257,544 matches
-
cu care va scoate chiar și un disc pentru Cobră Record, “Mi Ripenserai/Capelli al Vento (Mă vei aminti/ Par în vânt)”, cu care participă la Festivalul de muzică de avangardă și de noi tendințe în 1971. Rămâne în acest grup timp de 10 ani, participând la diverse festivaluri. În aceast context, se întâlnește cu Red Ronnie cu care va începe un raport de colaborare, cântând împreună și debutând la Piper Club din Romă. Apoi cântă în opera rock “Giulio Cesare
Iskra Menarini () [Corola-website/Science/336177_a_337506]
-
Saxonia. În cele din urmă, el a plecat spre Italia, a petrecut câțiva ani la Veneția, unde a studiat operele lui Veronese, Tintoretto și Tițian, apoi a mers la Roma în 1634. În timp ce se afla acolo, el s-a alăturat grupului Bentvueghels (o asociație a pictorilor olandezi) sub pseudonimul "Slagzwaart" (Paloș). Prin acea perioadă, el s-a specializat deja ca pictor de portrete. După aproximativ un an s-a întors în Saxonia și în cele din urmă a revenit la Praga
Karel Škréta () [Corola-website/Science/336187_a_337516]
-
Luxemburg), Inmarsat (Marea Britanie), Lamit Company (Romania), Hispasat (Spania), Turksat (Turcia), DirecTV (SUA) etc. În România, primul sistem DTH lansat a fost Focus Sat (Freesat), urmat la scurt timp de Digi TV (RCS&RDS), Max TV (AKTA), Boom TV (DTH Television Grup), Orange Home TV (Orange TV), Telekom TV (Telekom) Sateliții FSS acoperă aproape toate tipurile de servicii de telecomunicații: transmisiuni către stații de radio sau televiziune, transmisiuni telefonice sau de date, transmisiuni video în direct, videoconferințe, învățământ la distanță, transmisiuni către
Televiziune prin satelit () [Corola-website/Science/336175_a_337504]
-
o biserică romano-catolică în cartier, ce era insuficientă față de nevoile spirituale ale localnicilor. În primăvara anului 1919 s-a întrunit un consiliu de construcție a unei noi biserici parohiale care a decis să convoace un concurs public de proiecte. Un grup de arhitecți cehi renumiți a propus ca, indiferent de rezultatul concursului, lucrarea să i se încredințeze arhitectului sloven Jože Plečnik ce proiectase printre altele și Biserica Sfântului Spirit din Viena. Plečnik nu a participat la concurs și a respins pe
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
1943. A crescut în Long Island, unde a lucrat pentru afacerea cu lenjerie de corp a familiei sale. În aprilie 1968, Russo a deschis clubul de noapte Kinetic Playground din Chicago, Illinois, denumit inițial Electric Theater. Aici au cântat numeroase grupuri rock proeminente și muzicieni, cum ar fi The Grateful Dead, Iron Butterfly, Jefferson Airplane, Janis Joplin, Led Zeppelin, Rotary Connection sau The Who. În plus față de deținerea propriului său club de noapte, Russo a administrat o serie de numere muzicale
Aaron Russo () [Corola-website/Science/336201_a_337530]
-
științific în fizică, cercetător independent în istoria ideilor, manager cultural, Horia-Roman Patapievici a fost în perioada 2005 - 2012 Președinte al Institutului Cultural Român, precum și Vicepreședinte (2008-2010) și președinte (2010-2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture). Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Uniunii Scriitorilor, membru fondator al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernității Europene (Universitatea București), membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises (România), fondator și director al revistei ID (Idei în Dialog) (2004-2009). Deține Ordinul
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
Patapievici a fost în perioada 2005 - 2012 Președinte al Institutului Cultural Român, precum și Vicepreședinte (2008-2010) și președinte (2010-2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture). Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Uniunii Scriitorilor, membru fondator al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernității Europene (Universitatea București), membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises (România), fondator și director al revistei ID (Idei în Dialog) (2004-2009). Deține Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Ofițer (acordat de Republica Franceză
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
Calvados et des terreins adjacens, composée suivant la méthode de M. Jussieu, comparée avec celle de Tournefort et de Linné". Această denumire a fost considerată ulterior pentru mult timp sinonim al lui "Lactarius piperatus", dar a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2010. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
artiștii și meșterii care au lucrat la acest monument au fost cetățeni ai orașului Olomouc și aproape toți sfinții reprezentați erau legați de orașul Olomouc într-un fel sau altul. Având înălțimea de 35 de metri, este cel mai mare grup sculptural baroc din Republica Cehă. El a fost înscris în anul 2000 pe lista Patrimoniului Mondial ocrotit de UNESCO, fiind considerat „unul dintre exemplele cele mai remarcabile ale apogeului expresiei artistice baroce din Europa Centrală”. Potrivit evaluării ICOMOS a acestui
Coloana Sfintei Treimi din Olomouc () [Corola-website/Science/336203_a_337532]
-
A studiat la Școala de Arte Aplicate de la Praga, dar a plecat în 1906 pentru a studia la Reale Istituto di Belle Arti din Florența. El, Emil Filla, Antonín Procházka și alți cinci pictori au fondat Osma (Cei opt), un grup de artiști de orientare expresionistă. Kubišta și-a format exprimarea artistică individuală în mod gradual, fiind influențat la început de opera lui Vincent van Gogh și Paul Cézanne. S-a educat singur în filosofie și optică și a studiat culoarea
Bohumil Kubišta () [Corola-website/Science/336209_a_337538]
-
optică și a studiat culoarea și construcția geometrică a picturii. Kubišta, ca și mulți alți artiști cehi din generația sa, a fost puternic influențat de expoziția lui Edvard Munch de la Praga din anul 1905. Împreună cu Emil Filla, el a fondat grupul artistic Osma în 1906 sau 1907. El a lucrat într-un stil expresionist până în anul 1910 și a realizat un schimb de idei cu pictorii germani din grupul artistic Die Brücke. El a dezvoltat, de asemenea, idei vizuale desprinse din
Bohumil Kubišta () [Corola-website/Science/336209_a_337538]
-
Munch de la Praga din anul 1905. Împreună cu Emil Filla, el a fondat grupul artistic Osma în 1906 sau 1907. El a lucrat într-un stil expresionist până în anul 1910 și a realizat un schimb de idei cu pictorii germani din grupul artistic Die Brücke. El a dezvoltat, de asemenea, idei vizuale desprinse din activitatea lui Cézanne. Stilul său de mai târziu (aproximativ din 1911) a fost puternic influențat de expresionism și cubism. Elemente expresioniste, în special utilizarea culorilor, dar și subiectul
Bohumil Kubišta () [Corola-website/Science/336209_a_337538]
-
a analizat principiile compoziționale și armonioase ale pictorilor El Greco, Eugène Delacroix, Vincent van Gogh și Edvard Munch. De asemenea, el a acordat o atenție deosebită principiilor matematice și geometrice. În jurul anului 1911 a intrat în relații cu Jan Zrzavý și grupul artistic Sursum. Kubišta s-a înrolat în armată în anul 1913. El a murit în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918 care a devastat Europa după Primul Război Mondial.
Bohumil Kubišta () [Corola-website/Science/336209_a_337538]
-
Motor Show în toamna anului 1964 și-a facut prima apariție construcția din fibră de sticlă. A câștigat prima cursă la Interlagos în anul 1964, Malzoni devenind un iubitor de mașini. Un avocat a găsit compania Luminari Ltda cu un grup de alți iubitori de mașini în anul 1964. Mașinile de competiție aveau motoare mai mari de 1.1 litri, ele având 100 CP(74 kW) . Mașinile au început să se vândă în cantități mari încât el singur nu ar fi
Puma (producător auto) () [Corola-website/Science/336194_a_337523]
-
sub numele de , a fost o pictoriță, ilustratoare și desenatoare cehă, membră a mișcării suprarealiste. Între anii 1919 și 1920, a urmat cursurile UMPRŮM (Academia de Arte, Arhitectură și Design) din Praga. A fondat în 1920, împreună cu scriitorul Karel Teige, grupului anarhist Devětsil. În 1922, ea l-a întâlnit la Paris pe pictorul și poetul suprarealist Jindřich Štyrský (1899-1942), cu care a lucrat până la moartea lui Štyrský. Cei doi au participat la o expoziție colectivă organizată de grupul Devětsil și intitulată
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
scriitorul Karel Teige, grupului anarhist Devětsil. În 1922, ea l-a întâlnit la Paris pe pictorul și poetul suprarealist Jindřich Štyrský (1899-1942), cu care a lucrat până la moartea lui Štyrský. Cei doi au participat la o expoziție colectivă organizată de grupul Devětsil și intitulată „Bazart d'art moderne”. Ea a adoptat numele "Toyen", după cuvântul francez „citoyen”, ce înseamnă cetățean (1923). În primele sale lucrări, Toyen s-a inspirat dintr-un cubism „purist” pe care-l va abandona pentru o serie
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
s-a stabilit la Paris, împreună cu Štyrský. În timpul șederii lor la Paris, cei doi au fondat o alternativă artistică la abstractizare și suprarealism, pe care au numit-o artificialism, prin care anticipează numeroase elemente ale abstractizării lirice. Ei au cunoscut grupul suprarealist. Prima lor expoziție comună a avut loc la galeria Vavin, prefața catalogului fiind semnată de Philippe Soupault. S-au întors la Praga în 1929. Toyen s-a referit la ea la genul masculin, respingând referirile la sex în adevărata
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
1928 în rândul femeilor artist din lumea occidentală. Toyen și Štyrský au devenit treptat tot mai interesați de suprarealism. După ce asociații lor Vítězslav Nezval și Jindřich Honzl l-au cunoscut pe André Breton la Paris, ei au fondat în 1934 Grupul Suprarealist Ceh din Praga, împreună cu alți artiști, scriitori și cu compozitorul Jaroslav Ježek. Membrii grupului i-au primit cu căldură pe André Breton și Paul Éluard în martie 1935. În același an, în luna mai, ea a participat la Expoziția
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
mai interesați de suprarealism. După ce asociații lor Vítězslav Nezval și Jindřich Honzl l-au cunoscut pe André Breton la Paris, ei au fondat în 1934 Grupul Suprarealist Ceh din Praga, împreună cu alți artiști, scriitori și cu compozitorul Jaroslav Ježek. Membrii grupului i-au primit cu căldură pe André Breton și Paul Éluard în martie 1935. În același an, în luna mai, ea a participat la Expoziția internațională suprarealistă din Tenerife (Insulele Canare). În 1938, cu ocazia unei expoziții comune a lui Štyrský
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
în 1942. Nevoită să se ascundă în timpul ocupației Naziste și a celui de-al Doilea Război Mondial, ea l-a adăpostit pe cel de-al doilea partener artistic al ei, Jindřich Heisler, un poet de origine evreiască care aderase la Grupul Suprarealist Ceh în 1938. După război, Toyen a expus din nou la Praga în 1945. Ea a plecat la Paris în 1947, împreună cu Jindřich Heisler, înainte de preluarea puterii în Cehoslovacia de către comuniști în 1948. Ei au lucrat la Paris cu
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
la Praga în 1945. Ea a plecat la Paris în 1947, împreună cu Jindřich Heisler, înainte de preluarea puterii în Cehoslovacia de către comuniști în 1948. Ei au lucrat la Paris cu André Breton, Benjamin Péret și alți suprarealiști. A participat la activitățile grupului suprarealist și a expus la galeria Denise René. Catalogul expoziției a fost prefațat de André Breton. În anii '60 ea a realizat două cărți-obiect pentru editorul François Di Dio și, în anii '70, colaborează la publicațiile colectivului Maintenant fondat de
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
și partea din zona germană de sud a râului — compenentă a Prusiei Răsăritene cu orașul Königsberg situat în Sambia — au devenit parte a exclavei Rusiei numită regiunea Kaliningrad. În timp ce astăzi curlandienii, de asemenea, cunoscuți sub numele de Kuršininkai, sunt un grup etnic baltic aproape pe cale de dispariție, care trăiesc de-a lungul Cordonului litoral al Curlandiei, în 1649 așezările Kuršininkai se întindeau de la Klaipėda până la Gdańsk. Kuršininkai au fost în cele din urmă asimilați de către germani, cu excepția cordonului litoral unde unii
Laguna Curlandei () [Corola-website/Science/336232_a_337561]
-
Miko a co-produs filmul biografic "Desert Dancer", care relatează povestea coregrafului iranian Afshin Ghaffarian. Miko sprijină ecologiștii și are un video blog intitulat "Eko Miko" în care își exprimă îngrijorarea față de degradarea mediului. Ea a sprijinit Global Green USA, un grup de ecologiști care face parte din Americană a Green Cross International. În 2008, Miko a avut o relație cu actorul polonez Maciej Zakościelny.
Izabella Miko () [Corola-website/Science/336239_a_337568]
-
Franței, Miguel Indurain și pe Alex Zülle, de două ori câștigător al Turului Spaniei. Birourile echipei sunt în Egüés, o municipalitate din Navarra, Spania, în zona metropolitană a Pamplonei. Un alt sponsor al echipei a fost Caisse d'Epargne, un grup bancar semi-cooperativ francez. Echipa a fost înființată în 1980 ca echipa Reynolds avându-l director sportiv pe José Miguel Echavarri. În 1982 echipa a semnat un contract cu Pedro Delgado, care a alergat în beneficiului liderului echipei Ángel Arroyo în timpul
Movistar Team () [Corola-website/Science/336252_a_337581]
-
post-realizare, ceea ce implică un transfer de filme în străinătate. Începând din noiembrie 2006, se deschide un laborator tunisian privat în Gammarth de către Tarak Ben Ammar, asociat lui Silvio Berlusconi, care a produs 65 de filme internaționale și care dirijează un grup financiar european în sectorul televizual și al laboratoarelor de cinematografie. Printre cele mai cunoscute, este Un été à La Goulette (1996) de Ferid Boughedir, o retrospectivă a micii comunități de La Goulette într-o perioadă în care musulmanii, evreii și creștinii
Cinematografia tunisiană () [Corola-website/Science/336254_a_337583]