27,010 matches
-
granițele Principatului Moldovei și ale României. La recensământul din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul populației (1.845 locuitori). La 7 octombrie 1878, după reanexarea de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, 5.682 desetine de pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Leova sunt înregistrați 1.234 agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană fizică. Cele 1.570 ha de pământ cu destinație agricolă sunt prelucrate de 438 gospodării țărănești. Principalul agent economic din oraș este întreprinderea vinicolă „Leovin” S.A., care are tradiții vechi în domeniul vinicol. La moment societatea este dotată cu utilaj modern de producere și îmbuteliere a vinului, dispunând de 1,5 mln. dal de păstrarea
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
5.271 miilei sau aproape de 2 ori mai mult decât în anul 2000. Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităților urbane din republică, unde prevalează cu 87,7% cheltuielile pentru educație. Pentru orașul Leova este semnificativă creșterea ponderii cheltuielilor pentru gospodăria comunală. Astfel în ultimii 2 ani acest tip de cheltuieli a crescut de aproape 10 ori, însă suma alocată rămâne a fi extrem de mică.
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
o suprafață totală de 13 ha. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Economia locală este formată de 130 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 128 o constituie persoanele fizice. Pe teritoriul orașului sunt înregistrate 85 gospodării de fermieri. Principalii agenți economici sunt: fabrica de vinuri din localitate, unde recent a fost deschisă o linie modernă de îmbuteliere a vinului, și elevatorul, care după o perioadă îndelungată, în urma schimbării proprietarului, și-a relansat activitatea. Un alt agent
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
parte a lor o constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice - 96% din numărul total. Din cei 1.220 întreprinzători cu drept de persoană fizică, 210 sunt întreprinderi individuale, 155 activează în bază de patent de întreprinzător și 860 sunt gospodării țărănești. Numărul total al întreprinderilor cu drept de persoană fizică este de 48 unități, dintre care 28 sunt societăți cu răspundere limitată, 10 sunt societăți pe acțiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o asociație de gospodării țărănești. Orașul
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
860 sunt gospodării țărănești. Numărul total al întreprinderilor cu drept de persoană fizică este de 48 unități, dintre care 28 sunt societăți cu răspundere limitată, 10 sunt societăți pe acțiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o asociație de gospodării țărănești. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. Principalele întreprinderi din industria alimentară sunt: Fabrica de pâine Î.I. „Natalița Caracuian” produce și realizează în magazinul specializat
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Pecerski Serghei ș.a. În anul 1932 s-a format sovhozul №4 al trustului de vinuri din Tiraspol, iar în 1933 au fost mărite plantațiile de viță-de-vie cu așa soiuri ca: “Shasla”- 35 ha, ghibrid “Zaibara-14” - 35 ha. În același an gospodăria primește denumirea de Crasnîi Vinogradari (în limba rusă Красный Виноградарь - Viticultorul (Vierul) Roșu). Pe teritoriul satului atunci erau așezate 3 case, construite de nemți, bordee de locuit, o fierărie și o poștă. Din scrisoarea Elenei Isacovna Șapchina, care a lucrat
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
anul 1960 se unește satul Alexsandrovca Nouă cu Crasnîi Vinogradari, sovhozul dispunînd acum de 406 ha, pe majoritatea lor fiind cultivată vița de vie. Strugurii de cea mai bună calitate erau expediați în multe orașe ale URSS. Venitul mare a gospodăriei (157% rentabilitate) dă posibilitate să se construiască o grădiniță de copii, cămin pentru 33 oameni, școală primară cu predarea în limba rusă. S-a început construcția caselor individuale după proiect filandez (13 la număr), iar în anul 1966 s-a
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
soiurilor europene de viță de vie. În perioada anilor 1962-1969 satul este vizitat de numeroase delegații din Bulgaria, România și alte țări. În iarna anilor 1972-1973 în urma unor înghețuri mari, îngheață 70% din vii și în anii următori sunt scoase. Gospodăria ia o nouă direcție - creșterea animalelor și creșterea culturilor furajere, grăunțoaselor, spicoaselor. În 27 martie 1973 conform hotărîrii Sovetului Miniștrilor a RMSS satele Crasnîi Vinogradari, Lunga Nouă și Alexandrovca Nouă au fost transmise în organizația “Jivprom”, iar în 1974 a
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
sex masculin și 69 de persoane de sex feminin. La 1923 Durleștiul avea 920 de clădiri locuite și 6 clădiri nelocuite, avea 1011 menaje și 6985 de locuitori, 3479 - parte bărbătească și 3506 - parte femeiască. Unități economice: grădini de zarzavat, gospodărie boierească, cooperativă de consum, două cârciumi, moară de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
cârciumi, moară de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați și 309 femei), gospodărie boierească, moară de vânt, școală primară mixtă (de băieți și fețe), poștă rurală, primărie în satul Durlești. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Avand 9000 de case individuale cu gospodarii Durleștiul are și câteva cartiere cu blocuri
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
Datele statistice din 1859 menționează satul Cașunca în volostea Pepeni, județul Soroca. Satul avea 80 de case, și era locuit de 305 de bărbați și 293 de femei. În 1870 populația localității constituia 476 de oameni și erau 95 de gospodării, în 1975 - 535 de oameni și 146 de gospodării. La începutul secolului XX, 1902 în Cașunca erau 185 de case, 899 locuitori, o biserică, 70 de cai și 392 de vite. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
Pepeni, județul Soroca. Satul avea 80 de case, și era locuit de 305 de bărbați și 293 de femei. În 1870 populația localității constituia 476 de oameni și erau 95 de gospodării, în 1975 - 535 de oameni și 146 de gospodării. La începutul secolului XX, 1902 în Cașunca erau 185 de case, 899 locuitori, o biserică, 70 de cai și 392 de vite. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România. În 1923 în Cașunca locuiau 570 de
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
numărați 2003 de locuitori, inclusiv 977 de bărbați (48,77%) și 1026 de femei (51,23%). Structura etnică a populației este alcătuită din români - 1994 persoane, ucraineni - 6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
77%) și 1026 de femei (51,23%). Structura etnică a populației este alcătuită din români - 1994 persoane, ucraineni - 6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
este alcătuită din români - 1994 persoane, ucraineni - 6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
în industrie - 401 persoane. În perioada de activitate intensivă a fabricii de zahăr numărul lor ajunge la 700 persoane. În agricultură sunt ocupați 35 lucrători, în sfera neproductivă 75 și în sfera prestări servicii 125 persoane. Restul sunt ocupați în gospodăria casnică. În Ghindești funcționează o grădiniță de copii, o școală medie în care activează 47 salariați, un centru de sănătate cu 3 medici, o bibliotecă publică și un stadion. În anul 2002 veniturile bugetului local au constituit 1.279,8
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni, dintre care 47.23% - bărbați și 52.77% - femei. Structura etnică a populației: 98.86% - moldoveni, 0.28% - ucraineni, 0.57% - ruși, 0.14% - găgăuzi, 0.14% - alte etnii. Deprinderile de gospodărie a populației, precum și aspectul social-cultural al localității s-au format de-a lungul secolelor. Isoria apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției și dezvoltării statului moldoveneasc, de formare a Ucrainei. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cuhureștii de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Cotiugenii-Mari a județului Soroca. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ucraineni și de evrei. Numărul gospodăriilor țărănești din sat era de 229, iar numarul populației de 1,322 de locuitori. La acea vreme aici activa o scoală primară; un gimnaziu industrial, care în decurs de 4 ani pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
felul următor: 92.01% - moldoveni/români, 6.47% - ucraineni, 1.19% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
al XX-lea în cele 174 de case din localitate viețuiau 924 de suflete (Dicționarul geografic al Basarabiei, București, 1904). Dicționarul statistic al Basarabiei, scos de sub tipar în 1923 la Chișinău, atestă aici 564 bărbați și 572 de femei, o gospodărie boierească, o bancă populară, o carieră de piatră, o moară de apă, o școală primară mixtă, un post de jandarmi, o poștă rurală, 3 cîrciumi, un sălaș de țigani. Pe atunci în sat era primar Nicolae Procopie, notar - Ștefan Ionescu
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]