29,866 matches
-
la care este expus PCI; ... d) măsurile luate de OTS/OÎ pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor; ... e) informații privind sursele de finanțare a PCI. ... (4) Evaluarea riscurilor PCI, prezentată de OTS/OÎ în vederea acordării de stimulente, se bazează pe aceleași ipoteze și date utilizate la analiza cost-beneficiu, respectiv la evaluarea sustenabilității financiare și a beneficiului socio-economic al proiectului, în procesul de selecție a proiectului în conformitate cu prevederile Regulamentului. ... (5) În cazul în care rezultatele analizei cost-beneficiu indică diferențe semnificative între costurile și
METODOLOGIE din 4 noiembrie 2015 pentru evaluarea investiţiilor în proiecte de interes comun în infrastructura de gaze, inclusiv a riscurilor aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266114_a_267443]
-
din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporție de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol are în vedere și alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporțional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută și situația în care există diferențe de cost al vieții dintre statul membru în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România, diferențe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție
DECIZIE nr. 713 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) ��i (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267665_a_268994]
-
persoanele definitiv condamnate, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică, deoarece diferența rezidă în aceea că, în cazul unei categorii, sancțiunile aplicate depășesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-și corespondent în noua legislație, situându-ne astfel în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât și de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celeilalte categorii sancțiunile aplicate acestora nu depășesc maximul special cuprins în
DECIZIE nr. 677 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal şi art. 16 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266963_a_268292]
-
de atribuire, în cadrul informațiilor generale și specifice cu privire la specificațiile tehnice și de performanță, în cazul contractelor de servicii, se referă la: informații de bază despre beneficiar și proiect, obiectivele contractului și rezultate așteptate, rezultate ce vor fi obținute de către prestator, ipotezele și riscurile care stau la baza contractului, obiectul contractului cu o listă clară și detaliată a sarcinilor ce vor fi îndeplinite în atingerea obiectivelor contractului, locul și durata implementării, cerințe specifice privind personalul și expertiza necesară, structura de gestionare și
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 27 octombrie 2015 în domeniul achiziţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266779_a_268108]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266210_a_267539]
-
În continuare, instanța de judecată - autoare a excepției de neconstituționalitate solicită Curții Constituționale ca, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , să analizeze și măsura în care se impune extinderea controlului de constituționalitate și la alte ipoteze decât cea referitoare la dobândirea unui imobil prin act de adjudecare, cum ar fi, spre exemplu, situația în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească. În acest sens arată că, deși prezenta cauză se referă doar la
DECIZIE nr. 697 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77^1 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
11 noiembrie 2014 *), nepublicată la data sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, rămâne de analizat măsura în care se impune, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , extinderea controlului de constituționalitate și la alte ipoteze în care sunt incidente dispozițiile legale criticate, cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească.
DECIZIE nr. 697 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77^1 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
cauză, rămâne de analizat măsura în care se impune, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , extinderea controlului de constituționalitate și la alte ipoteze în care sunt incidente dispozițiile legale criticate, cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească.
DECIZIE nr. 697 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77^1 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266995_a_268324]
-
de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal din 1969, or, se poate reține doar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante". Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
fond a cauzei. Din punctul său de vedere, soluționarea pe fond a cauzei depinde de împrejurarea dacă infracțiunea din legea specială poate ori nu să fie reținută în concurs cu infracțiunea de înșelăciune din Codul penal din 1969, desigur în ipoteza în care faptele atrag incidența legii penale vechi, deoarece aceasta este ipoteza din cauză sau, dacă legea penală veche este legea penală mai favorabilă. A apreciat că sesizarea este admisibilă din acest punct de vedere, chiar dacă ar impune o ușoară
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
cauzei depinde de împrejurarea dacă infracțiunea din legea specială poate ori nu să fie reținută în concurs cu infracțiunea de înșelăciune din Codul penal din 1969, desigur în ipoteza în care faptele atrag incidența legii penale vechi, deoarece aceasta este ipoteza din cauză sau, dacă legea penală veche este legea penală mai favorabilă. A apreciat că sesizarea este admisibilă din acest punct de vedere, chiar dacă ar impune o ușoară reformulare din partea Înaltei Curți, iar nu schimbarea obiectului acesteia. Schimbarea obiectului sesizării
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
infracțiune specială, iar în privința fondurilor obținute de la bugetul de stat, încadrarea juridică ce se impune a fi dată este cea prevăzută de dispozițiile art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal din 1969. A menționat că, în nicio ipoteză identificată, ca urmare a studiului acestei probleme de drept, nu a întâlnit vreo situație în care să fie prejudiciat doar bugetul Uniunii Europene. Întotdeauna, finanțarea europeană este condiționată de contribuția națională, așa încât nu există și nici nu a existat nici
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
acestei probleme de drept, nu a întâlnit vreo situație în care să fie prejudiciat doar bugetul Uniunii Europene. Întotdeauna, finanțarea europeană este condiționată de contribuția națională, așa încât nu există și nici nu a existat nici în speța dedusă judecății vreo ipoteză în care să fie prejudiciat doar bugetul Uniunii Europene. Pe de altă parte, prin sintagma "unic prejudiciu" instanța care a solicitat dezlegarea chestiunii de drept a făcut referire la faptul că este vorba de un singur contract de finanțare. A
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
bugete, respectiv în cel al Uniunii Europene și în bugetul de stat. Niciodată prejudiciul nu este cauzat autorității contractante. Autoritatea contractantă este reprezentantul Uniunii Europene și al statului român, fiind cocontractant al beneficiarului, administrează banii și dispune eliberarea lor în ipoteza în care documentația este corect întocmită. Prin urmare, a apreciat că soluția pe care Înalta Curte de Casație și Justiție se impune a o da prezentei chestiuni este aceea că, sub imperiul Codului penal din 1969, există concurs ideal între
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
să facă precizări suplimentare. Un membru al Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a solicitat reprezentantului Ministerului Public să-și expună punctul de vedere privind aspectul sesizat de Curtea de Apel Iași, care se referă la ipoteza unui singur prejudiciu cauzat autorității contractante (aceasta fiind limita în care instanța supremă a fost sesizată) și nu dacă cele două infracțiuni (cea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal din 1969, or, se poate reține doar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante". II. Expunerea succintă a cauzei și soluția propusă de instanța care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori - a fost sesizată
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal din 1969 ori se poate reține doar infracțiunea de la art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante. S-a reținut că în practica judiciară această chestiune de drept este una controversată, inclusiv instanța supremă pronunțând soluții diferite. Curtea de Apel Iași a apreciat ca fiind admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal din 1969 or, se poate reține doar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante". III. Opinia instanțelor judecătorești Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Târgu Mureș și Timișoara, care
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal din 1969, reținându-se doar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante. În susținerea acestei opinii s-a apreciat că infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție este incriminată de o normă legală cu
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. VIII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Prin concluziile scrise, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că, în ipoteza unui prejudiciu cauzat bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei și bugetului de stat, se va reține infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
conflictului dintre o calificare generală (art. 215 din Codul penal din 1969) și una specială ( art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție), ci aceea a stabilirii încadrării juridice a faptei în ipoteza în care folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri atât din bugetul general al Uniunii Europene, cât și din bugetul de stat. Instanța de trimitere introduce însă
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
și Justiție la această situație. În aceste circumstanțe, se constată că ceea ce se cere în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală nu este interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci, transformând propria opinie în ipoteză a întrebării, Curtea de Apel Iași solicită stabilirea încadrării juridice a faptelor cu care a fost sesizată. Problema nu poate primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre prealabilă, în condițiile în care chiar ipoteza cu care Înalta Curte de
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
ci, transformând propria opinie în ipoteză a întrebării, Curtea de Apel Iași solicită stabilirea încadrării juridice a faptelor cu care a fost sesizată. Problema nu poate primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre prealabilă, în condițiile în care chiar ipoteza cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită este una ce ar trebui verificată în fapt, pentru a stabili dacă varianta avansată prin întrebare (prejudiciul este cauzat autorității contractante și nu bugetului general al Uniunii Europene și
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal din 1969, or, se poate reține doar infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ipoteza unui unic prejudiciu, cauzat autorității contractante". Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2015. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE MIRELA SORINA POPESCU Magistrat-asistent, Mihaela Ivănuș -------
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
și al grupului. Articolul 44 În sensul art. 39 lit. e), funcția de administrare a riscurilor trebuie să asigure că măsurarea și evaluarea internă a riscurilor unei instituții de credit acoperă o gamă corespunzătoare de scenarii și se bazează pe ipoteze suficient de conservatoare privind dependențele și corelațiile. Aceasta trebuie să includă o perspectivă calitativă la nivel de ansamblu al instituției de credit (inclusiv cu raționamentul experților) a relației dintre riscuri și profitabilitatea instituției de credit și a mediului extern de
REGULAMENT nr. 5 din 20 decembrie 2013 (*actualizat*) privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265632_a_266961]