25,947 matches
-
și, de altă parte, pe conceptul de "societate civilă politică", bazată pe raționalitate și pe noțiunea cheie de "interes". În mod evident, discursul politic polonez, și în mod deosebit cel al inteligenției liberale și de dreapta, au fost bazate pe ipotezele "societății civile etice" și pe limbajul valorilor sale particulare. Acest discurs a fost cel mai bine reprezentat de discursul tradițional polonez al victimizării, care pune în evidență rolul suferinței poloneze timp de două secole de istorie, ca fiind la baza
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
program din ce în ce mai critic și orientat către social. Puterea din ce în ce mai mare a părții pragmatice, care poate fi legată de rolul descrescând al aspectelor informale ale capitolului cultural, subminează poziția specială a inteligenței liberale în calitate de "experți ai tranziției". Astfel, cu titlu de ipoteză, propunem o paralelă cu situații de la sfârșitul anilor șaizeci. În această epocă, poziția elitei intelectualității liberale trebuie să înfrunte sfidarea unei noi elite pragmatice a Partidului Comunist. Noua elită comunistă, în cea mai mare parte neintelectuali, punea în discuție rolul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
apropie de teoriile fondate pe conceptul de tabula rasa postcomunistă. În ciuda problemelor pe care cercetătorul le poate întâlni în analiza cazurilor vecine din Europa Centrală și Orientală 14, vom adopta și noi abordarea concepută de Jiři Kunc15, plecând deci de la ipoteza potrivit căreia cele patru clivaje fundamentale, a căror prezență este confirmată în prima jumătate a secolului XX16, sunt prezente încă și pertinente pentru a fi aplicate în cadrul analizei situației politice și situației partidelor din țările cehe. Pe parcursul unei perioade pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al lui Albert Hirschman care se dovedește mai productivă o dată aplicată experiențelor istorice succesive ale totalitarismului și ale postcomunismului 51. Hirschman însuși evoca monopolul partidului unic ca teren de încercare pentru teoria lui și nu ezita să reformuleze, în 1993, ipotezele sale inițiale în lumina analizei pe care o făcea căderii comunismului și reorganizării autorității politice în Europa Centrală și Orientală 52. Pentru a rezuma teza centrală a lui Hirschman, vom spune că o organizație economică sau politică ale cărei produse
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mai avea dreptul la o istorie proprie, topindu-și existența în istoria organică și premonitorie a poporului român. Se afirmă că partidul și-a sacrificat ideologia proprie în profitul triumfului definitiv al revoluției naționale. Modelul Hirschman ar putea sugera o ipoteză explicativă. Generația militanților marxiști și internaționaliști care dirijase partidul în anii '40 și '50 și care avea origini și experiențe sociale în primul rând proletare a fost masiv înlocuită în perioada 1964-1968, de noi efective de activiști și militanți proveniți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ale vieții sub vechiul regim 67. Iar aceasta nu pentru că represiunea sau presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale, omniprezente și constante. Fie că a fost efectiv, ca în primele două decenii, sau că a acționat ca o ipoteză care risca oricând să se confirme, comportamentul represiv al statului a vizat schimbarea ordinii de drept, încarnarea sa, virtual amenințătoare, în orice agent al autorității publice. În consecință, individualismul dependent născut în timpul totalitarismului a conceput spațiul public drept un domeniu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acestor partide, împiedicând dezvoltarea unui proiect identitar care să corespundă distincțiilor sociale, economice, religioase și așa mai departe. Aceasta chiar dacă în spatele consensului aparent se agită niște conflicte rău marcate. În jurul acestor două provocări ne vom construi argumentația pentru a verifica ipoteza noastră principală, și anume imposibilitatea aplicării ca atare a noțiunii în spațiul partidelor românești, ținând cont de o arhitectură specifică a proiectului politic care evită circuitul clasic ilustrat de Daniel-Louis Seiler, "contradicții→lupte→conflicte→clivaje→consens"5, cu scopul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a marilor cotituri în cadrul alianțelor și acordurilor constitutive ale sistemului politic însuși (...). Rezultatul e o hartă conceptuală a Europei: o reprezentare topologică a unei combinații de variabile de bază ale modelului (...). Îmi concep harta îndeosebi ca o mașină care produce ipoteze și niciodată nu aș găsi timpul și energia necesare pentru a formula eu însumi toate aceste ipoteze"10. Astfel, clivajele politice își asumă în cazul acesta o funcție arheologică: partidele reprezintă mărturiile unor conflicte trecute"11. Harta conceptuală a fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a Europei: o reprezentare topologică a unei combinații de variabile de bază ale modelului (...). Îmi concep harta îndeosebi ca o mașină care produce ipoteze și niciodată nu aș găsi timpul și energia necesare pentru a formula eu însumi toate aceste ipoteze"10. Astfel, clivajele politice își asumă în cazul acesta o funcție arheologică: partidele reprezintă mărturiile unor conflicte trecute"11. Harta conceptuală a fost astfel construită în jurul a două revoluții, cea națională și cea industrială, considerate istorice de către Rokkan și Lipset
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
coincide cu ciclurile analizate de către Rokkan și Lipset. Ca urmare, miza sistemică, economică și europeană se prezintă ca fiind determinanții majori ai structuii scenei partidelor acestor țări. Pornind de la aceste observații, putem începe propria noastră analiză axată pe cazul românesc. Ipoteza noastră de bază își propune să nuanțeze schema prezentată mai nainte și să avanseze o grilă de lectură proprie care să explice dificultatea aplicării noțiunii de clivaj ca reperare a proiectelor locale de partid. 2. Partidele politice românești și proiectele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ceilalți nu cunosc decât comunismul gorbaciovian cu discuțiile sale și considerația sa față de disidenți. Sigur viziunile asupra comunismului nu sunt doar rezultatul unei experiențe pur individuale-atitudinale și opiniile se transmit de asemenea prin socializarea familială, prin școală și prin prieteni. Ipoteza era ca pentru orice persoană care a scăpat de persecuțiile din timpul erei comuniste, ideea pe care și-o făcea despre comunism în timpul adolescenței și a începutului tinereții sale rămâne și persistă de-a lungul vieții, dominând într-o oarecare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sa de mobilizare electorală, ea este singura ușor discernabilă în identificarea partidelor politice într-o societate care cunoaște bulversări ale structurii sale sociale, dificultăți economice, transformări multiple în cadrul integrării europene ca și greutatea instituțiilor financiare internaționale. 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale A. Întrebări Analiza noastră se va sprijini mai mult pe o problematizare decât pe răspunsuri stabilite. Ea este într-un anumit fel mai curând un proiect de studiu decât rezultatul său. Un asemenea studiu va cere după părerea noastră
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
opoziției dintre organizațiile de partid provenite din vechiul regim comunist și formațiunile rezultate din opoziția față de acesta", așa cum sublinează J-M. De Waele 6. Vom încerca să aducem câteva elemente de comprehensiune și de răspuns la această ultimă problemă. B. Ipoteze Pentru noi, opoziția dintre foștii comuniști și anticomuniști este un clivaj autentic în sensul rokkanian al termenului, ce se înscrie într-o durată lungă și fără o opoziție conjuncturală. După D.-L. Seiler, "este vorba mai curând de un clivaj
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
hrănește nu numai din trecut, ci de asemenea și din situația actuală. Astfel, luăm în considerație elementele a trei perioade cronologice importante: perioada dintre cele două războaie; perioada regimului comunist, perioada postcomunistă. Pe această bază am dori să formulăm prima ipoteză: importanța variabilă a clivajului studiat în diferite cazuri naționale se bazează pe mai mulți parametri legați de specificitatea tradițiilor istorice, de tipul de regim comunist (care va da naștere unui număr diferit de clivaje de esență diferită) și de căderea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu Biserica Catolică, tradițiile istorice și tipurile de regim comunist diferite modelează astfel creația și consolidarea identităților de partid. Astfel, partidul moștenitor polonez este fostul partid comunist, dar el apără de asemenea laicitatea, integrarea europeană a țării etc9. A doua ipoteză a noastră care privește cazul bulgar este că acest clivaj are o pondere specifică pentru că: primo, clivajele dintre cele două războaie nu mai joacă un rol important în structurarea peisajului de partid; secundo, cei doi versanți ai clivajului analizat coincid
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partidului comunist urmează patru etape: o fază stalinistă (1948-1959); o fază poststalinistă de "destalinizare și de liberalizare parțială" a regimului (1956-1968); consolidarea regimului personal al lui T. Jivkov (1968-1984); primele simptome de criză a "dictaturii comuniste"15. Dacă se avansează ipoteza că acest clivaj este generat sub regimul comunist, ar trebui să studiem opoziția/opozițiile sociale fundamentale. Opoziția cea mai vehiculată, întrucât este cea mai vizibilă separă pe cei care fac parte din nomenclatură de cei care nu fac parte din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau mai multe trecuturi comuniste / 262 2. Tipuri de clivaje în jurul comunismului /266 3. Comunismul și clivajele modernității /269 Note / 272 Clivaje vechi comuniști/anticomuniști în Bulgaria după 1989. Natură, impact și viitor (Petia GUEORGUIEVA) / 273 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale /273 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic bulgar /281 3. Concluzii /285 Note /286 Lista de autori /291 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel european
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
surse diferite și variate, cum ar fi persoanele care lucrează peste graniță, poate să producă cele mai noi și mai utile inovații. Este, prin urmare, important să înțelegem care anume factori împiedică și care facilitează schimbul de idei peste granițe. Ipoteza noastră de lucru s-a referit la efectul diferitelor instituții asupra schimbului de idei măsurat prin citările unor inovații anterioare. Interesant, însă am descoperit că diferențele dintre instituțiile legale ale unor sisteme (țări) diferite reprezintă un obstacol semnificativ pentru schimbul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
propria mea înțelegere anumite tendințe în evoluția unor țări sau regimuri politice... Speranțele mele post-1989 în ceea ce privește schimbarea rapidă a climatulului etic și moral din România au fost destul de reduse. Încă de la începutul anilor '80 am acceptat cu un oarecare scepticism ipoteza răsturnării regimului Ceaușescu. Am bănuit, cu speranța că mă voi înșela, că eșalonul doi al regimului și suprastructura politică a regimului vor opune o rezistență feroce la orice schimbare fundamentală care ar fi afecta puterea și privilegiile lor. În același
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în țara și domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Eu cred cu tărie în valoarea cercetării științifice empirice, o metodă excelentă pentru un om de știință de a-și formula ipotezele și apoi a le testa pe baza celor mai bune date disponibile. Astfel de ipoteze se cer formulate prin prisma unor percepte teoretice acele supoziții care combină totalitatea rezultatelor specifice obținute într-o imagine de ansamblu coerentă a relațiilor sociale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
studiezi aceste țări? De ce? Eu cred cu tărie în valoarea cercetării științifice empirice, o metodă excelentă pentru un om de știință de a-și formula ipotezele și apoi a le testa pe baza celor mai bune date disponibile. Astfel de ipoteze se cer formulate prin prisma unor percepte teoretice acele supoziții care combină totalitatea rezultatelor specifice obținute într-o imagine de ansamblu coerentă a relațiilor sociale și politice din societatea respectivă. Scopul final este ca, prin însumarea unor evenimente particulare care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
XE "Lecca, Junius" , În 1946 și 1953, Se remarcă În ele amprenta grosolană ale agenților de securitate, care aveau pretenția că cunosc evenimentele istorice În care Lecca XE "Lecca, Radu" a fost implicat. Dar, Întrucât acești „specialiști” au pornit de la ipoteza că dețin nu numai monopolul absolut al informației, ci și al trecutului, fără să cunoască suficient evenimente și Întâmplări, fără a cunoaște limbi străine, fără să cunoască publicațiile și studiile istorice care apăruseră până atunci În Occident despre relațiile germano-române
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Fără să se poată Înscrie În categoria cercetărilor științifice, cele două lucrări prezentau viziuni ale unor oameni cu o lungă activitate În nomenclatura comunistă. În 2004, cartea lui Marius Oprea Moștenitorii Securității analiza „privatizarea” fostei poliții politice. Datele oferite confirmă ipoteza conversiei economice a fostei nomenclaturi și implicarea ei În numeroase cazuri de corupție. Interesantă din punctul de vedere al informațiilor oferite, lucrarea are totuși un caracter jurnalistic. Ea nu furnizează cifre și nici nu operează cu categorii. De asemenea, metodologia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
calcul În acestă coloană pentru că noua sa numire În 1969 nu i-a redat statutul de membru al elitei. Demisia sa „reală” a avut loc În 1957. Cifrele din coloana 6 a tabelului (cuprinzând perioada 1965-1969) oferă un temei pentru ipoteza Înlăturării forțate a elitei guvernamentale a lui Dej. În această perioadă, fiecare dintre cele trei promoții ale elitei lui Dej este „decimată” Într-o proporție similară, de circa 40-45%, În ciuda decalajului de vârstă dintre promoții. 4. Elita Ceaușescu 4.1
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
decizie nu scăpa vigilenței organului său conducător, Comitetul Central. Abordarea pe care o propunem aici pleacă de la o interogare ce ține chiar de această simbioză dintre Partidul și Statul comunist, și anume: care sunt mijloacele prin care Partidul controlează Statul? Ipoteza noastră principală este că unul dintre cele mai importante astfel de mijloace este nomenclatura. Separația - logică și necesară În orice sistem democratic - dintre birocrația de Stat și aparatul de Partid este ștearsă de existența unei nomenclaturi care aparține atât Partidului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]