26,751 matches
-
-a, Scântei în beznă de A.G. Vaida - ediția a 3-a, Bijuterii de familie de Petru Dumitriu - ediția a 3-a - Undeva pe Dunăre de Al. Jar - ediția a 2-a. În rest, câteva romane: Ogoare noi (Aurel Mihale), Valea Fierului (Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre două nuvele apărute în serial în Viața românească (Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Cișmele și Noroi de Ștefan Luca) ca și despre romanele Valea Fierului de Dragoș Vicol, Dulăii de Z. Stancu, Frații Jderi de M. Sadoveanu, Bietul Ioanide de G. Călinescu, precum și despre nuvelele lui Mircea Șerbănescu. Redăm în note49 adresa bibliografică exactă și fragmente din nuvele, comentarii, pentru ca aici să reținem câte ceva din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
alergări, sărituri, tir, etc (...). Poezii ca acestea apăreau cu zecile în trecut, ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate realiza numai cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit, Și răsădesc în țara toată Mari flori de fier și de granit. Îmi pare satul zidăresc Un uriaș cu mii de brață Ce albii la Canal zidesc Iar la Bicaz lumini înalță. Metroul-brațele acestea II vor dura sub trotuare, Iar Dâmbovița o vor crește Și-o vor apropia de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sălta limbi de pară micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața lui se mistuia în kilometri de drum. Pierduți de șir, au rămas să-și înjghebe-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toți reporterii s-au convins că numai o atentă și stăruitoare cercetare a realității poate duce la crearea unor reportaje literare valoroase. Un fapt surprinzător îl reprezintă felul în care Ion Călugăru a înțeles să scrie reportajul De la Uzinele de fier, la Combinatul siderurgic Hunedoara (volumul Constructorii vieții noi) (...) reportajul lui nu este un reportaj, ci un articol nu tocmai închegat, sau un fragment dintr-un raport nu tocmai bine studiat. Scriitorul Petru Dumitriu este unul din cei mai activi și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cum se cuvine povestirea de față, cititorii așteaptă cu nerăbdare lucrările viitoare ale lui Zaharia Stancu”. • Alte cronici, recenzii sau comentarii despre proza anului: - Dan Hăulică - Pasărea furtunii. În: Iașul Nou, nr. 2; aug. 1953 - I. Sârbu - Dragoș Vicol: „Valea Fierului”. Idem, nr. 3-4, dec. 1953 - Dumitru C. Micu - Șun de G. Călinescu. Idem. - Laurențiu Tudor - O carte consacrată reconstrucției socialiste a orașelor [Ștefan Andrei: Orașul Stalin, recte Brașov - n.n.] în: Almanahul literar, nr. 4 (41), apr.; - Radu Cosașu. - Unele sfaturi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cred. Am glasul ușor sugrumat. — Era doar o casă, Îmi Înconjură Luke cu brațul umerii căzuți. O să găsim alta. — Ba nu. N-o să mai găsim niciodată un loc ca ăsta. Era casa perfectă! Mă opresc, cu mîna pe poarta de fier forjat. Nu pot să renunț așa, pur și simplu. Nu sînt genul penibil, care se dă bătut cu una cu două. — Stai aici, Îi spun lui Luke, făcînd stînga-mprejur. Mă grăbesc Înapoi pe cărare, urc treptele și-mi plantez ferm
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu aspiratorul... și... de ieri mi s-a rupt apa. Așa. Să te văd acum dacă mai Îndrăznești să-mi spui ceva. — Înțeleg, zice ea ușor surprinsă. Păi... — Și o vreau pe Venetia, nu accept pe nimeni altcineva, adaug, bătînd fierul cît e cald. Așa că sînteți, vă rog, bună să-i trimiteți mesajul? Femeia mă fixează cu ochii mijiți. — Aveți contracții la fiecare trei minute? — Îhîm. Deodată, Îmi dau seama că or fi trecut vreo trei minute de cînd stau În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
organizarea învățământului tehnic mecanic superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932- 1940 a frecventat cursurile secundare, obținând bacalaureatul la Liceul Național, după care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza și la Facultatea de Matematică, pe care le-a absolvit cu rezultate deosebite. A funcționat ca învățător la școlile primare din Râșcani, Românești, Nicoreni, Baia de Fier, iar între anii 1945-1952 ca institutor la Școala de Aplicație a Școlii Normale Vasile Lupu din Iași. La 1 septembrie 1952 a fost încadrat profesor de matematică la școli din orașul Iași, din care 27 de ani la Liceul Internat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru Moldova sau pentru alte regiuni cercetate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
vin din depărtare, Două mâini copilul are, Una este luna.” în relație complexă: în folclor și literatură mâinile au importanță specială. În basmul românesc, zmeii reprezintă o expresie a naturii anorganice fără mâini, impetuoase, o sugestie a lumii minerale (aramă, fier, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și un simbol al forțelor telurice latente, al focului și dezlănțuirilor meteorologice. Din punct de vedere psihologic, zmeul este individul de tip gladiator, lipsit de inteligență, dar redutabil fizic, întrucât nu are
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
încăpea etc.) la (sau pe) mâna cuiva: a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva; - a avea pe cineva sub mână: a avea pe cineva sub control, în subordine; - (a fi) mână de fier (sau mână forte): (a fi) om energic, autoritar; - politică de mână forte: politică dictatorială, tiranică, abuzivă; - mâna-Maicii-Domnului - mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructe mici (Anastatica hierochuntica); persoană, individ
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Netzhammer în 1924, preoții din dieceză l-au ales pe C. Auner în funcția de vicar capitular. În 1927 acesta a fost numit protonotar apostolic. În urma exercitării acestor funcții, a fost distins cu unele decorații, cum ar fi: Coroana de Fier în grad de cavaler, acordată de împăratul Franz Josef la 24 martie 1909, L'Ordre Tchecoslovaque du Leon Blanc în grad de comandor, acordat de președintele Cehoslovaciei în septembrie 1928. A decedat la vârsta de 68 de ani la București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte. S-a subliniat faptul că "Biserica Catolică, din punct de vedere spiritual și moral, nu făcea deosebire între națiuni și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inverse / 89 2.5. Malcolm Bradbury: Distopia criticului / 96 2.6. Alan Brownjohn: Romancierul alb / 98 2.7. Aldous Huxley: Anularea viitorului / 101 2.8. Kazuo Ishiguro: Viitorul ca vină / 104 2.9. Doris Lessing: Un Nobel pentru Domana de Fier a romanului contemporan / 110 2.10. David Lodge: Simplitatea Desperado / 118 2.11. David Lodge: Cui îi e frică de romanul modern? / 124 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici / 131 2.11. "Pinterescul" Acest alt fel de literatură
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
coșmarescă prezentată e posibilă. Distopiile contemporane etalează o bogată inventivitate a ne-trăitului. Autorii Desperado imaginează șiruri de detalii, lumi de toate culorile și mărimile. Distopiile Desperado sunt: politice (cel mai accesibile și evidente câtă vreme a existat Cortina de Fier), științifico-fantastice (coșmarul tehnicii, spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Orange), Lessing vede absurdul protestului anticapitalist (The Good Terrorist) ori moartea civilizației (The Memoirs of a Survivor), Gray se zbate prins în lațul îmbătrânirii (Lanark), Ishiguro trăiește spaima memoriei pierdute (The Unconsoled). Unii creează distopii ironice pe tema cortinei de fier: Burgess (Honey for the Bears), Brownjohn (The Long Shadows), Bradbury (Rates of Exchange), Barnes (The Porcupine). Oricum ar fi, eroii sunt dislocați din prezent, fie în trecut, fie într-un alt prezent ostil, semi-real. Autorul Desperado e în mare dilemă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și acceptat, oricât ar fi de hidos, înspăimântător sau improbabil. Cu cât incidentele imaginate sunt mai neobișnuite, mai bizare și mai derutante, ele sunt cu atât mai specific Desperado. Cât despre relația est-vest, se poate vorbi de o cortină de fier între anii 1950-1990. În tot acest timp (și, mai slab dar real, din 1917, de fapt) vestul a resimțit atât repulsie cât și fascinație față de est. De la Orwell la Huxley, Burgess (Honey for the Bears), Lessing (The Golden Notebook), Malcolm
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
curaj, o amenințare a supraviețuirii de zi cu zi (revenim la vechile priorități, haine și hrană). Într-un fel sau altul, estul e încă sub cenzură, pe când vestul se poate revolta în tihnă împotriva libertăților de tot soiul. Cortina de Fier, de-o parte și de alta. Văzută din est, Cortina de Fier era o imensă frustrare. Linia politică prevedea că regimul comunist e cea mai bună dintre lumile posibile iar occidentul trebuie denunțat. Cu toate că nu era individ care să creadă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
priorități, haine și hrană). Într-un fel sau altul, estul e încă sub cenzură, pe când vestul se poate revolta în tihnă împotriva libertăților de tot soiul. Cortina de Fier, de-o parte și de alta. Văzută din est, Cortina de Fier era o imensă frustrare. Linia politică prevedea că regimul comunist e cea mai bună dintre lumile posibile iar occidentul trebuie denunțat. Cu toate că nu era individ care să creadă acest lucru, nici măcar demnitarii, slujitorii plătiți ai partidului și regimului, nimănui (cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
occident: George Szirtes (trecut peste graniță pe când era foarte mic, de părinți), Nabokov în SUA, Soljenițîn, Norman Manea, Andrei Codrescu, Nina Cassian, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Thomas Pavel (ultimii șase din România). Dezrădăcinarea e adesea efectul direct al cortinei de fier. Ea e în același timp foarte reală și sursă a imaginarului: mulți Desperado sunt ei înșiși autori dezrădăcinați ori creează eroi de acest gen, care fug de o patrie inumană și reușesc ori eșuează în occident. Simbol al libertății materiale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dezrădăcinați ori creează eroi de acest gen, care fug de o patrie inumană și reușesc ori eșuează în occident. Simbol al libertății materiale și intelectuale pentru cei din est, occidentul trage cu ochiul la ce se petrece dincolo de Cortina de Fier cu sentimentul comod că peisajul comunist e în același timp pitoresc și total străin. Atracția pe care o reprezintă comunismul pentru statele occidentale uimește pe toți cei care au trăit comunismul pe piele a lor. Lessing creează două eroine care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]