27,129 matches
-
să divorțeze după hilare pseudo-probe, iar Silvia primește locul de muncă unde a fost repartizată. Filmul se încheie cu happy-end în momentul când Radu primește repartiție de medic veterinar în satul unde lucra Silvia, iar cei doi se reîntâlnesc. După absolvirea Institutului Agronomic din București, tânăra Silvia Popescu (Catrinel Dumitrescu), originară din Călărași, a fost repartizată ca inginer agronom tocmai la Dorohoi. Ea își dorește să rămână în capitală și apelează la tovarășul Mateianu (Ștefan Mihăilescu-Brăila), o rudă cu o funcție
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
iar mama sa, Haiguhi, era învățătoare de limbile armeană și germană la școala primară. Bunicul lui după mamă, Nerses Keropian, a fost protopop al Bisericii Armene din București, iar ambii unchi, matern și patern, au fost, de asemenea, preoți. După absolvirea Școlii elementare armene din București, cu sprijinul Ministerului Învățământului și la cererea Directoratului școlii, începând din anul 1955, a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Erevan (Armenia), după care, între anii 1959-1961, a funcționat ca învățător la Școala Armeană din București
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
Vardapet) în Biserica "Sf. Mesrop" de la Oșagan (Armenia), iar după doi ani, în 1971, în Catedrala Patriarhală din Ecimiadzin (Armenia), a fost ridicat la rangul de mitrofor, primind a „Cruce Patriarhală” de la Întâistătătorul Bisericii Armene. În același an, cu prilejul absolvirii cursurilor doctorale, patriarhul Justinian Marina al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat importanta distincție "Crucea Patriarhală" pentru contribuția la adâncirea relațiilor între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Armeană. La 1 aprilie 1973, arhimandritul mitrofor Zareh Baronian a fost numit în
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
primul spectacol cu ei.” Prima reprezentație avută cu "Divertis" a avut loc în 1987, la stațiunea Izvoru Mureșului din județul Harghita. Tot în 1987 a fost invitat de Partoș să cânte la Festivalul de Muzică de la Deva. În 1988-1989, după absolvirea facultății, Păscu a predat limba și literatura română la o școală primară din Ulmu, județul Călărași, dar a renunțat pentru a-și relua cariera muzicală. În 1989, în Semenic, s-a întâlnit cu Mircea Baniciu, fost membru al formației de
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
a născut la data de 4 martie 1937 în orașul Bain Tumen (astăzi Choibalsan) (Mongolia) din părinți de origine poloneză. Tatăl său era medic. În anul 1960, a absolvit "Academia de Medicină Militară" din orașul Leningrad (astăzi Sankt Petersburg). După absolvire, a lucrat ca medic militar. În anul 1975 a obținut titlul de candidat în științe medicale, iar ulterior și pe cel de doctor în medicină. În anul 1962, Senkevici și-a început activitatea la "Institutul de Medicină a Aviației și
Iuri Senkevici () [Corola-website/Science/308464_a_309793]
-
un cleric român, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titulatura de "Botoșăneanul" s-a născut la data de 18 noiembrie 1957 în municipiul Iași, primind la botez numele de Constantin Dumitriu. În anul 1980, după absolvirea liceului din Iași și satisfacerea stagiului militar, a intrat ca frate la Mănăstirea Putna. A fost tuns în monahism patru ani mai târziu (în 1984), primind numele Calinic. În perioada anilor 1985-1989 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
Învățământul obligatoriu în Olanda începe la vârsta de 5 ani, însă, în cele mai multe cazuri, școlile acceptă și copiii în vârstă de 4 ani. Începând cu această vârstă și până la 12 ani copiii sunt înscriși în școala elementară (opt clase). După absolvirea școlii elementare, elevii sunt înscriși la liceu. În funcție de școliile generale urmate și de rezultatul testului Cito (susținut la sfârșitul clasei a VIII-a), aceștia sunt îndrumați către unul din următoarele trei tipuri de programe liceale: VMBO (Preparatory Middle Level Applied
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
astfel de ciclu liceal se pot înscrie numai la programe postliceale care în Olanda poarta numele MBO (Middle Level Applied Education). Programele liceale HAVO (cinci ani) și VWO (șase ani) sunt obligatorii și oferă elevilor posibilitatea de a urma, după absolvire, studii superioare. În funcție de acestea, elevii care termină un ciclu liceal HAVO se pot înscrie doar la universități de științe aplicate care oferă doar Diplome de Licență (Bachelor Degree) și Diplome de Master (Master Degree), iar cei care termină un ciclu
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
la gradul de căpitan, în anul 1917, Ion Dumitrache a fost admis la Școala Superioară de Război, în anul 1919 (se împlineau 30 de ani de la înființarea acestei prestigioase instituții de învățământ din armata română), absolvind în anul 1921. După absolvirea Școlii Superioare de Război, maiorul Ion Dumitrache a fost repartizat ofițer de stat major în comandamentul Diviziei 1 Vânători Munte din Arad. Maiorul Ion Dumitrache a fost mutat în anul 1924 în comandamentul Diviziei 1-a Munte "Sinaia". Muncind cu
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
(n. 7 august 1934, Sighișoara) este un poet de limba germană, născut în România și stabilit în Germania. După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană "Neue Literatur". În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. În prezent, își câștigă existența ca scriitor liber profesionist și
Dieter Schlesak () [Corola-website/Science/307435_a_308764]
-
iar la Caransebeș școala medie. Având pe întreg parcursul școlar rezultate dintre cele mai bune, a fost primit pe ziua de 29 octombrie 1836 la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt, pe care a absolvit-o cu rezultate excelente. După absolvirea cursului superior ca sublocotenent, a fost încadrat ca locotenent în regimentul de infanterie "Erzherzog Franz Ferdinand d’Este" nr. 32 la 30 septembrie 1844. La 20 august 1848 a fost avansat la gradul de locotenent-major, în care calitate s-a
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
funcția de comandant al Marinei Militare Române (1973-1979). s-a născut la data de 18 ianuarie 1929 în orașul Buzău. A efectuat studii la Școala de Ofițeri de Marină din Constantă și apoi la Academia Militară Generală din București. După absolvirea facultății, a deținut funcțiile de comandant al Unității de Luptă Artilerie la bordul distrugătorului "Mărășești", șef al Biroului Cadre la Flotila de Dunăre, secretar al Consiliului Militar în C.M.M., comandantul distrugătorului 2 din Divizionul 418 Distrugătoare al Brigăzii 214 Nave
Sebastian Ulmeanu () [Corola-website/Science/307459_a_308788]
-
primară în localitatea natală și liceul la Găiești și București. A absolvit cursurile Școlii Militare Superioare de Marină din Constanța, ale Facultății Arme, Secția Marină din cadrul Academiei Militare Generale și pe cele ale Facultății de Drept a Universității București. După absolvirea facultății, a fost înaintat la gradul de locotenent. În anul 1955, și-a început cariera de ofițer de marină, îndeplinind pe rând funcțiile de comandant Unitate de Luptă Navigație pe monitorul 1 (septembrie 1955 - octombrie 1956), ofițer secund pe dragorul
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
a fost un amiral român, care a deținut funcția de comandant al Marinei Române (1934-1937). a absolvit cursurile Școlii Militare de Artilerie, Geniu și Marină. După absolvirea școlii de ofițeri de marină, a deținut funcțiile de comandant ale navelor "Vedea" și "Teleorman" (1902), al torpilorului "Smeul" (1903), al canonierei "Grivița" (1906), al vedetei fluviale "Călinescu" (1910), iar apoi între anii 1917-1919 s-a aflat la comanda crucișătorului
Ioan Bălănescu () [Corola-website/Science/307463_a_308792]
-
mai 1927 în orașul Caransebeș (județul Caraș-Severin). a decedat la 14 iulie 1994 la București. A absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Marină (1947 - 1949) și apoi pe cele ale Academiei Militare Generale - Facultatea de Marină (1950 - 1952). După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost ofițer cu navigația pe nava-școală "Libertatea", șef de stat major la Divizionul 418 Distrugătoare, ofițer secund, respectiv comandantul distrugătorului D 11. Este încadrat apoi în Direcția Operații a Marelui Stat Major al Armatei Române, unde
Mihai Aron () [Corola-website/Science/307460_a_308789]
-
1853, fiind fiul cel mare al ofițerului rus de artilerie Alexandru Koslinski (viitor general român), rămas în Muntenia la cererea domnitorului Barbu Știrbei, ca să ajute la organizarea artileriei călărețe din acel principat și al Anastasiei Argyropol, fiica logofătului dreptății. După absolvirea Gimnaziului român din Brașov și al Liceului "Sf.Sava" din București (1870), Emanoil Koslinski s-a înrolat voluntar în Flotila Română (1872), fiind al treilea român - după Nicolae Dimitrescu-Maican (1863) și Ioan Murgescu (1865), care a fost trimis prin concurs
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
de Aplicație, pe fregata franceză «La Renommée». Apoi, între anii 1875-1877, sublocotenentul de marină Koslinski a urmat un curs de specializare la Școala specială de torpilori (minieri) a Marinei ruse de la Kronstadt (Golful Finic), baza flotei ruse din Marea Baltică. După absolvirea acestor cursuri, s-a reîntors în România și a participat în cadrul Flotilei, la operațiunile navale ale Războiului de Independență, luptând în cadrul bateriilor de coastă de la Calafat și remarcându-se în mod deosebit, în octombrie 1877, cu ocazia executării celui dintâi
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
Târgu Ocna - d. 4 iulie 1973) a fost un amiral și inginer român, care a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1963-1973). s-a născut la data de 23 aprilie 1914 în orașul Târgu Ocna (județul Bacău). După absolvirea Liceului Militar Ferdinand I din Chișinău, a urmat un an de studii la Șoala Politehnică București. Renunță la studiile de inginerie din motive financiare și se înscrie în anul 1935 la Școala de Ofițeri de Marină din Constanța, devenind ofițer
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
1941 - 1943) și la navele de pe Dunăre în 1944. În acest an este luat prizonier de război, fiind dus în URSS. Revenit în țară în anul 1945, reia cursurile Politehnicii bucureștene, obținând diploma de inginer de drumuri și poduri. După absolvirea facultății, a activat pe monitorul „Bucovina” din cadrul Flotilei Fluviale Galați, apoi comandant de pluton la Depozitele Marinei de la Constanța, îmbarcat pe canoniera „Lepri”, ajutor cu navigația și transmisiunile pe canoniera „Dumitrescu” și transmisionist la bordul distrugătorului „Regina Maria”. Ulterior a
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
București (1975). A absolvit ulterior Colegiul Național de Apărare (1994), obținând în anul 2000 titlul științific de Doctor în Științe Militare, cu teza de doctorat "Contribuții la studiul doctrinei și diplomației navale românești în actualul context geopolitic și geostrategic". După absolvirea Școlii Superioare de Marină, a fost comandantul Unității de luptă Observare, Transmisiuni și Radioelectronica pe dragorul de bază 60 din Divizionul 146 Dragoare al Diviziei 42 Maritime (1968-1973). După doi ani în care studiază la Academia Militară din București, revine
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
martie 1846, Buzău; d. 5 martie 1913, București) a fost un amiral român, care a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1874-1877, 1877-1879 și 1888-1901). s-a născut la data de 27 martie 1846 în orașul Buzău. După absolvirea liceului, el s-a dedicat carierei militare, orientându-se spre marină și prezentându-se în martie 1864 la concursul organizat de Ministerul de Război pentru trimiterea unui elev la Școala Navală din Brest (Franța). A reușit la examen și, la
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
fost un general inspector aviator român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial alături de armata germană. S-a născut la 5 decembrie 1891 la Botoșani. Tatăl său era ofițer de carieră, veteran al războiului pentru independență. După absolvirea școlii, părinții l-au trimis la Liceul Militar Iași. După absolvire, în 1911, s-a înscris la Școala Militară de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină din București la secția Artilerie pe care a absolvit-o în 1914. După o
Ramiro Enescu () [Corola-website/Science/307478_a_308807]
-
de-al doilea război mondial alături de armata germană. S-a născut la 5 decembrie 1891 la Botoșani. Tatăl său era ofițer de carieră, veteran al războiului pentru independență. După absolvirea școlii, părinții l-au trimis la Liceul Militar Iași. După absolvire, în 1911, s-a înscris la Școala Militară de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină din București la secția Artilerie pe care a absolvit-o în 1914. După o practică în unitățile operative s-a înscris la Școala Superioară de
Ramiro Enescu () [Corola-website/Science/307478_a_308807]
-
Marinei Militare Române în trei rânduri (1874, 1877 și 1879-1888). Nicolae Dimitrescu Maican s-a născut în anul 1846. El a fost primul român care a urmat studii de specialitate la Școala Navală din Brest (Franța), în perioada 1863-1865. După absolvirea cursurilor școlii franceze, a obținut gradul de sublocotenent și a mai rămas doi ani în Marina Franceză, fiind îmbarcat pe nava-școală de aplicație "Jean Bart". În anul 1867, s-a reîntors în România, fiind avansat în 1868 la gradul de
Nicolae Dimitrescu-Maican () [Corola-website/Science/307468_a_308797]
-
amiral român, fondator al Observatorului Astronomic Popular din București, azi Observatorul Astronomic Amiral . Vasile Urseanu s-a născut la data de 9 ianuarie 1848 în orașul București, într-o familie modestă. A studiat la Liceul „Sf. Sava” din București, după absolvirea căruia, în anul 1866, s-a dedicat artei navale. A absolvit Școala militară de ofițeri de infanterie din București în anul 1868 cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat în Corpul Flotilei. A fost îmbarcat în anii următori pe navele existente
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]