26,397 matches
-
facă jocurile Imperiului Rus. Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniștii au înțeles jocul lui Sturza și au hotărât să-l respingă și să desemneze un candidat al lor. După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La adunarea propriu-zisă, Cuza a fost prezentat drept variantă de compromis între conservatorii filoruși și liberalii pro-occidentali (francofili). Oamenii lui Sturza au fost surprinși să constate că acesta este respins și în
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
prin Convenția de la Paris. Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic reprezentant al celor două țări. Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene, la București și muntene, la Iași; tabăra de la Florești s-a bucurat de o comandă unică. În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană - generalul Ion Emanoil Florescu
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
unică. În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană - generalul Ion Emanoil Florescu - a fost numită în funcția de ministru de război în ambele țări. La serviciul telegrafului moldovean și muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht. La Focșani, nu fără dificultăți, își începuse activitatea Comisia Centrală care, potrivit Convenției de la Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări. În cei trei ani de activitate (1859- 1862
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, sunt trei grupuri de dialecte maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul Mediu. Dialectele din sud și cele secuiești moldovene sunt înrudite îndeaproape cu cele secuiești din Trei-Scaune și Ciuc. Fonetismul din Moldova prezintă asemănări cu cel din alte regiuni, de exemplu existența lui [e] închis scurt ca în mai multe alte regiuni, sau trecerea de la [o] la [ɒ], ca
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
un stat comunist, Uniunea Sovietică a continuat promovarea acestei identități moldovenești "neromâne", pentru a justifica etnic despărțirea Est-Moldovei de țara-mamă, România, adică anexarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, deși rusa nu are nimic comun nici cu așa-zisa limba moldoveană "sovietică", promovată de Moscova ca "ne-românească". Unirea tuturor teritoriilor cu majoritate românofonă la 1 decembrie 1918 este rezultatul susținerii conceptului unionist în teritoriile respective, de către o elită intelectuală puternică : "„deșteptătorii neamului”". Dar, în prejma Primului Război Mondial, în Basarabia, dat fiind
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
economice, entuziasmul inițial din Moldova devine minoritar în masa populației, și începând cu 1993 Republica Moldova și România au început să se distanțeze. Președintele român Ion Iliescu declară că România „nu poate absorbi un milion de ruși cu forța”, în timp ce președintele Moldovean Mircea Snegur elaborează doctrina: „un popor, două state”. În anul următor, distanțarea crește: Constituția Moldovei, adoptată în 1994, reia termenul de „limbă moldovenească” în loc de „română”, deviza „Virtus romana rediviva” este înlocuită prin „Virtus Moldaviae rediviva” iar imnul a devenit "Limba
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
român și chiar că este unionist. Însă a ținut să precizeze că acestea sunt doar viziunile sale personale, și că unirea după model german cu România nu este pe agenda politică a noii conduceri de la Chișinău. Unirea "personală" a cetățenilor Moldoveni cu România (după expresia lui Mircea Druc) consistă în acordarea cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova. În data de 18 decembrie 2007, Traian Băsescu a declarat pe postul TV public că în spiritul apropierii dintre Republica Moldova și România ar trebui ca
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
evrei După 1944 structura demografică a populației localității s-a schimbat, ca urmare a pieirii marii majorități a locuitorilor evrei și a deplasării supraviețuitorilor. În zilele noastre populația orașului Mărculești este de 2100 (2014), dintre care 75% o constituie românii moldoveni. Deși nu este o localitate foarte mare, Mărculeștiul este caracterizat printr-un număr mare de instituții de învățământ, unde își fac studiile elevi din alte localități. În localitate funcționează liceul „Vasile Alecsandri” cu 1000 elevi, o școală profesională polivalentă cu
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
care circa 25% au acoperire rigidă. Populația orașului Leova este de 11.400 persoane, dintre care 26,8% sunt copii, 41,78% este populația aptă de muncă și restul 31,4% sunt pensionarii. Cea mai mare parte a populației sunt moldoveni, urmați de ruși, bulgari și ucraineni. Din numărul total de 4.760 al populației apte de muncă marea majoritate activează în agricultură - 1.880 persoane sau 40%, restul în sfera neproductivă, 590 persoane sau 12,4%, în industrie - 375 persoane
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
(în ; n. 3 mai 1940, satul Seliște, raionul Nisporeni) este un politician moldovean, care a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 5 martie 1997 - 23 aprilie 1998. A fost membru al Parlamentului Republicii Moldova în anii 1990. s-a născut la data de 3 mai 1940 în satul Seliște (raionul Nisporeni
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
a împroprietărit pe acesti coloniști cu câte 32 ha de pământ. Nici românii, nici rutenii nu vorbesc rusește, deși în sat există o școala elementară rusă. În anul 1855 s-a ridicat din piatră Biserică ”Nașterea Maicii Domnului”. Primul proprietar moldovean locuitor al satului a fost Toader Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
este de 3.615 locuitori dintre care : bărbați - 1.808, femei - 1.807. Atunci au fost înregistrate 1.126 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Componența pe naționalități: Naționalitate Număr de Locuitori Moldoveni/Români 3.591 Ucraineni 13 Rusi 8 Gagauzi 1 Bulgari 1 Evrei 1 Polonezi 1 Țigani 1 Altele 2 În anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați și 1.997 femei. Partea
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
și mahalaua Foleștii, din ținutul Iași. Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat că, satele Sărată cu odaia Sărată Nouă, pînă în anii 1848-49, aparțineau boierului și Marelui Vesternic Iordache Ruset-Roznovanu și Logoftesei Anikia Rosetti Roznovanu. Boierii moldoveni, care n-au vrut să depună jurămîntul Tarului Rus, au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Anul 1837, conform recensămîntului, în Sărată erau 112 de case cu 435 de bărbați și 402 de femei. În sat trăiau Mazili (mazil - 1. Domn
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
orașului. Satul are și unele nume de familie, specifice numai acestei zone. Locuitorii satului au un temperament al caracterului mai liniștit în comparare cu locuitorii din satele vecine. Tradițiile naționale sunt respectate cu sfințenie aici, populația satului alcătuind-o exclusiv moldovenii vorbitori de limbă română. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: După independența națională, câștigată în 1991, satul cunoscuse o perioadă de dezvoltare mai lentă, decit cea din Uniunea Sovietica. Infrastructura necesită investiții medii, astfel, străzile principale sunt
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
un hectar si jumatate, in spatele ei crestem furajele pentru animale. Cei care vin le facem excursie, hranim impreuna animalele. Copii sunt incantați de plimbarile pe cai"", spune administratoarea gradinii zoo. Gradina zoo de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiștii moldoveni, dar și pentru cei din afară. Aici turiștii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, rățuște și șoimi. O dovadă că animalele sunt bine îngrijite aici, este că anul trecut, pe data de 18 aprilie, la zoo, o
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
de autoritățile separatiste transnistrene. Conform Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Republica Moldova, satul a suferit abuzuri la adresa drepturilor omului din partea autorităților secesioniste transnistrene. Se estimează că între 1996-2000 aici au avut loc 20 de omucideri. Pe de-o parte autoitățile moldovene declară că nu au acces la Chițcani iar pe de altă parte Transnistria nu a condus nicio investigație în acest sens.
Chițcani, Căușeni () [Corola-website/Science/305218_a_306547]
-
o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de zăpadă, nivelul apelor scade simțitor. Dacă e să vorbim despre primii locuitori ai satului apoi aceștia au fost rezeși moldoveni. Cât privește familiile concrete care populează vatra, am întâlnit obstacole serioase la identificarea lor. Pe parcursul perioadei (1950-2006) numărul populației a sporit de la 3000 la 5560. Valoarea maximă a numărului de locuitori în această perioadă a fost în anul 1991, începând
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
efectuat săpături lîngă această vatră strămoșească au confirmat vechimea activității multiseculare pe aceste locuri. Aici s-au găsit monede bizantine din sec. VI-VII. Faptul este o mărturie a legăturilor economice cu țările civilizate ale lumii de atunci. Istoricii sovietici moldoveni s-au grăbit să declare: Alcedarul e o așezare a slavilor, a vechilor ruși! Săpături au efectuat în 1950-1963 grupul arheologului G. B. Fiodorov și interesul lui a fost să demonstreze anume această ipoteză. E un fals, pentru că urmele acestor
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Mihălașa este un sat din cadrul orașul Telenești din raionul Telenești, Republica Moldova. A fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1588. Populația alcătuiește 1600 locuitori moldoveni, vorbitori de limbă română. Principala ocupație și îndeletncire a oamenilor o constituie agricultura. Situația economică este precară, o mare parte a tineretului fiind nevoită să plece peste hotare. În sat funcționează un gimnaziu, este deschis un oficiu poștal și o
Mihălașa, Telenești () [Corola-website/Science/305250_a_306579]
-
găsit pe Negri la Paris, unde s-a înscris ca voluntar în gărzile revoluționare și a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. În martie 1848 i s-a interzis să se întoarcă în Moldova, dar împreună cu un grup de exilați moldoveni a reușit să ajungă la Brașov. Acolo a luat parte la întocmirea declarației de principii din mai 1848 și a proclamației de demitere a domnitorului Mihail Sturdza. După aceea a trecut în Bucovina, unde a coordonat munca și propaganda comitetului
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
a îndeplinit funcția de deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel. A candidat pentru funcția de președinte al statului Israel în anul 2007. s-a născut la data de 1 mai 1940 în municipiul București (România). Ambii părinți erau evrei moldoveni, originari din orașul Bacău. Bunicul din partea mamei, Ozias Herșcovici, a fost conducătorul Comunității evreiești din Bacău, iar bunicul din partea tatălui era proprietarul unei mari fabrici de piele, afacere care a fost continuată și de tatăl său. A vorbit limba română
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a întemeiat o mănăstire de maici pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași Cel mai vechi document în care se vorbește de
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
Șchiopul. Acolo stau scrise următoarele: ""Din mila lui Dumnezeu noi Io Petru Voievod, Domn al Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea ... că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri moldoveni ... călugărițele de la ... Sfânta mănăstire care se numește Socola, unde este hramul Schimbării la față a Domnului ... și ni s-au plâns cu mare jăluire ... că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru Voievod (Lăpușneanu) pe două sate, Iezerenii
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
satul Secureni a primit statutul de oraș. Începând din anul 1991, orașul Secureni face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 329 (43+286), adică 2,72% din populația localității . În prezent, orașul are 9.683 locuitori, preponderent ucraineni. În orașul Secureni, funcționează trei puncte de trecere a frontierei în Republica Moldova: Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Secureni
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]