25,771 matches
-
sau puteau să ia parte la masă și cei care nu erau nici Însărcinați, nici participanți (1 Cor. 8,10)? După sacrificiu, carnea era profanată: ce grad de sacralitate mai rămânea Încă În ea? În ultima fază, resturile animalului sunt arse sau Îngropate, În timp ce locul și instrumentele sunt purificate. În cazuri speciale, carnea care nu a fost consumată la masă putea fi vândută măcelarilor (macella). Dacă acest ritual s-ar fi desfășurat Într-un templu, instrumentele, locul și timpul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
luce nel Mazdeismo e nel Manicheismo”, În Annali dellTstituto Universitario Orientale, nr. 12, pp. 95-128. Gignoux, Ph. (1979a), „Sol Persice Mithra”, În U. Bianchi (coord.), Mysteria Mithrae, Leiden, pp. 725-740. Gignoux, Ph. (1979b), „Asavan. Contributo allo studio del libro di Ardă Wirăz”, În G. Gnoli-A. Rossi (coord.), Iranica (Istituto Universitario Orientale), Napoli, pp. 387-452. Gignoux, Ph. (1980), Zoroaster’s Time and Homeland (Istituto Universitario Orientale), Napoli. Gignoux, Ph. (1982a), „Le fravasi e l’immortalità”, În G. Gnoli și J.-P. Vernant
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de H. W. Bailey (1943, pp. 149-194), scot În relief excelența tradiției orale, lăudând fidelitatea Învățăturii originare și preamărind rolul pe care l-a avut aceasta În continuitatea religiei lui Zoroastruxe "Zoroastru", ale cărui cărți s-au pierdut, au fost arse sau furate de „blestematul” Alexandru. În realitate, nu există urme ale acestor cărți, care, probabil, nu au existat niciodată. Ceea ce a existat Însă În epoca sasanidă trebuie să fi fost o preocupare a clerului de a revendica o scriere sacră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să se Întoarcă alături de cei drepți pe pământul purificat, după ce vor fi plătit pentru nedreptățile și păcatele lor: pământul și cerul se vor uni; lumea va fi transfigurată; trupurile vor fi luminoase și strălucitoare; tenebrele vor fi dispărea; focul va arde fără fum; bărbații și femeile vor putea să se unească fără să procreeze și nu se vor mai hrăni cu carne etc. Timpul limitatxe " Timpul limitat" va evolua spre Împlinire, Într-o dezvoltare care nu va mai fi ciclică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În orânduirea practicilor rituale și liturgice care, foarte probabil, provin din perioada sasanidă (Menasce, 1964), deși dezvoltarea lor inițială nu este foarte clară (despre templele focului, cf. Schippmann, 1971; Boyce, 1975b; 1989a, 1989b). Focul care nu trebuie stins niciodată; el arde Într-un mare vas metalic, situat În centrul unei Încăperi, pe pereții căreia sunt agățate spade și o măciucă, simboluri ale armelor pe care credincioșii le vor folosi În lupta Împotriva forțelor răului. În fața focului, credinciosul, cu picioarele goale și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Indologie und Iranistik, nr. 8, pp. 119-132. Tavadia, J.C. (1956), Die mittelpersische Sprache und Literatur der Zarathustrier, Leipzig. Turcan, R. (1981), Mithra et le mithriacisme, Paris. Unvala, J.M. (1925), Observations on the Religion of the Parthians, Bombay. Vahman, F. (1986), Ardă Wirăz Nămag, Londra, Malmo. Vermaseren, M.J. (1959), Mithras, dergeheimzinnige God, Amsterdam. Vitalone, M. (1985), „Le comunità zoroastriane d’Iran dopo la Rivoluzione”, În Annali del’Istituto Universitario Orientale, nr. 45, pp. 177-192. Vitalone, M. (1987), The Persian „Revoyais”: A Bibliographical
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este, tot conform Cronicii Anuale, zeul Da¹bogúxe "Daz^i^bogu^", care este identificat În mod clar cu Soarele. Din punct de vedere etimologic, numele Da¹bogúxe " Daz^i^bogu^" este transparent - o dezvoltare a compusului *dagiobhogoși are semnificația „zeul a ceea ce arde”. În schimb, mai multe probleme pune numele Svarogúxe "Svarogu^" (cu derivatul său Svaroic¹), care a fost legat de unii cercetători de termenul rus svara, „luptă, Întrecere” (deci Svarogú ar Însemna „luptător, combatant”), de alții de vedicul svar, avesticul hvare, „soare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Informații importante despre obiceiurile și credințele funerare ale slavilor orientali provin de la diplomatul islamic Ibn Fadl³n (secolul al X-lea), care a condus o solie la bulgarii aflați pe Volga. El scrie că defunctul, dacă era o persoană obișnuită, era ars În barca sa; dacă era din clasa conducătoare, nu era ars singur pe ambarcațiunea sa, ci Împreună cu el erau arse și obiectele, animalele și soția sa. Peste cenușă se aduna pământ până se forma o movilă În care se Înfigea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la diplomatul islamic Ibn Fadl³n (secolul al X-lea), care a condus o solie la bulgarii aflați pe Volga. El scrie că defunctul, dacă era o persoană obișnuită, era ars În barca sa; dacă era din clasa conducătoare, nu era ars singur pe ambarcațiunea sa, ci Împreună cu el erau arse și obiectele, animalele și soția sa. Peste cenușă se aduna pământ până se forma o movilă În care se Înfigea un stâlp cu numele defunctului. Fiind totuși improbabil ca slavii de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care a condus o solie la bulgarii aflați pe Volga. El scrie că defunctul, dacă era o persoană obișnuită, era ars În barca sa; dacă era din clasa conducătoare, nu era ars singur pe ambarcațiunea sa, ci Împreună cu el erau arse și obiectele, animalele și soția sa. Peste cenușă se aduna pământ până se forma o movilă În care se Înfigea un stâlp cu numele defunctului. Fiind totuși improbabil ca slavii de pe Volga să fi cunoscut scrierea Încă de la Începuturile secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acest caz, concordă cu zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", și oarecum cu Indra, Înarmat tradițional cu o măciucă. Perk¿nas are și puternice legături cu focul: este considerat meșterul celest, iar În regiunea orașului Vilnius ardeau În cinstea lui focuri perpetue, pe care chiar primii observatori le-au comparat imediat cu focul, de asemenea perpetuu, Îngrijit de Vestale la Roma. Însă, tocmai ca stăpân al norilor și furtunilor, Perk¿nasxe "Perku>nas" este văzut și ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este ținut cu capul Într-un hârdău plin și moare sufocat. Esusxe "Esus"-Martexe "Marte" este Îmbunat astfel: un om este atârnat de un copac ca să moară exsangvinat. Taranisxe "Taranis"-Dis Pater este Îmbunat la ei astfel: câțiva oameni sunt arși de vii Într-un bazin de lemn. Unii autori oferă aceste explicații. Teutates-Marte, „fiind neîndurător, este Îmbunat cu sânge” fie pentru că războaiele se nasc din voința acestui zeu, fie pentru că galii, pe vremuri Îi aduceau acestui zeu, ca și altora
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o formă voit obscură (profetesa povestește o viziune pe care a avut-o), se face referire la această Întâmplare (strofa 21 sqq.): Atunci a apărut războiul pe pământ 21 când a fost Gullveigxe "Gullveig" străpunsă cu o lance și au ars-o În sala lui Harxe "Har"; de trei ori a ars și de trei ori a renăscut, și mereu, revine la viață. Pe Heidhxe "Heidh" au chemat-o când a intrat În casă; 22 acea femeie Înțeleaptă cunoștea magia și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avut-o), se face referire la această Întâmplare (strofa 21 sqq.): Atunci a apărut războiul pe pământ 21 când a fost Gullveigxe "Gullveig" străpunsă cu o lance și au ars-o În sala lui Harxe "Har"; de trei ori a ars și de trei ori a renăscut, și mereu, revine la viață. Pe Heidhxe "Heidh" au chemat-o când a intrat În casă; 22 acea femeie Înțeleaptă cunoștea magia și vrăjea, acolo unde putea, mințile umane; femeile rele mereu o cinsteau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aproape nimeni nu-și pune întrebări critice. Vă voi prezenta câteva exemple de povestiri foarte cunoscute care, evident, nu pot să fi fost scrise de martori direcți. Aceste exemple sunt asemănătoare cu botezul lui Isus, citat mai înainte. 5. Rugul arzând Primul exemplu simplu este scena faimoasă a rugului arzând (Ex 3,1-6). Personajele sunt două: Moise și Dumnezeu. Cine asistă la scenă? Nimeni. Cine ne poate povesti scena? Se poate spune: „Moise”. Totuși, povestirea nu este la prima persoană, ci
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
prezenta câteva exemple de povestiri foarte cunoscute care, evident, nu pot să fi fost scrise de martori direcți. Aceste exemple sunt asemănătoare cu botezul lui Isus, citat mai înainte. 5. Rugul arzând Primul exemplu simplu este scena faimoasă a rugului arzând (Ex 3,1-6). Personajele sunt două: Moise și Dumnezeu. Cine asistă la scenă? Nimeni. Cine ne poate povesti scena? Se poate spune: „Moise”. Totuși, povestirea nu este la prima persoană, ci la persoana a treia. Și aici povestitorul „se preface
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai mult, se scandalizează pentru că sunt cărți violente în care Dumnezeu cere poporului său să extermine crunt pe oricine se opune cuceririi. Iosue primește ordine precise cu privire la cetățile cucerite: trebuie să anihileze toată populația: bărbați, femei, copii, animale, și să ardă toate lucrurile. Cum să împăcăm această imagine cu cea a Dumnezeului dreptății și al iertării anunțate de Isus Cristos în evanghelie? Însăși Biblia încearcă din când în când să justifice acest lucru, însă cu puțin succes. Vorbește de „păcatul” acestor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
1-14. În fine, avem textul analelor lui Senaherib, așa-numita „prismă a lui Senaherib”. Distrugerea unei cetăți de armata asiriană. Basorelief - mărime: 94x63 cm - găsit în palatul lui Asurbanipal (668-626 î.C.) din Ninive. Soldații demolează sistematic zidurile exterioare, în timp ce ard zidurile citadelei. Un grup de soldați iese din cetate cu prada pe spate urmat de un alt soldat care împinge în fața sa doi locuitori abia făcuți prizonieri și destinați - foarte probabil - să fie slujitorii săi. Prizonierul care merge la stânga are
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nelegiuiri? Tot capul este numai rană și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu are elocvența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul trăirii poetice, autorul arătându-se încă o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca un rug”. Poetul se definește și aici „băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din 1952. Sensul căutărilor privește întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul trăirii poetice, autorul arătându-se încă o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca un rug”. Poetul se definește și aici „băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din 1952. Sensul căutărilor privește întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de o istorie bolnavă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-o încețoșare fără speranță, stările fluide, închipuirile vaporoase îi smulg, nu chiar „vorbe de argint”, dar, orișicât, exprimări ceva mai norocoase. Cu un fir epic încâlcit, romanul Statuia care arde (1934) plutește în aceeași nebuloasă cu pretenții moral-filosofice. Codrea, un „răzvrătit” pe care nu îl sperie hărțuielile la care se vede supus, e stăpânit de un ideal, de un „vis luxuriant”. Un proiect utopic și confuz, vizând, din câte se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
într-un groaznic accident, că banii pe care ea îi trimitea și care erau meniți să susțină reforma erau dobândiți într-un chip necurat, Ijleal oferindu-și grațiile unui bulgar respingător, șef al iridentei din Cadrilater. Și în Statuia care arde, același conflict între spirit și trup, între real și ireal. Întretăiat, ca și în romanul precedent, de prețios ilare cogitații sau de bruște scăpătări în sentimentalitate (suspinuri, leșinuri, frecvente izbucniri în plâns), discursul se reabilitează cât de cât în pasajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]