Ziua se mișcă după hrană, însă încet și greoi. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: insecte și larvele lor, crustacee, moluște și anelide. Într-o măsură mai mică, se hrănește și cu resturi vegetale și icre și puiet al altor pești. Se reproduce în aprilie-iunie, când porcușorii se urcă la ape mici; o femelă depune la suprafață 1000-3000 icre de culoare albăstruie-deschis, cu diametru de 2 mm, lipindu-le de pietre și plante. Puietul
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
Gândacul negru de bucătărie (Blatta orientalis) sau libarcă neagră, șvabul este o insectă din ordinul blatodeelor, care locuiește pe lângă așezările omenești, hrănindu-se cu diferite alimente de origine vegetală, în special cu resturi alimentare, dăunând în primul rând prin murdărirea produselor agroalimentare cu excremente și exuvii, apoi prin transmiterea de agenți patogeni ai diferitelor boli. Preferă locurile întunecoase, umede și este activ numai noaptea. Masculul este brun-castaniu, iar femela
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
să se adune un număr mare în jurul surselor de apă. De multe ori sunt găsiți pe timpul verii în aer liber prin jurul caselor și în gunoaiele menajere. Este o specie omnivoră hrănindu-se cu orice substanță nutritivă de proveniență animală sau vegetală, care îi este accesibilă. Consumă diferite produse alimentare din cămări și bucătării (resturi de mâncare, pâine, carne, mâncăruri, preparate lactate, preferând pe cele mai fermentescibile), din brutării, magazine de alimente; consumă de asemenea obiecte din hârtie și bumbac, articole din
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
Vegetal (2014) este un roman science fiction scris în colaborare de autorii români Dănuț Ungureanu și Marian Truță. Cartea este o distopie ecologică bazată pe o idee a lui Marian Truță și le-a adus celor doi autori comparația cu un
Vegetal (roman) () [Corola-website/Science/332567_a_333896]
-
porumb. Popasul său este de scurtă durată, întrucât el merge spre Dunăre cu câteva mostre de semințe despre care se speră că sunt necontaminate. Ajunse în mâna cercetătorilor de acolo, ele pot oferi oamenilor o șansă să lupte împotriva invaziei vegetale. Înainte de a părăsi satul, el îi face cadou lui Milu o macetă. Cu ajutorul acesteia, băiatul reușește să curețe o suprafață mai mare din jurul casei, dar gestul său atrage o contraofensivă a porumbului. Într-o singură după-amiază, casa sa este atacată
Vegetal (roman) () [Corola-website/Science/332567_a_333896]
-
cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre ele, ca "Podura aquatica", trăiesc în grămezi la suprafața apei din bălți, unde sar ca purecii. Unele specii se întâlnesc în sere, răsadnițe, ghivece, ciupercării etc. Au
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
Unele dintre ele, ca "Podura aquatica", trăiesc în grămezi la suprafața apei din bălți, unde sar ca purecii. Unele specii se întâlnesc în sere, răsadnițe, ghivece, ciupercării etc. Au un regim de hrană saprofag și fitofag, hrănindu-se cu materii vegetale în descompunere, cu grăuncioare de polen, cu sporii sau miceliul ciupercilor etc. Sunt insecte folositoare, luând parte importantă la degradarea resturilor vegetale și la formarea humusului din sol. Dar sunt și specii care, prin hrănire, pot produce daune la unele
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
în sere, răsadnițe, ghivece, ciupercării etc. Au un regim de hrană saprofag și fitofag, hrănindu-se cu materii vegetale în descompunere, cu grăuncioare de polen, cu sporii sau miceliul ciupercilor etc. Sunt insecte folositoare, luând parte importantă la degradarea resturilor vegetale și la formarea humusului din sol. Dar sunt și specii care, prin hrănire, pot produce daune la unele plante de cultură, mai ales în perioada germinării semințelor și a răsăririi plantelor. În România au fost identificate 388 specii de colembole
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
în diferite biotopuri din regiunile calde și temperate, în acestea din urmă căutând locurile mai calde. Câteva specii trăiesc în deserturile nisipoase. Cele mai obișnuite habitate sunt locurile pietroase, aride, uscate, dar totuși cu oarecare umezeală și cu mult detritus vegetal. Se găsesc în litiera pădurilor mai bătrâne, pe trunchiul arborilor sau sub coaja lor, în frunzar, sub pietre, pe stânci, în peșteri, în bușteni putrezi și chiar în pământ. Trăiesc la câmpie că și la munte; unele forme viețuiesc pe
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
de furnici și termite. Tizanurele se ascund sub pietre sau sub frunze în timpul zilei și ies după lăsarea întunericului în căutarea hranei. Ele sunt nocturne, chiar în stadiile larvare. Toate speciile aleargă repede. Tizanurele sunt omnivore, hrănindu-se cu materiale vegetale putrezite sau uscate și resturi de animale. Speciile sinantrope se hrănesc cu materiale din amidon, ca hârtia, legături de carte și mătasuri artificiale. Unele specii mirmecofile sunt cleptobiotice, furând hrană de la furnici. Speciile care trăiesc în deșerturi sunt capabili să
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
Pe tarsul primei perechi de picioare se află o glandă sericigenă, cu care-și țes culcușul pe pământ. Abdomenul este alcătuit din 10 segmente, ultimul înzestrat cu o pereche de cerci scurți biarticulați, asimetrici la masculi. Se hrănesc cu resturi vegetale și cu detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu fire de mătase, în pământ, pe sub pietre, sub trunchiuri, sub scoarță sau își fac cuiburi în mușuroaie de termite. S-au descris până în prezent circa
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
referindu-se la intrarea pe teritoriul Ceceniei și "înghețarea" activelor. Nu există informații dacă aceste persoane doresc să viziteze Cecenia și dacă au active în Cecenia. Rosselhoznadzor, serviciul rus de supraveghere veterinară și fitosanitară, ar putea interzice importul de produse vegetale din Europa. De asemenea, Rusia ar putea interzice accesul companiilor aeriene europene spre Asia.
Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei (2014) () [Corola-website/Science/332618_a_333947]
-
ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se adaugă și un simț bine dezvoltat al auzului. Nasc câte 1-3 pui foarte bine dezvoltați. Sunt animale fitofage și se hrănesc cu rădăcini și bulbi, frunzele lăstarilor, dar și varză, ierburi și fructe, mușchi de pămînt, licheni. Pe lângă hrana vegetală, mănâncă insecte și alte mici nevertebrate. Trăiesc de obicei în grupuri (turme) de 30-60 de indivizi. Ordinul este reprezentat printr-o singură familie, "Procaviidae", cu 4 specii actuale grupate în 3 genuri: "Procavia", "Heterohyrax" și "Dendrohyrax", răspândite în Africa la
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]