27,916 matches
-
cantități căzând iarnă în lunile ianuarie-februarie.Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-est respectiv iarnă Crivatul, care aduce zăpadă pe care o viscolește și vânturile din sud-vest care bat cu viteză moderată, sunt vânturi calde și aduc primăvară ploi, direcțiile lor fiind determinate de circulația generală a maselor de aer și influențate de orientarea formelor de relief. Este reprezentată în principal de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-a format un
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Păușești-Măglași dar, cu secole în urmă, ele se uneau în actualul centru civic al localității. Satul Ulmețel este brăzdat de Valea de Brădet care are albia adâncă și sinuoasa iar în timpul verii seaca. Viteza de curgere este foarte mare în timpul ploilor mari datorită diferenei de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare a cursului. Satul Coasta este brăzdat de apă Văii de Case, o vale cu caracter
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare a cursului. Satul Coasta este brăzdat de apă Văii de Case, o vale cu caracter torențial care produce inundații în timpul ploilor de primăvară și toamnă. Cursul acestei vai a fost canalizat în cea mai mare parte. De asemeni, au fost efectuate lucrări pe tot cuprinsul comunei deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
documentara apare într-un act de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit în anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este străbătuta de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o influență bioclimatica sesizabila asupra luncii.Începand din 1991 și până în 1992 la început din cauza ploilor dar mai apoi din cauza acțiunilor antropice, cănd locuitorii au distrus sistemul de irigație de aproape de Călmățui furând dalele din ciment s-a creat o baltă cu o suprafață de 40-60 hectare unde s-a instalat o vegetație și fauna hidrofila
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
fără ciobănei ori păstori coborând din baladă - sunt creații de genul Pastel, Fior (în care umbra iubitului nu poate fi, evident, decât „dulce”), Vin la pieptul meu (vin ca verb, nu vin de Segarcea, Tokai, Porto sau Bordeaux), Te-aștept, Ploaia de frunze (chemări erotice în registru minor, infantil), Luna, Muzeu (replică nemărturisită la un poem antologic de Marin Sorescu). Plăcându-i jocul, joaca de-a mimarea poeziei, doamnei profesoare Beatrice Silvia Sorescu îi este la îndemână să ne ofere - prin
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
pe la 1750. Materialele au fost aduse de călugări din pădurea Bahu, ținutul Lapuseni. Mai tarziu prin anii 1810 - 1820 taindu-se pădurea s-au făcut și câteva gospodării împrejurul bisericii, cum însă aceste asazari se aflau pe terenuri fugitive, din cauza ploilor și a defrișărilor făcute, schitul și gospodăriile omenești s-au surpat. Sinistrații s-au mutat atunci mai la sud cu vreo 300 m spre Manzatesti cladindu-si gospodăriile din nou și dând naștere satului de astăzi, Coada Stincii. Odată cu mutarea
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
continuă pantă); după al doilea deal, în fața școlii primare a satului, este o a doua bifurcație care separă Horpaz de Dancaș. În continuarea drumului principal din sat este o ieșire (cotitură la dreapta), un drum cu podeț peste sântul de ploaie, care duce la moșia satului (recent, s-a mai vândut din teren și a devenit vatra). În cadrul ultimului deal este un ultim drum-anexă, spre biserică satului (ctitorita de vechile familii din sat și de actualul morar al satului, care a
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama și Pădureni de comuna Popești. Prima atestare documentară a satului este
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3 mm). Ploile torențiale sunt frecvente spre sfârșitul primăverii și în lunile de vară. Astfel, în luna iulie 1969 a căzut la Dobrovăț o cantitate de 259,4 mm apă (259,4 l/m²)- de pește 2,6 ori cât media lunară - adevărat
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sunt frecvente spre sfârșitul primăverii și în lunile de vară. Astfel, în luna iulie 1969 a căzut la Dobrovăț o cantitate de 259,4 mm apă (259,4 l/m²)- de pește 2,6 ori cât media lunară - adevărat potop. Ploaia cea mai violență s-a produs în ziua de 20 august 1972, când în câteva ore au căzut 126 l/m² (aproape dublu cât media lunară multianuala). Pe altă parte, anii cu căderi de precipitații insuficiente sunt adesea menționați atât
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
tot cuprinsul. Prima zi de îngheț se produce în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de îngheț în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înălțime a reliefului și fragmentarea lui determina o însemnată diferențiere climatică. De aceea aici se pot ușor delimită câteva tipuri de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai însemnați ai pârâului Dobrovăț amintim pe stânga pâraiele Pietrosu (7 km lungime), unit cu Vărăria (3,5 km ), Stârminosul (5 km), Pahomia (2,6
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
dat americanilor"", a spus primarul Constantin Ivan. După ce au fost retrași soldații, construcțiile finalizate nici măcar nu au mai fost păzite. După 50 de ani, a rămas doar ce era din beton: buncărele, care acum sunt pline de aluviunile aduse de ploi de pe dealuri, platforma de susținere a caii ferate, structurile din beton ale podurilor, etc. Hoții au început să spargă și betonul pentru a scoate fierul și a-l vinde.
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Dagâța și mai departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Zona se caracterizează prin ierni reci și veri calde, cu vînturi neregulate, mai ales din direcția nord-vest și nord iarna, și sud, sud-est primăvara, precum și prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C - 9 °C. Suma medie a precipitațiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos și 529 mm la Roman. Datorită existenței diverselor forme de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
1 m, decât în anumite locuri unde, datorită înclinației de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate. Debitul râului Nădrag variază și el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primăvara și la începutul verii, influențat atât de ploi, cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de vară repezi și abundente, își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă scurte, rar depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
scăldătoare, pretextând că Liceul internat își construise o canalizare modernă cu scurgere în Bahlui . Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor torențiale din perioada de vară, Bahluiul ieșea din matcă și inunda partea de jos a orașului (până la Fabrica de Țigarete și la Gara Iași), transformând-o într-o mlaștină. Nu existau diguri de protecție care să elimine pericolul de inundații
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]