25,884 matches
-
Păcălitul este într-o complicitate dureroasă cu păcălitorul, păcălitul e prost, chiar dacă uneori bun, în timp ce păcălitorul e inteligent, chiar dacă rău. Răul are această disponibilitate de a parazita binele. Sursa binelui trebuie descoperită și infestată. Apoi binele va fi contaminat de rău și... părăsit. De brațele democrației se prind cu ușurință multe larve ale răului. Libertatea este adesea confundată cu dezmățul, libera inițiativă cu ingenioase înșelătorii, dorul de proprietate cu arivismul. Uneori instituțiile democrației sunt înhățate de sisteme de tip mafiot. Televiziunea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
bun, în timp ce păcălitorul e inteligent, chiar dacă rău. Răul are această disponibilitate de a parazita binele. Sursa binelui trebuie descoperită și infestată. Apoi binele va fi contaminat de rău și... părăsit. De brațele democrației se prind cu ușurință multe larve ale răului. Libertatea este adesea confundată cu dezmățul, libera inițiativă cu ingenioase înșelătorii, dorul de proprietate cu arivismul. Uneori instituțiile democrației sunt înhățate de sisteme de tip mafiot. Televiziunea, această prezență în casele tuturor, înlesnește manipularea în masă. Doar s-a spus
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
simte un ins care a fost biruit de milă, și apoi i se arată că a fost doar prostit, victimizat, escrocat? Se simte prost, și-și promite să fie mai prudent, să nu repete binele care a fost deturnat spre rău. În urma acestui film, ai toate șansele să devii kantian. Să faci binele din datorie, nu din milă. Să înveți care e deosebirea între iubirea pathologică și cea practică. Să-ți reprimi dorințele care pot deveni oricănd parazitate de rău și
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
spre rău. În urma acestui film, ai toate șansele să devii kantian. Să faci binele din datorie, nu din milă. Să înveți care e deosebirea între iubirea pathologică și cea practică. Să-ți reprimi dorințele care pot deveni oricănd parazitate de rău și să te dai pe măna maximelor care, nu-i așa, sunt necesare și universale?! Dar cum se simte insul care alege să fie instrument al minciunii? La început, agentul de marketing al minciunii, ca orice om onest, dă să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
-lea î.Hr., a dramei satirice cu text literar, al cărei părinte, Pratinas din Phlius, era contemporan cu Eschil. Cu timpul, drama satirică va completa ciclul tragediilor, pentru a atenua tensiunea, încheindu-se obligatoriu cu triumful Binelui și al Dreptății asupra Răului, iar manifestarea parodică și dezvoltarea personalului și a elementelor de compoziție o va apropia de comedia veche. Particularitatea spațiului roman - consideră autoarea - constă în faptul că, deși subiectele dramei satirice au fost preluate în poemul epico-dramatic, amplificându-se în paralel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
a libertății cercetării, risc ce apare și În posibilitatea ca cititorul să se găsească În fața unei mari cacofonii interpretative, cu modalități contrastante și prea stridente de definire a diferitelor domenii religioase, ale căror consecințe derutante sunt ușor de imaginat; un rău, de altfel, oarecum inevitabil, deoarece este Înscris Între riscurile cercetării libere și ale confruntării deschise a punctelor de vedere. În această optică și cu respect deplin pentru situațiile care nu conduc către ea, nu este deplasat să remarcăm că orice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu reușește să se facă ascultat pe lumea această se consolează că În lumea de dincolo un zeu Îi va putea face dreptate 4. Într-un cuvânt, se naște - sau cel puțin Își face apariția și se accentuează - sentimentul că răul este intrinsec societății umane. Există, Într-o ultimă analiză, o dezvoltare a conștiinței, iar roadele acesteia se pot vedea În afirmarea unei concepții care acum se consolidează - credința Într-o judecată care va avea loc după moarte. După cum o indică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
le-am spus (Coff. T., cap. VII, 1130). Putem deduce o aparentă impietate În cântecul Harpistului, În plăcerea de a contempla sfârșitul unei lumi incapabile să Înfăptuiască ordine și dreptate, În vertijul unei sinucideri contemplate, În „de ce-ul” referitor la rău. Dar tocmai această impietate este o aplecare pasionată asupra problemei „de ce-ului” istoriei, În căutarea unei justificări, a unei origini transcendente care să dea seamă. La celălalt capăt al acestei căutări pline de anxietate a divinității se află cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor sacri), iar printre fragmentele medicale se afla cel puțin o formulă magică. O culegere interesantă de formule pentru „mame și copil”1, numită astfel după conținutul ei, oferă o idee destul de clară despre felul În care acționează magul, personificând răul pe care trebuie să-l combată și identificându-se pe sine și pe cel pe care Îl protejează cu divinități capabile să Îl combată. Ieși, o tu, Asiatica ce vii din munți! O tu, Nubiana, care vii din deșert! Oare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dotate cu sac și lopată care Îi vor lua locul: O tu, statuetă ștermenul tehnic este ushabtiț, dacă Osirisxe "Osiris" N N cu glasul drept a fost pus să Îndeplinească toate muncile care se fac În necropolă, alungă de la el răul care există referitor la persoana și la bunurile sale. Pune-te tu În locul lui În orice clipă În care se lucrează la cultivarea câmpurilor, secarea râurilor, transportarea apei, În Apus sau În Orient. Tu trebuie să spui „Voi face eu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nintuxe "Nintu", zeița nașterilor). Atribuirea de forme antropomorfe divinităților este un fenomen posterior. Există, În orice caz, Încercarea de a-i apropia pe zei de oameni. 3) În „numinos” sunt identificate două principii: cel al binelui (protecția) și cel al răului (primejdia). 4) Divinitățile sunt numite și identificate În funcție de formele și activitățile specifice diferitelor zone, menite să aducă „pâinea zilnică”. De exemplu, În zona Uruk, care a impulsionat mult dezvoltarea creșterii vacilor, zeița protectoare este Nin-súnxe "Nin-sún" („Stăpâna vacilor sălbatice”); În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale soarelui zeului infernal Nergalxe "Nergal" (cf. subcapitolul 4.4.b). La sumerieni, Utuxe "Utu" este principalul zeu al războiului, În timp ce akkadianul Șamaș este În special lumina solară, luată chiar În sens spiritual: „el cercetează fiecare ungher”; discerne binele de rău; reprezintă dreptatea și legea și Îi pedepsește pe cei care o Încalcă. Este considerat astfel de către legiuitori, precum Hammurabi, care pune să fie reprezentat În poziție de adorație În fața acestui zeu În partea superioară a stelei pe care este scris
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
râuri. f) Rituri pentru eliberarea de păcat Pe lângă „păcatul originar” (cf. subcapitolul 5.3b), mesopotamienii admiteau existența „păcatului actual”, pentru care existau multe denumiri (cea mai folosită era arnu(m), care indica și fapta, și pedeapsa). Se credea că multe rele, cum ar fi bolile sau alte nenorociri ale vieții, erau consecințe, ca pedeapsă divină ale păcatului. Întregul poem Erraxe "Erra" atribuie păcatelor babilonienilor (neglijență În Împlinirea cultului) nenorocirea care a căzut peste toată țara. Pentru a obține iertarea, se practica
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mereu se Întâmplă astfel și păcatul tatălui cade asupra fiului. Iar păcatul tatălui meu a căzut asupra mea (KUB XIV + 11 III 25-31) și se declară gata să o ispășească Ascultați ce vă spun! Pentru că eu nu am făcut nici un rău iar dintre cei care atunci au făcut rău nu mai există nici unul, ci au murit demult, dar pentru că fapta tatălui meu a căzut asupra mea, eu vă voi da vouă, zeii mei, stăpânii mei, daruri și compensații din cauza molimei (KUB
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Arma"-Tar¿unta. Efectele vrăjilor negative se manifestă ca o „legătură” care Îl ține pe cel lovit de puterile malefice; de aici derivă o serie Întreagă de situații care merg de la boală la neputință, avort, foamete, molimă și moarte. Puterile răului sunt indicate de hitiți cu expresii ca „ochi răi (= răuvoitori)”, „limbi rele”, „salivă rea”, „sperjur” etc. Suma faptelor care constau În manipulări și recitări de formule, bazate pe principiile magiei analogice, având scopul de a elibera de „legătura” creată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
X, 600 C); Platon, În schimb, Îi refuza acest rol și Îndepărta din cetatea lui ideală mitul și poezia, deoarece poezia provoca aproape o mutilare a gândirii (ibidem, 607 B), iar mitul putea să Îi Împingă pe tineri să „săvârșească răul” (ibidem, III, 392 A). Odată cu Critias, unul dintre cei treizeci de tirani, critica mitului fusese Împinsă până la afirmarea caracterului de pretext al povestirilor despre zei, deși se recunoștea faptul că ele aveau scopul de a-i sustrage pe oameni pericolului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu o autonomie absolută o linie „neostoică”. Critica pe care o aduce religiei este radicală, religiozitatea lui filozofică este morală, subtilă și intensă: a trăi În prezent, a trăi pentru noi Înșine; Zeul e bun și nu poate să vrea răul; pe Zeuxe "Zeu" Îl venerează cel care Îl cunoaște; În „religia sa lăuntrică” (animi religio), Înțeleptul nu se Îndreaptă către o mulțime de zeități, așa cum „simulează”, În schimb, prin gesturile sale rituale 2. M. Tullius Cicero, consul În 63 Î
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
contextul social, ci, dimpotrivă, se propune ca „reformator” religios, educator și „salvator” al poporului, fie prin Învățătura lui, percepută ca o revelație a tainelor divine la care el ia parte, fie printr-o intervenție taumaturgică eficace, care eliberează de numeroasele rele care Îndurerează existența umană. Biografia lui Apollonius din Tyana este construită după un asemenea model, cu totul explicit la Începutul lucrării, unde este schițată o scurtă „viață” a filozofului din Samos și unde se afirmă chiar o superioritate a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a unui cult autonom al acestui ultim zeu, precum și continuitatea sa de-a lungul secolelor; de asemenea, este demonstrabilă și coerența caracterului său esențial de zeu celest universal și de zeu al destinului, care include lumina și Întunericul, Binele și Răul și intervine În escatologie. Însă, la o privire mai atentă, observăm că aceste mărturii sunt destul de izolate și se reduc, esențialmente, la un citat dat de Damaschin (secolul al VI-lea d.Hr.) după un fragment din Eudemos din Rodos
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rugăciuni și cântece de laudă Îndreptate către „Domnul Înțelept” de un autor mișcat de o sinceritate profundă, de o căutare pasionată și tulburătoare a adevărului și de un zel misionar care Încearcă să indice calea ce conduce la distrugerea puterii Răului În existența noastră. Deși nu conține expuneri teoretice organice, aceste scrieri au totuși o mare valoare doctrinară, datorită caracterului lor eminamente speculativ și a faptului că În acestea se reflectă, după cum s-a observat pe bună dreptate, (Meillet, 1925, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În tradiția poeziei sacre, care Își avea rădăcinile În Îndepărtata moștenire culturală indo-iraniană, Zoroastruxe "Zoroastru" este autorul uneia dintre cele mai mari revoluții religioase din istorie, fondator conștient și pasionat al unei credințe dualiste bazate pe elaborarea filozofică a problemei răului. Învățătura sa, transmisă esențialmente În G³th³, este un monument al demnității umane. Omul este pus În centrul conflictului dintre polii opuși ai unui dualism metafizic și etic: el poate contribui la victoria Binelui asupra Răului doar prin intermediul unei alegeri libere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe elaborarea filozofică a problemei răului. Învățătura sa, transmisă esențialmente În G³th³, este un monument al demnității umane. Omul este pus În centrul conflictului dintre polii opuși ai unui dualism metafizic și etic: el poate contribui la victoria Binelui asupra Răului doar prin intermediul unei alegeri libere, inspirate de adeziunea fermă la valorile adevărului și ale dreptății. Această Învățătură a caracterizat În mare măsură istoria religioasă a Iranului antic și a exercitat, Într-un mod mai mult sau mai puțin direct, o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și a relațiilor reciproce, rețeaua În care se desfășoară o gândire organică și coerentă, la baza căreia se găsește aspirația constantă de a birui opoziția radicală dintre Bine și Rău, prin adeziunea la valorile universale și la lupta Înverșunată Împotriva Răului care trebuie aneantizat. În concordanță cu o astfel de reinterpretare a conceptului tradițional de adevăr, se modifică și semnificația termenului care Îl desemnează pe omul ce Își conformează acestuia gândurile, cuvintele și faptele: așavan („cel care deține așa”; În persana
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poate fi Împinsă mai departe, până la profunda revoluție spirituală reprezentată de budism, marcată și aceasta de refuzul ritualismului politeist tradițional. Desigur, nu se știe dacă la baza revoluției, pentru care G³th³ constituie o mărturie puternică și originală, a stat conștientizarea răului, durerii, nedreptății care marchează existența pământeană, analoagă În privința premiselor, deși diferită În privința rezultatelor doctrinare și a perspectivelor, cu ceea ce l-a propulsat pe Buddhaxe "Buddha" spre iluminarea eliberatoare. În realitate, ceea ce face dificilă comparația indo-iraniană, pe acest teren, este natura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este semnificativ faptul că mesajul lui Zoroastruxe "Zoroastru" a fost interpretat, pe bună dreptate, ca un „protest” Împotriva a ceva ce poruncea (Henning, 1951, p. 46: „un protest Împotriva monoteismului”), un protest care Încerca să dea un răspuns satisfăcător problemei răului. Contează mai puțin - bineînțeles, doar din acest punct de vedere - dacă se schimbă complet termenii acestei formulări, interpretând În mod paradoxal ceea ce se definește ipotetic prin „monoteism” gathic ca pe un protest Împotriva dualismului (Kellens 1991a, p. 53): Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]