25,947 matches
-
pe care avea s-o dezvolte În publicațiile sale ulterioare. Galisson Își bazează abordarea pe ceea ce Louis a numit „ipoteza lexicologică”. Am urmat și noi această pistă lingvistică, extinzând-o la analizarea implicitului În discursuri și În comunicare În general. Ipoteza lexicologică. Galisson face, pentru Început, distincție Între cultura savantă și cultura comportamentală (sau „cultura Împărtășită”). Dacă dorim ca străinii să-i poată Înțelege pe nativi În viața lor cotidiană și să poată fi Înțeleși la rândul lor de către ei, trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui loc cu un produs specific” (salam de Sibiu, Busuioacă de Bohotin)1; ă cele ale căror „ICI sunt obiceiurile sugerate de cuvânt”: este cazul ideilor asociate cu sărbătorile și cu anumite ceremonii („Crăciun” evocă bradul Împodobit, globurile, colindele etc.). Ipoteza implicitului. Am exploatat și noi (Que voulez-vous dire?, 1998) anumite piste propuse de Galisson, integrându-le Însă progresiv Într-o atitudine globală de prevenire a neînțelegerilor care iau naștere din Înțelegerea greșită a implicitelor discursive. Am făcut din buna Înțelegere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spiritului laic În reflecția politică lasă locul unei Întoarceri imediat conflictuale a religiosului, dornic să acapareze puterea civilă slăbită de ceea ce unii nu ezită să numească o lipsă de ideologie. O astfel de Întoarcere ne invită să examinăm mai multe ipoteze cu privire la relațiile dintre puterea civilă și cea religioasă, ipoteze care au cunoscut concretizări cel puțin parțiale de-a lungul istoriei, asupra cărora evenimentele recente ne constrâng să revenim. Primul model politic posibil exclude cu totul Însăși ideea de laicitate, deoarece
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imediat conflictuale a religiosului, dornic să acapareze puterea civilă slăbită de ceea ce unii nu ezită să numească o lipsă de ideologie. O astfel de Întoarcere ne invită să examinăm mai multe ipoteze cu privire la relațiile dintre puterea civilă și cea religioasă, ipoteze care au cunoscut concretizări cel puțin parțiale de-a lungul istoriei, asupra cărora evenimentele recente ne constrâng să revenim. Primul model politic posibil exclude cu totul Însăși ideea de laicitate, deoarece implică dispariția oricărei diferențe dintre puterea civilă și puterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
289-290). De aceea, inspirându-ne din noua percepție asupra identității generice permisă de Înscrierea În Constituția din 1946 a egalității În drepturi dintre bărbați și femei, nu trebuie să ezităm să facem și pasul următor, Înspre recunoașterea drepturilor culturale. Aceste ipoteze de lucru sunt, fără Îndoială, prețioase. Totuși, problema fundamentală este recunoașterea instituțională a acestor drepturi. După cum remarcă Dominique Schnapper, nu este sigur că paralelismul dintre revendicarea drepturilor economice și sociale și revendicarea drepturilor culturale, așa cum ni-l propun Mesure și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie oare considerat o formă de rasism? O formă nouă? Un tip nou? Trebuie oare, În mod corelativ, să-l combatem așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție, Înainte de toate, condițiilor socio-istorice În care trăiesc colectivitățile umane. El se opune oricărei forme de gândire esențialistă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitate, și nici asigurare. Primește o amendă și este dus la comisariat, unde rămâne mai bine de două ore, În continuare foarte slăbit. În cele din urmă, este chemat un medic pentru analize. S-a rămas așadar tot la prima ipoteză, emisă de pompieri, conform căreia bărbatul este În stare de ebrietate. Este chemată În sfârșit o ambulanță. Bărbatul suferind este dus la spital, unde medicul intern se bazează pe aceeași supoziție ca și pompierii. În cele din urmă, Îl transferă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Statele Unite (Adorno et alii, 1950). Era vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor cu prejudecăți despre grupurile minoritare. Autorii presupuneau că oamenii care au mai multe prejudecăți decât media au și o personalitate mai rigidă, conform ipotezei lui Sigmund Freud despre originea conflictuală și familială a nevrozelor. O primă anchetă a fost realizată pe două mii de subiecți din toate păturile sociale, dar care Îndeplineau condiția de a fi albi și de a nu proveni din rândurile evreilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explicite susceptibile de a intra fără ambiguitate sub incidența legii, el trebuie de acum căutat, dibuit, dezvăluit, dovedit... Rasismul poate să-și exercite efectele și În mod difuz, prin normele culturale și sociale În curs, chiar și În funcționarea instituțiilor. Ipoteza, deja clasică (și mult discutată) pentru științele sociale, a „rasismului instituțional”, care a fost schițată În anii 1967-1968 În Statele Unite, se referea exact la această dimensiune ascunsă În societatea americană. Aceste dificultăți și Întrebări conduc la chestiunea, foarte spinoasă, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În măsura În care sunt elaborări „ideologizante” centrate pe un scop explicativ și rasiste În măsura În care cuprind, În plus, recomandări, definesc valori și norme, care se traduc prin discriminări sau segregări, expulzări sau persecuții și chiar exterminări. Cele trei tipuri de protorasism. În această ipoteză, cariera istorică a rasismului a Început Înainte de cea a ideii de „rasă”, așa cum au reconstruit-o naturaliștii (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca un concept clasificator, cu sensul de varietate a unei specii sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii antropologi care au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru identitatea grupului propriu și, mai precis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea ei pe seama unei nevoi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la colecții de indivizi, ar trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-ar reconstitui structurile ierarhice, ilustrate pentru prima dată În istorie de ordinea socio-rasială a societăților sclavagiste. Ceea ce Înseamnă reînscrierea ipotezei lui Pagès-Lemaine În modelul modernității propus de Louis Dumont și prezentat canonic În Homo hierarchicus (Dumont, 1966). Astfel reinterpretată, această dorință se ivește atunci când societățile holiste se dislocă, permițând coexistența, Într-un spațiu egalitar și competitiv, a unor indivizi reduși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită În cadrul speciei umane (și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clivaje fundamentale" ale lui Rokkan constituie un model logic pe care îl putem califica, recurgând la reflecția lui Jean-Claude Passeron, drept model de tip deictic. Statutul de model implică o serie de consecințe. Mai întâi, "modelele nu sunt decât niște ipoteze, niște sisteme de explicație solid legate potrivit formei ecuației sau funcției: asta este egal cu aceea sau o determină pe aceea". Vom adăuga la această proprietate statutară enunțată de Braudel, care subliniază caracterul lor de idealizare logică a realului, că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a doua, prin emergența economiei de piață, care guvernează societatea urbană ce se substituie astfel societății tradiționale. Înainte de a postula apariția unui fenomen istoric de o amploare considerabilă, și mai ales fără beneficiul unui recul temporal, trebuie epuizată orice altă ipoteză care poate fi admisă și concepută, de vreme ce este vorba de clasificarea unui partid care se caracterizează tocmai prin noutatea sa. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea dacă această nouă organizație nu reprezintă o reactivare a unui clivaj tradițional
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea dacă această nouă organizație nu reprezintă o reactivare a unui clivaj tradițional prin intermediul unei noi retorici. În al doilea rând, și dacă noutatea pare într-adevăr dovedită, se va lua în considerare ipoteza obiectivării unuia dintre cele patru clivaje fundamentale, absent până atunci din sistemul național de partide: astfel, e cazul resurgenței "chestiunii naționale" după 1965, care se traduce printr-o multiplicare a partidelor provenite din clivajul centru/periferie în țări europene care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului" ("freezing hypothesis") a lui Lipset si Rokkan. Astfel, în timpul perioadei comuniste sensul clivajului stânga/dreapta în Polonia a fost identificat cu conflictul legat de atitudinea față de dominația sovietică, înlocuind, în același timp, vechiul sens al diviziunii stânga/dreapta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
De la conflictul asupra interpretării dependenței față de Moscova în timpul perioadei comuniste, clivajul stânga/dreapta devine un conflict asupra acceptării dependenței față de statele cele mai puternice ale Uniunii Europene, simbolizate prin Bruxelles; * a doua variantă: "Moscova rămâne la est" sau mai curând "ipoteza înghețului continuă". Scena politică poloneză continuă să fie divizată după vechiul model. Conflictul privind atitudinea față de "Bruxelles" dispare după succesul integrării Poloniei în Uniunea Europeană, în timp ce vechea semnificație a clivajului se menține; * a treia variantă: "vechea și noua Moscovă coexistă cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajelor caracteristice Europei Occidentale, fie clivajelor cu caracteristici țărilor periferice. Este dificil să estimăm care dintre cele doua tendințe va prevala și nu vom aborda această problema aici. Ne vom focaliza mai curând asupra chestiunii probabilității teoretice a primelor trei ipoteze menționate mai sus. Considerăm că prima ipoteză este extrem de interesantă: înlocuirea clivajului actual dominant, bazat pe diferențele dintre interpretarea perioadei comuniste prin clivajul privind atitudinea față de Europa Occidentală. Singur, orice s-ar intâmpla în politica poloneză și mondială, clivajul tradițional
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
caracteristici țărilor periferice. Este dificil să estimăm care dintre cele doua tendințe va prevala și nu vom aborda această problema aici. Ne vom focaliza mai curând asupra chestiunii probabilității teoretice a primelor trei ipoteze menționate mai sus. Considerăm că prima ipoteză este extrem de interesantă: înlocuirea clivajului actual dominant, bazat pe diferențele dintre interpretarea perioadei comuniste prin clivajul privind atitudinea față de Europa Occidentală. Singur, orice s-ar intâmpla în politica poloneză și mondială, clivajul tradițional, stânga-dreapta, bazat pe interpretarea perioadei comuniste nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]