25,906 matches
-
sa la Cluj, în 1961. Abia în 1964 este primit ca secretar literar la Teatrul Național din Cluj, iar din 1970 până în 1973, când se pensionează, va face parte din redacția revistei „Steaua”. După decembrie 1989 intră în primele structuri democratice ale Clujului, inclusiv în redacția revistei „Atlas. Clujul cultural”, rămânând până în ultimele clipe un apărător al democrației. Ca poet, debutează cu o poezie în 1938, la „Universul literar”, și mai publică în „Gândul nostru”. Prima carte, Ortodoxie păgână, îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
luminează o clipă locul În care a fost pusă cenușa. Newgrange este o colină artificială cu diametrul de 80 de metri, construită pentru reîntâlnirea cu anumiți strămoși; alte morminte, judecând după poziție, au avut parte de un serviciu funerar mai „democratic”. După 3 000 Î.Hr. (vezi subcapitolul 12), experiența construcțiilor megalitice se răspândește Într-o mare parte a Europei, În funcție de diferite ideologii religioase și politice. Chiar și În lumea megalitică, către 4 000 Î.Hr., se observă clar anumite fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prezență neliniștitoare căreia Îi este Încredințată misiunea de a pune periodic În discuție echilibrul lumii umane. El mediază astfel Între dezordinea iminentă și reînnoirea indispensabilă păstrării ordinii. Poate din această cauză Dionysos, alături de Demetraxe "Demetra" va deveni și divinitatea transformării democratice În sistemul politic al cetății, atunci când aceasta, În tradiția posterioară lui Homer și Hesiod, se răzvrătește Împotriva ordinii olimpiene și alege lumea oamenilor (subcapitolul 3.4a). Articulat și reprezentat prin intermediul zeilor, universul poate fi astfel gândit și de Înțeles, altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
55-56), Într-un fel de erou cultural. Totuși, chiar dacă cetatea așteaptă de la el protecție și Îi situează mormântul În centrul ei, eroul apare ca un corp străin, funcțional, dar, În orice caz, ieșit din comun, greu de redus la egalitatea democratică a cetății fără o serie de manipulări ideologice care s-au păstrat și În povestirile eroice. Distribuite În cicluri narative, cum ar fi cel argonautic, teban, troian, Întâmplările eroice, deși cu suprapuneri și contradicții, par și să Îi Împartă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sfârșit, Dionysos era un zeu metamorfic, iar tragediile aduceau pe scenă transformările ordinii din care izvorâse prezentul. Este ceea ce se petrece și În Orestia lui Eschil, unde se povestește trecerea de la dreptatea aristocratică, Întemeiată pe răzbunare, la cea a tribunalelor democratice ale cetății; sau În Bacantele lui Euripide, În care Dionysos Însuși impune transformarea. În acest caz este posibil ca tragedia să fi fost un rit străvechi de transformare, care acționa sub semnul lui Dionysosxe "Dionysos" și În care erau antrenați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
provizoriu și periodic În centrul cetății. Pe scenă, În fața cetățenilor atenieni, erau reprezentate crizele și dramele familiilor eroice din trecut, poate o proiecție În planul povestirii mitice, dar și pe scena tragică, a acelor gene aristocratice pe care Atenaxe "Atena" democratică le distrusese, Însă fără să le elimine niciodată cu totul și Împotriva cărora se desfășura acțiunea dionisiacă. Erau istorii deosebit de unificatoare și antrenante, așa cum explica Aristotel (Poetica, 1453 b 10-26), care găseau pe scenă un referent dialectic În spațiul politic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre sfera civică și cea religioasă, Atenaxe "Atena" exercita, așadar, un control politic care era și garanția tradiției religioase depozitate În povestirile mitice. Dar În momentul În care orienta În sens civic acele povestiri și le făcea funcționale pentru ideologia democratică, cetatea Însăși contribuia la revizuirea critică a mitului. 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetățiitc "4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății" În timp ce atenienii de pe treptele amfiteatrului lui Dionysosxe "Dionysos" asistau periodic la concursurile de tragedii, În Atenaxe "Atena" lua
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bufoniilor. Dar În epoca polisului cultele controlate de aceste gene sacerdotale Își pierd caracterul unui privilegiu ereditar, fiind și ele absorbite În dimensiunea publică a cetății. Adică sunt tot culte publice, chiar dacă cetatea făcea distincție Între sacerdoțiile nobiliare și sacerdoțiile democratice. Așadar, În Grecia, sacerdoțiul se dovedește o funcție onorifică, având o durată de cele mai multe ori limitată În timp, și aproape niciodată o alegere de viață. Numai la Delfi, unde nici Atenaxe "Atena", nici Sparta nu au reușit niciodată să exercite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
altă sarcină a profesorului este întreținerea unei atmosfere permisive în clasă, a unor relații care să nu exagereze nici prin autoritarism, nici prin laissez-faire. Studiile experimentale făcute de R. Lippitt, R. White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic evită să ia singur decizii, invitând grupul să stabilească maniera de organizare. Rezultatele cercetărilor au arătat că elevii din grupuri cu lideri democratici au colaborat mai bine, s-au implicat cu entuziasm
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
unei atmosfere permisive în clasă, a unor relații care să nu exagereze nici prin autoritarism, nici prin laissez-faire. Studiile experimentale făcute de R. Lippitt, R. White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic evită să ia singur decizii, invitând grupul să stabilească maniera de organizare. Rezultatele cercetărilor au arătat că elevii din grupuri cu lideri democratici au colaborat mai bine, s-au implicat cu entuziasm în rezolvarea sarcinilor, iar rezultatele activității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
permisive în clasă, a unor relații care să nu exagereze nici prin autoritarism, nici prin laissez-faire. Studiile experimentale făcute de R. Lippitt, R. White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic evită să ia singur decizii, invitând grupul să stabilească maniera de organizare. Rezultatele cercetărilor au arătat că elevii din grupuri cu lideri democratici au colaborat mai bine, s-au implicat cu entuziasm în rezolvarea sarcinilor, iar rezultatele activității lor au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic evită să ia singur decizii, invitând grupul să stabilească maniera de organizare. Rezultatele cercetărilor au arătat că elevii din grupuri cu lideri democratici au colaborat mai bine, s-au implicat cu entuziasm în rezolvarea sarcinilor, iar rezultatele activității lor au fost superioare față de ale grupurilor conduse autoritar sau în stilul laissez-faire. Atributele care țin de personalitatea liderului au un ecou direct în ceea ce privește personalitatea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
Ferejohn și Grether (1977), Kelly (1978), Schwartz (1982), Fishburn (1987). Studierea regulii majorității și a diferitelor forme pe care aceasta le poate lua a primit o atenție deosebită în cadrul paradigmei mai ales datorită faptului că este preponderentă în cele mai multe regimuri democratice. Indic aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru informațional redus la preferințe. footnote> o cerință liberală<footnote În (2007), Montero indică drept echivalent al acestei condiții pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază subtil și convingător dimensiunea spirituală, deseori magico-religioasă, încorporată (încă?) în viața socială a comunităților exotice, așa-zis primitive. Nefuncționând social sub semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,Să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
și în Iugoslavia. Dar aceasta nu din vina democratizării, ci mai curînd drept consecință a prăbușirii comunismului. Libertatea unui cetățean este de neînchipuit fără autodeterminarea colectivității. O astfel de autodeterminare poartă numele de Independență. Cei care își imaginau o reînviere democratică fără o renaștere națională visau la un soare luminos, dar lipsit de căldură, sau la o apă uscată. Dacă analizăm revolta actuală din Europa de răsărit și de sud-vest, nu avem nici un motiv de surpriză: tulburările acestea constituie semnalul revenirii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
german, numai Ungaria (cu "cultura ei subgermanică", așa cum i-ar spune Iorga) la adoptat. Remarcînd acest fenomen la Viena sfîrșitului de veac, cu înflorirea ei culturală datorată în mare parte evreilor asimilați, Carl Schorske scria: Dacă civilizația reprezintă o forță democratică deținută de cîțiva cu consimțămîntul celor mulți, atunci este rezonabil să presupunem că sarcina celor puțini este să instituie un tampon contra unor asemenea emoții și energii iraționale care îi afectează pe cei mulți". Relevanța observației lui Schorske merge mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alegeri libere. După părerea lui Eminescu, politica liberalilor lăsa țara în mîinile străinilor, care dominau atît economia cît și viața culturală și viața publică. Se referea în mod elegant la aceștia, folosind termenul xenocrație. Iorga a considerat întotdeauna că mesajul democratic occidental este demn de respect. Multe din aspectele acestuia puteau fi adaptate, dar nu copiate în maniera "odioșilor" liberali! Deoarece România avea un trecut diferit, evoluția ei nu putea fi decît organică. Soluțiile tuturor problemelor trebuiau să izvorască din tradiția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
masă legale au dat naștere la tensiuni. Gîndiți-vă la năvala vietnamezilor și a latinoamericanilor (mai ales mexicani) în Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia și din Europa de Răsărit în Europa Occidentală. Occidentul are în spatele lui o tradiție democratică, iar economia lui este mult mai în stare să-i absoarbă pe imigranți. România de la răscruce de veac nu era un ținut adecvat imigranților. Evreii nu erau muncitori agricoli cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu a existat practic nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care Iorga le-a publicat prompt în "Neamul românesc"), Iorga a comandat o statuie a lui Cuza Vodă, înfăptuitorul unirii românilor, care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu sînt cei cîțiva agenți germani care le-au dat o șansă socialiștilor (adică eliberîndu-l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a început reforma dîndu-le pămînt țăranilor!" "Cel care i se opune se pune în calea realizării reformelor foarte democratice pe care intenționează El să le înfăptuiască, pe care le dorește mai mult decît orice". Și, cu majuscule: "Nici un Democrat veritabil, nici un Revoluționar adevărat nu va face nici o încercare violentă ca să împiedice acest proces împotriva voinței țării și poporului nostru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România reacții stranii, nonoccidentale. Dar în 1918, conchidea Iorga, toată lumea privea cu mare încredere spre viitor. Într-unul din editorialele sale, Iorga reitera încă o dată rolul prezis de el istoricilor, care, după părerea lui, trebuie să iasă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania. Întrucît Monarhia Dualistă se prăbușise, în Ungaria s-a format un guvern democrat sub conducerea Contelui M. Károlyi; ministrul naționalităților era Oszkár Jászi. Acesta a încercat să oprească naționalitățile să părăsească teritoriul cuprins între granițele Ungariei istorice, făcîndu-le promisiuni democratice, dar nu a reușit, cu toate că recomandările referitoare la persoana sa erau impecabile. Ungaria era cea care avea probleme cu credibilitatea față de naționalitățile ei și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oferit unele posibilități politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese ales la Teaca în urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei lui platforme antisemite. Brătianu își pregătea în secret revenirea la putere. Toată această ignorare a procesului democratic părea să fie justificată de tulburările de stînga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost declarată greva generală (eșuată, în cele din urmă), iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bombă în Adunarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta se baza pe memorandumul pregătit de Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București, 1928). În sfîrșit, asistăm la o tristă slăbire a credinței lui Iorga în posibilitatea democrației de tip occidental de a rezolva problemele României. Deși își va păstra pînă la urmă respectul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]