25,825 matches
-
așteptări școlare reduse față de copiii lor au tendința de a subevalua capacitățile acestora, tratându-i uneori ca pe o povară, fapt care, nu de puține ori, le erodează dezvoltarea conștiinței de sine. Deși dezvoltarea conceptului de sine începe încă din copilăria timpurie și continuă pe întreg parcursul vieții, adolescența reprezintă o etapă critică. Sentimentul identității la adolescent se dezvoltă treptat, pe baza identificărilor realizate în copilărie, când formarea imaginii de sine la copil presupune raportări continue la aprecierile realizate de părinți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ori, le erodează dezvoltarea conștiinței de sine. Deși dezvoltarea conceptului de sine începe încă din copilăria timpurie și continuă pe întreg parcursul vieții, adolescența reprezintă o etapă critică. Sentimentul identității la adolescent se dezvoltă treptat, pe baza identificărilor realizate în copilărie, când formarea imaginii de sine la copil presupune raportări continue la aprecierile realizate de părinți despre el. Integrarea în mediul școlar, contactul cu grupul de aceeași vârstă, cu valorile și normele lui specifice, începe treptat să dețină o importanță mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
colegii sau prietenii de aceeași vârstă, pe de altă parte, fapt care facilitează procesul de căutare a identității. II.3 Teorii explicative ale procesului de definire a identității în adolescență Ca etapă distinctă a vieții, adolescența marchează trecerea de la vârsta copilăriei la viața adultă, caracterizată prin maturizare și integrare socială, prin solicitări și responsabilități sociale, familiale și profesionale cu mult mai complexe. În această etapă, tutela familială și școlară, pregnante la copil, se modifică treptat, dezvoltarea intensă a personalității pe toate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson se fundamentează pe ideea dezvoltării continue a personalității pe parcursul întregii vieți, trecând prin opt stadii cruciale de dezvoltare. Acesta este chiar punctul esențial în care se deosebește de teoria freudiană care accentua importanța copilăriei și a experiențelor timpurii în dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
anxietate și poate declanșa o regresie spre un stadiu anterior. De asemenea, spre deosebire de Freud, Erikson a accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de Sine, care se dezvoltă și după vârsta copilăriei, influențat fiind de mediul familial, social-istoric, cultural. Teoria lui Erikson este o teorie a dezvoltării psihosociale a personalității de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ulterioare ale mediului. În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia cei mai mulți adolescenți trăiesc o autentică criză de identitate (Feldman și Elliot, 1990). La rândul lui, G. Allport elaborează o teorie centrată pe ideea dezvoltării stadiale a Eu-lui, din copilărie până în adolescență, realizând distincția dintre Eu (Proprium) ca ”formă de organizare dinamică a proceselor subiective prin care ne raportăm conștient la lume și la noi înșine” și imaginea de sine referitoare la reprezentarea noastră despre propria persoană. În număr de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și 28 de ani. J. C. Teseco plasează tinerețea între 15 și 24 de ani, iar L. Rosenmary consideră tineri indivizii între 13 și 25 de ani. Din aceste periodizări rezultă patru tendințe. Prima este de contopire a adolescenței în copilărie; adolescenții sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este de definire
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază pentru alegerea carierei vocaționale. Identitatea confuză poate fi un pericol la această
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor de a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei să le ofere independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Un prim pas spre integrare îl constituie dezvoltarea autonomiei personale. Nici un individ care trăiește într-o societate nu poate supraviețui fără un grad minim de autonomie personală. Autonomia personală se formează din copilărie, se dezvoltă printro permanentă recepție, asimilare și organizare a normelor existente în societate. Copilul învață să se integreze cucerind pas cu pas lumea complicată a regulilor umane, sociale, în timp ce fiecare pas îl transformă într-o personalitate tot mai complexă și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
I. Kant, 1992, p. 23). Pentru a-și susține punctul de vedere, filozoful german propune și un set de reguli care ar trebui urmate pentru ca elevul să dobândească singur libertatea: 1. Copilul să fie lăsat liber chiar din prima sa copilărie și în toate momentele (cu excepția situațiilor în care s-ar putea răni), dar cu condiția să nu pună el singur piedică libertății altuia; 2. Trebuie să-i arătăm că nu-și poate atinge scopurile decât cu condiția de a-i
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
copilului și educarea lui cu scopul de a-ți folosi această libertate, se regăsește și în concepția pedagogică a lui Rousseau. dincolo de valoarea ei teoretică, se ridică problema eficienței practice a acestei metode. În ce măsură acordarea autonomiei totale încă din prima copilărie îl va ajuta pe individ să-și folosească în mod corect această autonomie la vârsta adultă? Ideea care se impune a fi subliniată este că nu se poate ajunge la autonomie fără supunerea anterioară la regulile unei autorități. Altfel spus
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un moment dat Își pierd răbdarea, Îl agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții agresivi au fost agresivi În perioada copilăriei timpurii. Un rol foarte important În ameliorarea agresivității În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții agresivi au fost agresivi În perioada copilăriei timpurii. Un rol foarte important În ameliorarea agresivității În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea poate veni În sprijinul sau În detrimentul acestei relații. Profesorul trebuie să aibă un discurs
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
cu Demostene Botez și Modest Morariu); Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, București, 1961 (în colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, București, 1972 (în colaborare cu Xenia Stroe), La stăpân, București, 1972 (în colaborare cu Maria Roth), Universitățile mele, București, 1972 (în colaborare cu Suzi Recevschi); M.T. Reid, Călărețul fără cap, București, 1961 (în colaborare cu Ecaterina Șișmanian); Astrid Lindgren, Aventurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
îmortalizat în poezie, proză, pictură. Curtezanele erau respectate în societatea chineză, dovadă este rangul șapte pe care-l ocupau în societate, înaintea lor era breasla meseriașilor iar după ele erau cărturarii. Prestațiile lor erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este sărăcia, absența veniturilor și a perspectivei de a le obține prin muncă. Urmează interesul material pentru studii, lux, călătorii, obținerea locuinței, promovări profesionale și politice, trafic de influență pentru obținerea diferitelor avantaje. Sunt invocate, de multe ori, dezrădăcinarea, frustrările copilăriei și ale adolescenței, abuzurile sexuale viol, incest, pedofilie, eșecurile vieții sentimentale și erotice și hotărârea de revanșă pentru înșelare și trădare. Alte mobiluri rezidă în nevoia biopsihică de întreținere a relațiilor multiple datorită structurilor hipersexuale de genul nimfomaniei (trebuință hipersexuală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
celebri a realizat, în secolul VIII, prima istorie a Japoniei, cunoscută sub numele Nihonghi / Cronicile Japoniei. Tatăl ei, Kiyowara no Motosuke (908-989) a fost guvernatorul unei provincii și s-a remarcat ca un talentat poet (unii cercetători contestă această filiație). Copilăria și-a petrecut-o în provincia în care tatăl ei era guvernator. La șapte ani citea cu ușurință, la douăzeci și unu de ani era considerată o poetă talentată. După moartea tatălui, a devenit doamnă de onoare a împărătesei Sadako, în 991
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unii dintre ei era de notorietate. Contele Joseph Boniface de La Mole, admirator al reginei și asociat cu fratele ei, ducele d'Alençon, au uneltit pentru a-l aduce pe tron pe fratele ei de care se simțea foarte legată din copilărie, în locul fratelui mai mare, Carol al XI-lea. Planurile lor au fost deconspirate, la tron a venit Henric, devenit regele Henric al III-lea, iar contele de La Mole a fost decapitat. În grațiile reginei s-a aflat și Bussy d
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amoureux, Pleure pas, Pour moi des amoureux, Pour moi tout seule, Dans les prisons de Nantes, C'est pour ça, J'ai dansé avec l'amour etc. Mignonă, 1, 47 m, cu invariabila rochie neagră, sobră ce ascundea suferința unei copilării frustrante și un temperament vulcanic, cu mâinile contorsionate de reumatism articular, cucerea publicul din Franța și din alte locuri în lume ce intra în delir de exaltare și admirație la spectacolele ei. Pe numele real, Edith Giovanna Gassion s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simtă așteptați, doriți, răsfățați. Seducea prin frumusețea interioară iar frumusețea ei era talentul de a cânta, vocea, modul tulburător de a interpreta, de a trăi și de a transmite mesajele cântecelor. Căuta prin toate relațiile să-și compenseze suferințele, traumele copilăriei și adolescenței înșelate, după cum interpretează psihanaliștii. O relație sentimentală cu totul specială a avut Edith Piaf cu boxerul campion Marcel Cerdan pentru care a suferit mult după ce a pierit într-un accident de avion, în 1949. S-a consolat împreună cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vază) și mama Smaranda Emma, strănepoată a domnitorului Constantin Mavrocordat (1711-1769). A mai avut un frate care a murit și două surori Marguerite și Madeleine. Mama ei și o soră s-au sinucis, în perioada în care locuiau în Elveția. Copilăria și-a petrecut-o la Balotești și la Paris, un timp a primit o educație elevată într-o mânăstire din Belgia. Inteligentă și înclinată spre studiu și lectură de timpuriu, Martha și-a constituit o vastă cultură generală citind: Virgiliu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spaniolă care a refuzat să se căsătorească cu o negresă. Mama ei s-a căsătorit cu un bărbat de culoare cu care a mai avut trei copii. Prima născută, viitoarea cântăreață și dansatoare, Freda Josephine, alintată Tumpi, și-a trăit copilăria în condiții precare, a dormit prin cutii de carton, a căutat mâncare prin tomberoane, și-a alinat singurătatea pe stradă. Mama, care nu o iubea, pentru a scăpa de povara creșterii ei, a angajat-o servitoare într-o casă în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despre artiștii timpului: Van Gogh, Manet, Degas, Renoir, despre afacerea Dreyfus, militarul evreu ce fusese pe nedrept acuzat de trădare. Treptat au ajuns la confidențe, fiecare vorbea despre sine și despre familia sa. Henri îi vorbea despre accidentele fatale din copilărie, despre părinți, despre singurătatea lui, despre decepțiile sentimentale, în special despre Denise, de care s-a îndrăgostit în adolescență iar ea l-a respins brutal din cauza infirmității, despre experiența solicitantă cu prostituata Marie Charlet. Myriam i-a povestit diferite secvențe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]