25,968 matches
-
nefiind o divinitate sau o zeitate, ci o ființă apropiată, un fel de rudă. În funcție de regiune și trib există unele restricții privind omorârea totemului sau consumarea lui, Încălcarea acestor interdicții având un caracter moral, stârnind reprobarea celorlalți membri, chiar o frică superstițioasă, dar fără sancțiuni concrete 219. Interesante sunt legendele și miturile care vorbesc despre originea grupelor totemice, conform cărora strămoșii totemici peregrinând prin țară, au lăsat În diferite locuri câte o piatră, un arbore sau un făt. „Concepția lor cosmogonică
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
datorează unor considerente de ordin sentimental, fiind moștenită de la părinți sau de la o rudă. De asemenea, ulterior va dori ca proprietatea deținută În prezent să treacă la următoarea generație, prin moștenire sau sub formă de cadou. Securitatea pe termen lung. Frica de a pierde anumite active, cum ar fi acțiunile de la o companie pe piața bursieră, Îl determină să-și păstreze valoarea activelor pe termen lung. Existența dreptului de proprietate pe termen lung ar putea diminua sau elimina posibilele datorii. Fluxurile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
vamă. Mai târziu au mai venit și alți cetățeni fugiți din Ardeal din cauza persecuțiilor religioase și a exploatării feudale. Concomitent cu aceștia s-au mai așezat și țărani veniți din diferite părți ale țării din cauza greutății birurilor boierești sau de frica turcilor. Aceștia s-au așezat mai ales în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o imitație înțeleasă ca o reelaborare superioară a datelor realului. Finalitatea artei o reprezintă catharsis-ul, curățirea patimilor, purificarea pasiunilor, transformarea lor în înclinații virtuoase: „tragedia [...] imitație închipuită de oameni în acțiune, și nu povestită și care stârnind mila și frica săvârșesc curățirea acestor patimi”. Dar purificarea nu reprezintă decât o treaptă, scopul final al artei este plăcerea, „o plăcere de factură estetică cu o semnificație intelectuală care păstrează arta în sfera raționalități”. Epistola către Pisoni a lui Horațiu, alături de Poetica
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni care amenință orice relație derivă nu de la frica de om, ci de la frica de Dumnezeu, a cărui iubire și promisiune de viață nu are credit. Mi se pare că (adaugă autorul) acesta este motivul profund al dificultății de a crede, a da încredere mărturiei lui Isus ca celui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni care amenință orice relație derivă nu de la frica de om, ci de la frica de Dumnezeu, a cărui iubire și promisiune de viață nu are credit. Mi se pare că (adaugă autorul) acesta este motivul profund al dificultății de a crede, a da încredere mărturiei lui Isus ca celui care într-adevăr ne descoperă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
învățare. Prin observarea sistemică a comportamentului elevilor efectuată în timpul desfășurării orelor de matematică, am observat modul în care elevii șiau însușit cunoștințele, tipurile de exerciții care îi incită, conduita manifestată în ore, atitudinea față de această disciplină școlară interes, dezinteres, curiozitate, frică, încântare, capacitatea de a comunica folosind un limbaj matematic, creativitatea manifestată în crearea de exerciții și probleme, originalitatea în găsirea unor soluții, căi de rezolvare, rezistența la efort intelectual susținut, dispoziția lor de învăța lucruri noi la matematică. Nu mam
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În această parte a cărții, Oblet urmărește "emergența guvernanței urbane" și arată de ce în aceste noi condiții "democrația riscă". În partea de concluzii, autorul încearcă să rezume "căile urbane ale democrației moderne". Putem identifica trei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a-l face tabula rasa, distanța este enormă, iar deciziile în acest sens, abuzive. Un sistem viu consumă și produce. Orașul consumă energie, materii prime, capătă putere, produce bunuri, activități, liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se autoproduce în permanență, (se) transformă, capătă noi forme. El este periclitat de cartierele defavorizate, de periferiile explozive, dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de obiectele publice utile și estetice (nu "buticuri"). Orașul reacționează la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lăsată de multe orașe la ora actuală este aceea că sunt fragmentate, polarizate, cel puțin duale, cu mai multe viteze. Un raport OCDE (1994) relevă concentrarea în orașe a inegalității de șanse, a șomajului, a sărăciei urbane. Orașele adăpostesc ură, frică și multă incapacitate de a recunoaște aceste rele și de a le "spăla", de a le înlătura 1. Polarizarea socială și spațială din orașe distruge țesătura socială urbană, modurile de viață de aici devin generatoare de frustrări, de suferințe și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și urbană să se întemeieze pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al politicii statale de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
circulația 356. Cât despre examinarea impactului descentralizării asupra politicilor locuirii, sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate merge în paralel cu ea. În
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Exemplele analizate se regăsesc atât în comunele de stânga, care au exagerat cu serviciile oferite ocupanților HLM, cât și în cele de dreapta"386. Atât municipalitățile de dreapta, cât și cele de stânga par a fi cuprinse de "o mare frică de săraci"387. Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Bernard Légé, "nu este vorba atât de frica riscurilor economice, care se explică, cât de cea de destabilizare socială."388 Strategiile de renovare a locuințelor sociale (de demolare, construire
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cele de dreapta"386. Atât municipalitățile de dreapta, cât și cele de stânga par a fi cuprinse de "o mare frică de săraci"387. Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Bernard Légé, "nu este vorba atât de frica riscurilor economice, care se explică, cât de cea de destabilizare socială."388 Strategiile de renovare a locuințelor sociale (de demolare, construire, de acordare a lor spre folosire), în special noile proiecte urbane, se înfățișează ca amenințătoare pentru populațiile sărace. Mutările
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor modeste / 226 Politici de excludere a populațiilor indezirabile / 233 Carențele politice ale dreptului la locuință / 237 Capitolul 6. Conducerea orașului, republica și democrația Emergența unei guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
totul s-ar descompune din nou într-un haos. El îi scria lui Hocker (la 9 februarie 1865): "Sînt cu totul de acord dacă vorbim despre cît de descurajant e progresul încet al omului, însă fiecare are marota sa în ce privește frica (his own per horror) și progresul lent, ba chiar nimicirea personală coboară în ochii mei în ceva lipsit de importanță, comparativ cu închipuirea, ori mai exact cu siguranța că soarele se va răci cîndva și vom îngheța cu toții. Să-ți
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
folosul". Vinul este o băutură vătămătoare pe care Coranul o respinge... dar pe care, cu toate acestea, o promite celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și râuri de miere limpede". Această descriere simbolică a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
no eyes; ACTUL IV SCENĂ 1 (Pîrloaga. Intra Edgar) EDGAR: Mai bine-așa, si sa te știi-n dispreț, Decît și în dispreț și lingușit. Cel mai de jos, zvîrlit de soarta lucru, -N speranță-i încă, nu trăiește-n frică: Schimbarea cea de plîns e din mai bine; Ce-i cel mai rău se-ntoarce-n rîs. Deci, bun venit, Tu aer insubstanțial ce-mbrățișez! Nenorocitul ce-ai suflat în ce-i mai rau Nimic dator furtunii-ți e. (Intra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu în ceea ce are ea intens, pătimaș, înalt, ci ca un fel de trai fericit, dulceag, presărat cu lupte ușoare, scurte și infailibil victorioase. Timoraților, celor cărora le este frică de intensitatea vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
importanța extraordinară a individualizării, a contopirii ideii generale cu un om sau cu o situație strict individuală, ce uneori poate fi chiar rară, mai greu întâlnită (...).Am respectat noi, scriitorii literari, acest adevăr? Nu întotdeauna, și nu destul. Există o frică de individualizare sau o stângăcie în a individualiza la creatori, iar la redactori, critici și alți militanți pe tărâmul literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rară, mai greu întâlnită (...).Am respectat noi, scriitorii literari, acest adevăr? Nu întotdeauna, și nu destul. Există o frică de individualizare sau o stângăcie în a individualiza la creatori, iar la redactori, critici și alți militanți pe tărâmul literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]