26,442 matches
-
kilometri. Localizat în emisfera sudică, "Marea Pată Roșie" este cel mai mare vârtej cunoscut din întreg Sistemul Solar. La mărimea extraordinară pe care o deține, "Marea Pată Roșie" poate măsura în diametru de câteva ori diametrul Pământului, și există în atmosfera planetei Jupiter de cel puțin 300 de ani. "Ovalul BA", localizat la sudul "Marii Pete Roșii", măsoară o treime din MPR și s-a format în anul 2000 în urma combinării a trei ovale albe. Jupiter are furtuni puternice însoțite, de
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
localizat la sudul "Marii Pete Roșii", măsoară o treime din MPR și s-a format în anul 2000 în urma combinării a trei ovale albe. Jupiter are furtuni puternice însoțite, de obicei, de descărcări luminoase. Furtunile sunt rezultatul convecției umede din atmosferă, combinată cu evaporarea și condensarea apei. Mișcarea acestora depinde de puterea ascendenței motorii a aerului, ce se sfârșește cu formarea norilor luminoși și denși. Furtunile se formează adesea în așa-zisele "zone de centuri" (prezentate mai sus). În plus, fulgerele
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
zisele "zone de centuri" (prezentate mai sus). În plus, fulgerele de pe Jupiter sunt mult mai puternice și luminoase decât cele prezente pe Pământ; cu toate acestea, fulgerele creeate în urma unei activități reduse a furtunii se aseamănă cu cele de pe Pământ. Atmosfera lui Jupiter este împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Jupiter este împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este un rezultat al temperaturii și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a hidrogenului și a heliului, însemnând că aici nu este legătură dintre fazele gazoase și lichide. Hidrogenul devine un fluid superficial la
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a hidrogenului și a heliului, însemnând că aici nu este legătură dintre fazele gazoase și lichide. Hidrogenul devine un fluid superficial la o presiune de 12 bari. De la limita inferioară a atmosferei, nivelul normal de presiune este de 10 bari, iar la altitudine de 90 de km, presiunea este de 1 bar, iar temperatura normală de 340 Kelvin (aici începe troposfera). În literatura știițifico-fantastică, presiunea de 1 bar este aleasă ca fiind
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
și în cazul Pământului, cel mai înalt strat atmosferic, exosfera, nu are o limită superioară definită. Densitatea scade treptat până când acesta trece încet în mediul interplanetar, ce se află la aproximativ 5000 de km față de "suprafață". Variația temperaturii verticale în atmosfera joviană este similară cu cea din atmosfera pământeană. Temperatura troposferei descrește odată cu înălțimea, în timp ce aceasta atinge minimul la tropopauză , care este limita dintre troposferă și stratosferă. Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor vizibili (sau
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
strat atmosferic, exosfera, nu are o limită superioară definită. Densitatea scade treptat până când acesta trece încet în mediul interplanetar, ce se află la aproximativ 5000 de km față de "suprafață". Variația temperaturii verticale în atmosfera joviană este similară cu cea din atmosfera pământeană. Temperatura troposferei descrește odată cu înălțimea, în timp ce aceasta atinge minimul la tropopauză , care este limita dintre troposferă și stratosferă. Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor vizibili (sau nivelul de 1 bar), unde presiunea și
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
X, ce au fost observate prima dată la Observatorul Einstein în 1983. Particulele energetice provin di magnetosfera lui Jupiter și creează aurore ovale ce înconjoară polii. Spre deosebire de analoagelor pământești, care apar doar în timpul furtunilor magnetice, aurorele jupiteriene sunt permanente în atmosfera plantei Jupiter.. Termosfera a fost primul loc extraterestru unde a fost descoperit cationul "trihidrogen" (H). Acești ioni se clasifică în partea mijlocie-infra-roșie a spectrului, cu o lungime de undă între 3 și 5 μm. Acesta este mecanismul principal de răcire
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
a fost primul loc extraterestru unde a fost descoperit cationul "trihidrogen" (H). Acești ioni se clasifică în partea mijlocie-infra-roșie a spectrului, cu o lungime de undă între 3 și 5 μm. Acesta este mecanismul principal de răcire a termosferei. Compoziția atmosferei lui Jupiter este similară cu cea a planetei. Atmosfera lui Jupiter este cea mai cuprinzător înțeleasă dintre cea a tuturor planetelor gigante, deoarece a fost studiată direct de proba atmosferică adusă de "Galileo", luată în momentul intrării acestuia în atmosfera
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
cationul "trihidrogen" (H). Acești ioni se clasifică în partea mijlocie-infra-roșie a spectrului, cu o lungime de undă între 3 și 5 μm. Acesta este mecanismul principal de răcire a termosferei. Compoziția atmosferei lui Jupiter este similară cu cea a planetei. Atmosfera lui Jupiter este cea mai cuprinzător înțeleasă dintre cea a tuturor planetelor gigante, deoarece a fost studiată direct de proba atmosferică adusă de "Galileo", luată în momentul intrării acestuia în atmosfera joviană pe 7 decembrie 1995. Alte surse de informații
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
atmosferei lui Jupiter este similară cu cea a planetei. Atmosfera lui Jupiter este cea mai cuprinzător înțeleasă dintre cea a tuturor planetelor gigante, deoarece a fost studiată direct de proba atmosferică adusă de "Galileo", luată în momentul intrării acestuia în atmosfera joviană pe 7 decembrie 1995. Alte surse de informații referitoare la compoziția atmosferică a lui Jupiter au fost preluate de la "Observatorul Spațial Infraroșu" (ISO) , de la sondele spațiale "Galileo" și "Cassini" și din alte observații făcute pe Pământ . Principalii constituenți ai
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
joviană pe 7 decembrie 1995. Alte surse de informații referitoare la compoziția atmosferică a lui Jupiter au fost preluate de la "Observatorul Spațial Infraroșu" (ISO) , de la sondele spațiale "Galileo" și "Cassini" și din alte observații făcute pe Pământ . Principalii constituenți ai atmosferei joviene sunt hidrogenul molecular (H) și heliul.. Abundența heliului este de 0,157 ± 0,0036 raportat la hidrogenul molecular după numărul de molecule, și fracțiunea sa de masă este de 0,234 ± 0,005, care este ușor mai mică decât
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
005, care este ușor mai mică decât valoarea primordială a Sistemului Solar . Motivul pentru această abundență redusă nu este pe deplin înțeleasă, dar, fiind mai dens decât hidrogenul, heliul s-ar putea să se fi condensat în nucleul lui Jupiter. Atmosfera mai conține o varietate de mulți alți compuși simpli ca apa, metanul (CH), hidrogenul sulfurat (HS), amoniacul (NH) și fosfina (PH). Abundența acestora în adâncimea troposferei (sub 10 bari) indică faptul că atmosfera lui Jupiter este bogată în carbon, azot
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
se fi condensat în nucleul lui Jupiter. Atmosfera mai conține o varietate de mulți alți compuși simpli ca apa, metanul (CH), hidrogenul sulfurat (HS), amoniacul (NH) și fosfina (PH). Abundența acestora în adâncimea troposferei (sub 10 bari) indică faptul că atmosfera lui Jupiter este bogată în carbon, azot și posibil și în oxigen. Gazele nobile argon, krypton și xenon se află în cantități mari raportat cu cele prezente pe Soare, în timp ce neonul este rar. Alți compuși chimici prezenți sunt "arsina" (AsH
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
conține mici cantități de hidrocarburi ca etanul, acetilena și diacetilena, ce se formează de la metan sub influența radiațiilor ultraviolete și a particulelor încărcate provenite din magnetosfera lui Jupiter.. Se crede că dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și apa din atmosfera superioară au rămas aici în urma unui impact cu o cometă, ca și "Shoemaker-Levy 9". Este imposibil ca apa să provină sin troposferă deoarece tropopauza rece acționează ca o capcană, pur și simplu interzicând apei să iasă din stratosferă (Vezi mai
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
apa să provină sin troposferă deoarece tropopauza rece acționează ca o capcană, pur și simplu interzicând apei să iasă din stratosferă (Vezi mai sus) Măsurătorile făcute de către savanți și sondele spațiale au condus la îmbunătățirea cunoștințelor despre raportul izotopic din atmosfera joviană a lui Jupiter. Astfel, în iulie 2003, savanții au aproximat valoarea abundenței deuteriului în atmosfera respectivă la 2,25 ± 0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
apei să iasă din stratosferă (Vezi mai sus) Măsurătorile făcute de către savanți și sondele spațiale au condus la îmbunătățirea cunoștințelor despre raportul izotopic din atmosfera joviană a lui Jupiter. Astfel, în iulie 2003, savanții au aproximat valoarea abundenței deuteriului în atmosfera respectivă la 2,25 ± 0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii azotului în atmosfera joviană (N la N) este de 2,3 × 10, adică cu o treime
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
lui Jupiter. Astfel, în iulie 2003, savanții au aproximat valoarea abundenței deuteriului în atmosfera respectivă la 2,25 ± 0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii azotului în atmosfera joviană (N la N) este de 2,3 × 10, adică cu o treime mai puțin decât în atmosfera Pământului (3,5 × 10) Suprafața vizibilă de pe Jupiter reprezentată în fotografie este împărțită într-un număr de benzi paralele cu Ecuatorul. Există
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii azotului în atmosfera joviană (N la N) este de 2,3 × 10, adică cu o treime mai puțin decât în atmosfera Pământului (3,5 × 10) Suprafața vizibilă de pe Jupiter reprezentată în fotografie este împărțită într-un număr de benzi paralele cu Ecuatorul. Există două tipuri de benzi paralele: cele luminoase și colorate în culori calde se numesc "zone", iar cele relativ
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
în centuri, norii sunt mai subțiri și sunt localizați la altitudini mai mici. De exemplu, troposfera înaltă este mai rece în zone și mai caldă în centuri. Nu se cunoaște natura exactă a compușilor chimic care fac zonele și centurile atmosferei joviene atât de colorate, dar aceștia ar putea fi compuși ai sulfului, ai fosforului sau ai carbonului. Benzile joviene sunt legate de vânturile atmosferice numite "jeturi". Jeturile de vest (retrograde) se găsesc în regiunea de tranziție dintre zone spre centuri
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
unui jet de est (unul dintre cei mai puternici), aflat la limita dintre Zona Tropicală Nordică și Centura Nordică Temperată la 23°N. Cu toate acestea, culoarea și viteza unor benzi se poate schimba regulat. Centurile și zonele ce divid atmosfera lui Jupiter se deosebesc prin caracteristici unice și fiecare au numele său propriu. Acestea încep de sub regiunile polare sudice și nordice, ce se extind de la poli cam 40-48° N/S. Aceste regiuni albastre-gri sunt adesea caracterizate. "Regiunea temperată nord-nordică" (RTNN
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
care se pot unii cu o ființă vie, dându-i acesteia superputeri. După ce reușește să proiecteze o mașină a timpului sau după ce o fură din arsenalul tehnologic al lui Brainiac, Lex Luthor călătorește în trecut pentru a elibera nanoboții în atmosfera Pământului din prezent. Eroii sunt ofensați, dar Luthor le explică că făcând acest lucru se vor naște în curând mii de supraoameni care vor fi creați din oameni normali ( devenind caracterele pe care fiecare jucător le proiectează individual). El îi
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
a obținut critici amestecate cât și pozitive în urma lansării sale. Nick Kolan de la IGN a spus " Mi-aș fi dorit să-l iubesc pe DC Universe Online, dar în schimb doar îmi place. Are foarte multe detalii care creează o atmosferă unică, vocile actorilor sunt superbe, foarte multe setări grafice sunt bine definite, combat în timp rapid și o întreagă piață de oameni care până acum au avut prea puțin de-a face cu MMO-urile. " Angajatul Gamespot Kevin VanOrd scrie
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
care se întind pe distanțe de zeci de kilometrii și care se succed de la nord spre sud, fiind despărțite de văi, uneori cu apă. Primăvara, vânturile grăbesc topirea zăpezii, dar dacă se prelungesc în lunile următoare, provoacă o uscare a atmosferei, ceea ce determină secete prelungite. La sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, vânturile au o frecvență mai mare. Zona Calafat se caracterizează printr-un climat temperat cu o slabă nuanță mediteraneană, semiumed, cu ierni nu prea aspre, cu veri lungi
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]