28,647 matches
-
Afumați este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Afumați este situată în Câmpia Vlăsiei, pe malurile râului Pasărea, la 15 km nord-est de București. Ea are în componență un singur sat, Afumați, satul de reședință, comuna acoperind o suprafață de 6325 ha. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni; lângă Afumați, ea
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
în comună se mai află alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice. Unul este curtea domnească a lui Radu de la Afumați, aflată pe malul stâng al râului Pasărea la 300 m vest de șoseaua Afumați-Petrăchioaia. Un al doilea se află pe malul drept al râului Pasărea, la est de aceeași șosea și cuprinde manufactura lui Șerban Cantacuzino (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice. Unul este curtea domnească a lui Radu de la Afumați, aflată pe malul stâng al râului Pasărea la 300 m vest de șoseaua Afumați-Petrăchioaia. Un al doilea se află pe malul drept al râului Pasărea, la est de aceeași șosea și cuprinde manufactura lui Șerban Cantacuzino (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XV-lea-al XVI-lea). Al treilea sit se
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
din Chicago, Cleveland, Detroit și Milwaukee. Acest lac este unit cu Lacul Erie prin Canalul Welland, cu Lacul Huron prin Canalul Trent, cu râul Ottawa prin Canalul Rideau, și cu fluviul Hudson prin Sistemul de Canaluri al statului New York. Pe malul său se află importante porturi canadiene și americane. Printre cele mai mari dintre acestea se numără Hamilton, Kingston și Toronto (în Canada), precum și Oswego și Rochester (în SUA). Lacul Ontario este, în primul rând o arteră navigabilă, dar nu numai
Lacul Ontario () [Corola-website/Science/310040_a_311369]
-
este un complex industrial rural din Jaala, Kouvola, Finlanda. Fabrica și dependințele acesteia, care datează din secolul al XIX-lea, au fost înscrise pe lista locurilor din patrimoniul mondial UNESCO în anul 1996. Fabrica de pulpă de hârtie situată pe malul drept al canalului Mäntyharju a fost înființată de către inginerul Hugo Neuman în anul 1872, însă a fost distrusă de un incendiu în anul 1881, fapt ce a dus la întreruperea activității acesteia. În anul 1882, o altă companie a fost
Verla () [Corola-website/Science/310050_a_311379]
-
Basarab, si care avea să se metamorfozeze în timp în Țară Românească, numită popular și "Muntenia". Cealaltă, denumită oarecum impropriu "Valahia Mare" în ciuda dimensiunilor ei reduse, ocupă un colț al Tesaliei bizantine care corespunde cu actualul golf al Volosului, pe malurile Mării Egee din Grecia de azi respectiv poalele muntelui Oiti. În afara acestora, au mai existat încă cel puțin două Valahii în Grecia, una în Aetolia-Acarnania numită "Mică Valahie", și una în Epir, numită 'Valahia de Sus' sau Ano Vlahia. La nord
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
de forțe, fiind un eveniment important pentru comunitatea locală din Lugoj. Printre locațiile de filmare au fost străzile Traian Grozăvescu și Cuza Vodă (în care clădirile arătau ca în anii de după război), Podul de Fier (unde s-a filmat manifestația), malul Timișului, foaierul teatrului orășenesc și o curte situată vizavi de Sinagogă (unde era amplasat atelierul de tăbăcărie). Cadrele de interior au fost filmate în sediul actual al Galeriei „Pro Arte” și în localul fostului restaurant „Dinamo”. Câteva secvențe au fost filmate
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
lui șleahtic. Există surse istorice care amintesc că Mihailo Hmelnițki a fost numit sotnic (ofițerul comanand al unei sotnii) în 1590 în slujba starostelui de Korsun-Cihirin Jan Mikołaj Daniłowicz, care era implicat în politica de colonizare a regiunilor ucrainene de pe malurile Niprului. În conformitate cu sursele mai înainte menționate, Mihailo a fost cel care a fondat proprietatea de Cihirin și mai apoi propria proprietățile de la Subotiv și de la Novoselți. s-a considerat un nobil, iar statutul tatălui său de adjunct al starostelui Cijirunului
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
alternativ "Berzova") este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Bătuța, Bârzava (reședința), Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Lalașinț, Monoroștia și Slatina de Mureș. Bârzava este situată la poalele Munților Zărand, la contactul acestora cu Munții Metaliferi, pe malul drept al Mureșului, pe râul Bârzava - afluent de dreapta al acestuia, între comunele Conop (la vest) și Vărădia de Mureș (la est). Prima atestare documentară a localității Bârzava datează din anul 1471. Satul Bătuța este atestat documentar în anul 1851
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]
-
Bascov (în trecut, Bascovu-Flești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascov (reședința), Brăileni, Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca și Valea Ursului. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
în trecut, Bascovu-Flești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascov (reședința), Brăileni, Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca și Valea Ursului. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
pe părțile nordice ale acestora, în grupuri mici de către5-15 case care formează cătune sau crânguri sau grupuri mai mari de către 50-90 de case ce alcătuiesc satele comunei. Centrul comunei unde se află instituțiile și unitățile comerciale este așezat pe malul stâng al Văii Mogoșului, în bazinul superior al acestuia la o distanță de 8 km de izvor. Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt așezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârlești, Valea Ghioghești, Valea
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
și unde câte un grup de locuințe și case izolate. Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei Mogoș îl formează lumea fluviatilă a Văii Mogoșului care este foarte îngustă și puternic aluvionată. Se observă însă o acțiune de erodare a malului nisipos, facilitând întrucâtva depunerile aluvionare. Trăsăturile climatice ale localității se exemplifică prin poziția sa geografică în partea de sud-est și centrală a Munților Apuseni și prin aspectul condițiilor fizico-geografice ale reliefului. Așezarea ei în regiune muntoasă nu prea înaltă îi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
partea central-sudică a Munților Metaliferi, la contactul cu Munții Vințu-lui. Ea se înscrie distinct in relief prin doi piloni masivi , secționați de apa pârâului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară și drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are o înălțime de circa 16 m, iar blocul din dreapta, mai impozant, are forma unui pilon înalt de circa 30 m, cu pereți verticali, dedublat de un gheb mai scund. Acoperă aproximativ 45 ha, în lungul culmii
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Almaș (în , colocvial "Almás", în trad. "Merești") este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Almaș (reședința), Cil, Joia Mare și Rădești. Se află pe malul sudic al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț. Evenimentul cultural tradițional almășenesc este "Nuntă Almășană". O casă almășeneasca datând din anul 1884 poate fi vizitată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Almaș se
Comuna Almaș, Arad () [Corola-website/Science/310102_a_311431]
-
paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare ("Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea frunzelor. Întâlnim, de asemenea, lumânărica ("Verbascum phlomoides") sau
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
trecut, Drăguțești-Săpunari, Săpunari sau Drăguțești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Faraoani () este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurtă, etc...). O explicație mai prozaica asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Corpul lui Harold a fost identificat de soția sa Edith, care l-a recunoscut după tatuajele de pe piept, unul cu numele ei și celălalt cu numele țării - "Anglia". Trupul lui Harold a fost îngropat într-un mormânt de stânci pe malul mării și abia mai târziu inhumat cu ceremonialul potrivit în biesrica sa Waltham Holy Cross în Essex, pe care o re-ctitorise în 1060. Asocierea lui Harold cu Bosham și descoperirea unui sicriu Anglo-Saxon în biserică la 1950 au dus la
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
Tinca (în maghiară Tenke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Belfir, Girișu Negru, Gurbediu, Râpa și Tinca (reședința). Comuna Tinca este situată în partea de sud a județului Bihor, în Câmpia Crișurilor, pe cele două maluri ale Crișului Negru (Râpa, Tinca și Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul și Girisu-Negru pe malul stâng), la o distanță de 592 de km de capitala țării, la 37 de km de Oradea, reședința județului Bihor și la 24 de
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
Bihor, Crișana, România, formată din satele Belfir, Girișu Negru, Gurbediu, Râpa și Tinca (reședința). Comuna Tinca este situată în partea de sud a județului Bihor, în Câmpia Crișurilor, pe cele două maluri ale Crișului Negru (Râpa, Tinca și Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul și Girisu-Negru pe malul stâng), la o distanță de 592 de km de capitala țării, la 37 de km de Oradea, reședința județului Bihor și la 24 de km de municipiul Salonta. Centrul comunei - Tinca - este situat
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
Girișu Negru, Gurbediu, Râpa și Tinca (reședința). Comuna Tinca este situată în partea de sud a județului Bihor, în Câmpia Crișurilor, pe cele două maluri ale Crișului Negru (Râpa, Tinca și Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul și Girisu-Negru pe malul stâng), la o distanță de 592 de km de capitala țării, la 37 de km de Oradea, reședința județului Bihor și la 24 de km de municipiul Salonta. Centrul comunei - Tinca - este situat pe paralelele 46 0 și 47 0
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
și în anul 1911 a emigrat împreună cu aceștia în Palestina, pe atunci parte a Imperiului Otoman, pentru a-și pune în practică proiectul său de a înființa o comunitate agricolă socialistă. La început, el a lucrat la o fermă de pe malul Mării Galileei și apoi pentru o perioadă la kibbutz-ul Degania, primul de acest fel din Palestina. Odată cu declanșarea primului război mondial, el a fost expulzat de către turci la Alexandria (Egipt), unde se aflau numeroși evrei expulzați și ei din
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]