25,825 matches
-
rudele lor dau de belea cu moravurile din New York. Mulți New Yorkezi s-au simțit de-a dreptul jigniți că au trebuit să găzduiască convenția! LV. E copilăria în New York altfel decât copilăria într-un orășel ori la țară? ES. Copilăria mea a fost mai liberă, fiindcă părinții mei erau hippie, dar copiii din New York sunt incredibil de precoci. Prietenilor mei nevinovați de la țară li se interzicea să ne viziteze pe noi, șmecherii din Sodoma (așa vedeau părinții lor New York-ul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
precoci. Tata cunoștea și lucra cu compozitori, instrumentiști și dirijori renumiți, cum ar fi Pierre Boulez, William Bolcolm, Joshua Rifkin și Charles Rosen. Mama lui (acceași bunică despre care a mai fost vorba!) scria și ea operă și fusese în copilărie actriță de vodevil, făcuse turneee cu părinții, care și ei își câștigau traiul în această breaslă. LV. Ca studentă și după aceea, ce reviste-ți plăcea să citești? ES. Aveam prin casă tot soiul de ziare politice, sociale, despre mediu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din rărunchi și pot vorbi tare, pot fi extrovertită ca toată lumea din jur. LV. A influențat New York-ul imaginile tale poetice? Care e pecetea New York-ului asupra sufletului tău? ES. Zumzăitul traficului pe podul Brooklyn a fost fundalul muzical al copilăriei mele, chiar am scris un sonet despre el, pentru a mi-l apropia din nou. Pentru o vreme măcar. În loc să mă apropii de Crane (și Walt Whitman a scris despre pod), am decis să sfâșii tot și am comparat cablurile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a dus către poezie? Cu ce alte arte mai cochetezi? FS. M-am născut la Londra în 1963 și mi-am petrecut mare parte din copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Aberystwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat stagii de experimentare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ea izvorăște fiorul aparte al prozei: faptul că ceva despre care știm că e doar închipuire poate prinde viață și deveni real, poate deveni experiență autentică, ceva ce era cât pe ce să ni se întâmple. Revenind la relațiile părinți-copii, copilăria mea a fost fericită și liniștită, iar relațiile cu părinții au fost bune. Iată deci că explicația autobiografică nu se portivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele și, în treacăt fie spus, se pare că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iar relațiile cu părinții au fost bune. Iată deci că explicația autobiografică nu se portivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele și, în treacăt fie spus, se pare că în general scriitorii se nasc din copilării nefericite! Tot în legătură cu relațiile dintre generații, aș adăuga că romanul le tratează, fiindcă e suficient de amplu pentru a o face. Un roman poate trata, prin definiție, perioade lungi de timp, poate crea o perspectivă istorică, vieți pe toată lungimea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt strict ale mele. Nu plec de la premiza că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții, sunt un senzualist. E un compliment că mă vezi "grijuliu". "Grija" aceasta, dacă există, îmi vine din copilăria petrecută alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea deloc rezonabilă, dar eroică, pe care parcă o aud: "Orice ai simți tu e mai puțin decât am îndurat și mai îndur eu". Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în mașini printre vii". Și poezia ta e o astfel de cursă riscată (scrii undeva că iubești riscul), o provocare. Rezultatul este, ca în Soil, că acasă "nu mai e nicăieri". Ai cincizeci și doi de ani. Între dislocare (în copilărie) și amintirile tale veșnic distopice, ai izbutit să prinzi rădăcini, să-ți validezi lumea interioară? Cum te-ai descrie ca poet azi, în literatura engleză, în Anglia, printre ceilalți autori englezi? GS. Riscurile mele nu par chiar așa de mari
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind în funcție de gravitatea acestora modalitatea de abord terapeutic: intervenție chirurgicală prompătă în bolile care pun în pericol viața pacientului, supraveghere la intervale regulate (1, 3, 6 luni) sau adoptarea unei atitudini de așteptare, atunci când se consideră că, odată cu creșterea copilului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu prezintă diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
joasă, cu intensitate maximă în focarul mitralei și tricuspidei; Zgomotul II, de tonalitate înaltă, cu intensitate maximă în focarul pulmonarei; Zgomotul III, de tonalitate redusă, cu senzație palpatorie, poate fi ascultat la persoanele tinere; Zgomotul IV se ascultă fiziologic în copilărie. Între Z1 - Z2 se identifică mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă centrală și periferică. Determinarea pulsului la nivelul arterei radiale, concomitent
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
câțiva ani (1819) apare Traité d’ascultation médiate, care deschide epoca medicinii moderne. În cei 45 de ani de viață (Bayle a trăit 42 de ani și Bichat 31) Laënnec depășește repede greutățile începutului, păstrează în eul profund durerea unei copilării fără părinți și pasionat, inteligent, viguros, prietenos și modest, se dedică activ studiilor și cercetărilor medicale. Savantul ascet, ros de aceeași necruțătoare ftizie ca și Bichat și Bayle, nu cunoaște odihna. Experiența studiilor medicale de la Nantes se continuă la Hôtel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
parte a vieții activității de profesor la Bologna, scrierile sale ar putea fi numite «Călătorii cu microscopul», deoarece consemnează impresiile unui temerar care se aventurează într-o lume invizibilă cu ochiul liber, scrie Daniel Boorstin. Se știe foarte puțin despre copilăria lui Malpighi. S-a născut la Crevalcore, în nordul Italiei, pe 10 mai 1628. Părinții săi erau suficient de bogați pentru ca Marcello să poată urma școala cu perspectiva unei educații universitare. In timp ce urma cursurile Universității din Bologna, el
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
bine organizate, mai mult sau mai puțin conștientizate. Mulți cercetători consideră că omul modern este un om organizațional, deoarece își petrece o mare parte a timpului în organizații (de la cele profesionale până la cele politice). Aceasta se petrece încă din timpul copilăriei, când individul este cuprins în organizații preșcolare și școlare, apoi în viața adultă face parte din organizații profesionale, economice, politice, culturale etc. Rezultă că nu există organizații fără oameni, dar o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a tinereții, „desprinderi de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă și autori care și-au
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un subiect tabu sau că așa arăta societatea samoană înainte de colonizare (P. Dasen, M. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 60). Disputa Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară și nici nu există așa cum o cunoaștem noi. Ea este o invenție culturală, un produs al industrializării apărut din nevoia de a prelungi perioada de educație și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia personalității etc). Situată între copilărie și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței și a conștiinței de sine, adică definirea identității ca nucleu al personalității. Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a personalității reprezintă rezultatul depășirii egocentrismului specific copilăriei, al achizițiilor multiple de roluri sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și a raportării acestora la ceilalți și la cerințele lor, dar vorbim despre identitate odată cu perioada adolescenței când abilitățile cognitive și de interacțiune socială sunt suficient de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. ”Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul dezvoltării conștiinței de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai mult, succesul sau eșecul școlar, adaptarea sau inadaptarea școlară, ca și modul în care puberul este privit de colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]