25,947 matches
-
instituțional al agriculturii extrem-moderniste. În primul rând, având În vedere că disciplina lor proveneau din Occidentul industrializat și cu climă temperată, promotorii modernismului În planificarea agricolă au moștenit o serie de ipoteze neverificate cu privire la selecționarea culturilor și la pregătirea terenului, ipoteze care au dat rezultate proaste atunci când au fost aplicate În contexte diferite. În al doilea rând, ținând cont de competența Întruchipată de planificarea agricolă modernistă, proiectele concrete au fost Întotdeauna Înclinate să Întărească puterea și statutul funcționarilor oficiali și organelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
calitatea apei, relațiile de proprietate funciară) și efectele asupra terților - sau ceea ce economiștii numesc „externalități” - nu se bucură de prea multă atenție decât o dată ce Încep să afecteze producția. În sfârșit, Însuși punctul de rezistență al experimentului de agricultură științifică - adică ipotezele sale simplificatoare și capacitatea lui de a izola impactul unei singure variabile asupra producției totale - este insuficient pentru a face față anumitor forme de complexitate, deoarece există tendința de a ignora sau a subestima acele practici agricole ce nu sunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu ia În calcul specificul parcelei unde se vor aplica Îngrășămintele este o rețetă pentru ineficiență sau chiar dezastru. Istoria unei inovații „neautorizate” Pe majoritatea celor din administrațiile coloniale și pe succesorii lor, credința extrem-modernistă i-a determinat să formuleze ipoteze incorecte cu privire la agricultura indigenă și i-a făcut orbi la dinamismul acesteia. Departe de a fi atemporale, statice și rigide, practicile agricole locale erau În permanență revizuite și adaptate. Într-o oarecare măsură, această plasticitate făcea parte dintr-o gamă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
constituie și ele o nemaipomenită porțiune din lumea reală. Practica simplificatoare a agriculturii științifice Unele producții sunt mai egale decât altele Cercetarea agricolă modernă procedează ca și cum randamentul per unitate de factor de producție ar fi principala preocupare a fermierului. Această ipoteză este deosebit de convenabilă; asemenea cherestelei În cazul silviculturii științifice, bunurile generice, omoloage și uniforme astfel derivate făceau posibilă efectuarea unor comparații cantitative Între randamentul diferitelor tehnici de cultivare și cel al statisticilor globale. Decisive pentru măsurarea succesului unui program de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Început să respecte procedurile ineficiente elaborate de ingineri, știind că acest lucru va aduce firmei pierderi În materie de timp și calitate, În loc să aplice practicile mai eficiente pe care le puseseră la punct de-a lungul timpului. Ei porneau de la ipoteza verificată că munca desfășurată strict „ca la carte” este neapărat mai puțin productivă decât cea bazată pe inițiativă. Această perspectivă asupra ordinii sociale este mai puțin o observație analitică și mai degrabă un adevăr sociologic evident. Totuși ea ne oferă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ai raportului Băncii Mondiale din 1961: „Când oamenii se mută Într-o regiune nouă, ei sunt predispuși să fie mai receptivi la schimbare decât dacă ar rămâne Într-un mediu familiar” (citat În Coulson, Tanzania, p. 75). Aceasta era, probabil, ipoteza psihologică ce a stat la baza strămutării forțate. Un funcționar al Băncii Mondiale mi-a spus că, la Începutul campaniei de mutare a mii de javanezi În insulele exterioare ale Indoneziei, s-a considerat că este mai bine ca deplasarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poate, să presupunem mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale („evreul”, „negrul”, „arianul” etc.) plecând de la diferențe vizibile percepute drept semne permanente și lipsite de ambiguitate ale apartenenței la cutare sau cutare categorie, ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întotdeauna bine primiți de noul lor mediu, cea de-a doua limbă constituie astfel mai curând o amenințare (Beheydt, 1986). Acolo unde una dintre cele două culturi este denigrată, bilingvismul impus riscă să devină un factor de represiune. Krashen emite ipoteza filtrului afectiv: copilul care trebuie să Învețe o a doua limbă Într-un context nefavorabil va suferi un blocaj mental care Îl va Împiedica să utilizeze la maximum oferta lingvistică ce Îi stă la dispoziție (Krashen, 1981). Chiar dacă bilingvismul duce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individul să se replieze În sânul comunității sale de origine pentru a găsi aici sursele recunoașterii care dă sens și valoare existenței sale” (ibidem, p. 23). Normal, spune cu justețe Abou, dar nu și lipsit de pericole. Preocupați să respingă ipotezele naturaliste (care Încercau să explice diversitatea culturală prin rolul mediului sau al „rasei”), culturaliștii au inversat pur și simplu raportul cauzal, atribuind culturii o asemenea influență Încât să o facă În stare să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Smith și William James Perry. Conform acestora, elementele comparabile Întâlnite În diferite părți ale lumii (piramidele maya, presupusa ascendență solară a incașilor peruvieni, mumificarea cadavrelor etc.) ar dovedi originea egipteană a tuturor civilizațiilor, proces Început cu patru milenii În urmă. Ipoteza, dezavuată de arheologie, subestima În mod radical capacitățile inventive ale omului. 2) Școala germano-austriacă a fost Întemeiată de Fritz Graebner la Muzeul din Köln și a fost aprofundată de părintele Wilhelm Schmidt, care a lansat revista austriacă Anthropos; metoda lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perspectivă, singurele schimbări ce se pot concepe sunt cele legate de naștere, Îmbătrânire și moarte. La Începutul secolului al XIX-lea apărea o nouă epistemă. Aceasta se baza nu doar pe diversitatea propriu-zisă a ființelor vii, ci mai ales pe ipoteza evoluției de la o categorie la alta. Clasele Încetau să mai fie etanșe; schimbările se efectuau, după cum se credea, dinspre simplu Înspre complex, Într-o liniaritate istorică a progresului. Din această perspectivă, diversitatea lumii vii se Încadra Într-un „plan de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referindu-se la formulările inițiale ale lui Rawls, caracterul destul de fragil al compatibilității proclamate dintre bine și dreptate: „În vreme ce aceasta se baza pe un argument filosofic (faptul că Dreptatea este binele suprem), noua sa argumentație pornește de la o serie de ipoteze sociologice și psihologice. Ideea unui consens prin coincidența părerilor se bazează pe un ansamblu de supoziții privind comportamentul indivizilor Într-o societate bine ordonată conform concepției dreptății ca echitate”. Și totuși, rămânând filosofic la suprafața lucrurilor, „noua argumentație posedă față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vieții În societate” (Berlin, 1990, p. 208). Dimpotrivă, Skinner invocă tradiția republicanismului clasic și În special Discursurile lui Machiavelli. Pentru acest curent de gândire, binele poate fi de preferat dreptății ă evident, cu condiția să fie vorba despre binele comun. Ipoteză iconoclastă În ochii moștenitorilor spirituali ai lui Hobbes, dar care pare de natură să Îmbine idealurile de dreptate și de libertate, pe de o parte, cu binele comun, pe de altă parte. Această Îmbinare este posibilă datorită faptului că, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost deci reunite: starea naturală, dreptul natural, contractul propriu-zis și raționalismul (Haarscher, 1987, p. 12). Ordinea prezentării acestora nu este lipsită de importanță. Ficțiunea stării naturale implică supoziția că, „natural”, oamenii sunt liberi și egali, egali În măsura În care sunt liberi. Această ipoteză, pe care prea puțini autori o consideră probabilă din punct de vedere istoric (iar Rousseau mai puțin ca oricine: „Să Începem”, scria el În Discurs despre originea inegalității, „prin a Îndepărta toate faptele”), rezonează totuși cu articolul 2 din Declarația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
partizanii cosmopolitismului fraternitar al secolului al XVIII-lea la socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă la baza tuturor discursurilor, oricare ar fi miza sau circumstanțele: oamenii au fost concepuți sau s-au născut semeni, fiindcă au același creator, ceea ce Îi predestinează la a se uni și a se iubi. Desigur, acest ideal umanist intenționează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
globală sau grupul restrâns”), ci aspectul cel mai important este ă cum subliniază Raymond Boudon și François Bourricaud În al lor Dictionnaire critique de sociologie ă „să alegem, În funcție de preocupările noastre, nivelul cel mai pertinent de enunțare și validare a ipotezelor proprii” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 257). G. F. & ALBOUY Serge (1976), Eléments de sociologie et de psychologie sociale, Toulouse, Privat. ANZIEU Didier și MARTIN Jacques-Yves (1973), La Dynamique des groupes restreints, Paris, PUF (prima ediție: 1968). BALES Robert (1950
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
graniță destul de rare. Aporturile geneticii și ale biologiei moleculare dovedesc faptul că hibriditatea, În sensul științific al termenului, departe de a fi o „deviație” sau o excepție, este regula generală. Progresele Înregistrate și experimentele efectuate Începând din 1970 dezmint astfel ipoteza rarității fenomenului. Într-adevăr, nu doar că exemplele de hibridare Între specii apropiate s-au Înmulțit, dar s-au obținut și hibrizi Între specii mai Îndepărtate și chiar Între genuri diferite. De altfel, Încă de la Începutul secolului XX, Lotsy subliniase
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precizie remarcabilă. Deși Învățăturile sale În această privință s-au transmis În Occident, succesorii săi importanți, ca Albert cel Mare sau Vincent de Beauvais, au evitat cu grijă să-l urmeze pe terenul antropologiei. Prin intermediul averroismului, care punea Între paranteze ipotezele creștine, s-a reluat contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explica atunci atașamentul față de niște concepții, dacă nu false, cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm pe rând aceste ipoteze. Sistemele de reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu sunt decât niște „idoli”, niște păienjenișuri de erori care dezvăluie credulitatea majorității. Înrădăcinate În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antropologică este o altă cheie esențială. Scopul său este acela de a urmări felul cum fiecare locutor se folosește de fapte apaținând culturii sale pentru a acționa și pentru a se afirma. Suportul literar. Într-una dintre contribuțiile noastre, avansam ipoteza că textele literare ar constitui excelente punți Între culturi, pentru că sunt locuri privilegiate În care se dezvăluie alte viziuni asupra lumii: „O dată percepută originalitatea autorului, textul literar ne apare deopotrivă ca ș...ț o expresie și o așezare În formă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi acestea. Antropologia este, de fapt, o hermeneutică, În măsura În care efectuează o muncă de interpretare, și nu de explicare, așa cum se crede adesea. De aceea, În loc să vorbim de cunoștințe despre cultură, ar trebui să vorbim despre investigare, despre formularea de ipoteze având ca subiect manifestările culturale, oricare ar fi acestea: paraverbalul și nonverbalul, convențiile sociale, normele conversaționale sau luarea În considerare a contextului etc. Abdallah-Pretceille și Porcher formulează astfel ipoteza conform căreia cultura, care nu poate ține de o cunoaștere anume
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre cultură, ar trebui să vorbim despre investigare, despre formularea de ipoteze având ca subiect manifestările culturale, oricare ar fi acestea: paraverbalul și nonverbalul, convențiile sociale, normele conversaționale sau luarea În considerare a contextului etc. Abdallah-Pretceille și Porcher formulează astfel ipoteza conform căreia cultura, care nu poate ține de o cunoaștere anume, trebuie privită de-acum Înainte dintr-o perspectivă pragmatică. „Individul selectează, În funcție de un obiectiv, de o intenție, de interesele sale sau de situație, informațiile de care are nevoie ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentărilor inițiale care ridică literalmente obstacole În calea Înțelegerii reciproce (Louis, 2001). Aportul lingvistic În 1984, Robert Galisson schița o idee pe care avea s-o dezvolte În publicațiile sale ulterioare. Galisson Își bazează abordarea pe ceea ce Louis a numit „ipoteza lexicologică”. Am urmat și noi această pistă lingvistică, extinzând-o la analizarea implicitului În discursuri și În comunicare În general. Ipoteza lexicologică. Galisson face, pentru Început, distincție Între cultura savantă și cultura comportamentală (sau „cultura Împărtășită”). Dacă dorim ca străinii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]