28,647 matches
-
metropolitană, ajunge la peste 3.000.000. Primii locuitori ai zonei, se pare că ar fi venit din nord, în anul 100.000 Î.Hr. În anul 1824, negustori ai Coloniei Capului, conduși de locotenentul britanic Francis Farewell, fondează pe malul golfului Natal o așezare cu numele de Port Natal. În 1835, Port Natal este redenumit , după numele Sir Benjamin D'Urban, guvernator al Coloniei Capului între 1834 - 1837. Durban este unul dintre orașele gazdă ale Campionatului Mondial de Fotbal 2010
Durban () [Corola-website/Science/309261_a_310590]
-
Bucșani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Golească, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat. Comună se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătuta de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Marșa și spre est
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
Padeș este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Apa Neagră, Călugăreni (reședința), Cerna-Sat, Cloșani, Motru Sec, Orzești, Padeș și Văieni. Se află la poalele Munților Mehedinți. Casele sătenilor se întind pe ambele maluri ale râului Motru iar acolo unde morfologia terenului a permis, casele au fost construite pe terase sau pe pantele dealurilor. La recensământul din 2002, avea o populație de de locuitori. De aici, în anul 1821, Tudor Vladimirescu a lansat chemarea
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români . În prezent, este cea mai mare localitate din sudul Basarabiei în care se vorbește predominant limba română. Satul este situat la o altitudine de 36 metri, în partea nord-estică a raionului Ismail, pe malul estic al lacului Ialpug. El se află la o distanță de 20 km nord-est de centrul raional Ismail. În perioada interbelică, satul a purtat denumirea de General Al. Averescu. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Babele (în
Babele, Ismail () [Corola-website/Science/310513_a_311842]
-
comună depinde administrativ satul Novoozerne. Satul Babele a fost fondat în anul 1774, după ce prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, țăranilor moldoveni din ținutul aflat încă Imperiul Otoman li s-a permis să-și întemeieze sate noi. Satul a fost ridicat pe malul Lacului Ialpug. Denumirea satului provine din limba arabă, cuvântul „Bab” însemnând „ogradă”, iar „Bel”, „poartă”. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812
Babele, Ismail () [Corola-website/Science/310513_a_311842]
-
Adunații-Copăceni este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Adunații-Copăceni (reședința), Dărăști-Vlașca, Mogoșești și Varlaam. Comuna Adunații Copăceni este situată în zona de nord a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
un nume folosit azi în toată lumea, încă din anii 1950. Legenda modernă s-a născut abia pe 2 mai 1933 când a fost publicată știrea că acest monstru a fost văzut.Un cuplu a susținut ideea că monstrul era pe mal, traversând drumul de pe țărm. Ziarele britanice au trimis reporteri în Scoția pentru a vedea monstrul.S-au găsit urmele unui imens animal patruped.Au fost luate mulaje cu urmele găsite în pământ și trimise la Muzeul Britanic de Istorie a
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
sau un animal care trăiește în lac sunt cunoscute de aprox. 1500 ani. În 565, Sfântul Columban, un călugăr irlandez, a plecat spre Munții Scoției pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu printre păgânii ce locuiau acolo. Când a sosit pe malul lacului Loch Ness, a zărit un grup de localnici care tocmai așezau în mormânt trupul unui bărbat. Călugărul a întrebat în ce împrejurări a murit bărbatul, iar oamenii au răspuns, îndurerați, că nefericitul fusese ucis de monstrul care locuia în
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
Cu toate acestea, o fotografie credibilă a monstrului nu există nici până în ziua de astăzi. Mergând de-a lungul coastei vestice a Scoției, pe drumul paralel Canalului Caledoniei, la un ocol de vreo 10 kilometri, călătorul se va regăsi pe malul lacului care își datorează renumele celui mai faimos monstru din lume. Pentru Scoția, peisajul din jurul lacului este destul de monoton, de aceea legenda vie despre existența celebrei bestii este o adevărată mană cerească pentru responsabilii cu turismul din regiune. Vizitând Loch
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
încearcă din răsputeri să convingă turiștii că Nessie există, recurgând la prezentări de filme și la diverse exponate. De credința în existența monstrului depinde bunăstarea întregii regiuni. Din păcate, din Castelul Urquhart, cel mai mare castel din Scoția, situat pe malul vestic al lacului, nu au mai rămas decât ruinele. Poate că, dacă situația ar fi arătat altfel, castelul i-ar fi atras și pe turiștii care nu cred în existența monstrului din Loch Ness. Orășelul Beauly se poate mândri cu
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 2,24
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
Albești este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința), Bataluri și Marsilieni. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința), Bataluri și Marsilieni. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de și mai departe de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Albești
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
Yí Hé Yuán, Grădină sănătății și Armoniei) este o grădină situată la 12 km de Pekin, în Republică Populară Chineză. Din 1998 este considerat Patrimoniul Comun al Umanității. Palatul este situat în mijlocul unui extins parc de aproape 300 hectare, pe malul lacului Kunming. A fost în principiu construit în anul 1750 de împăratul Quianlong. În 1860 palatul a fost complet distrus de trupele franceze și britanice. A fost restaurat și împodobit de de împărăteasa Cixi în anul 1899. Împărăteasa l-a
Palatul de vară () [Corola-website/Science/310571_a_311900]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
(sau în portugheză Vinho do Porto, , Porto sau de multe ori pur și simplu porto) este un vin portughez, vin fortificat, produs exclusiv în regiunea DOC Douro, regiune demarcata ale cărei hotare se întind până la malurile râului Douro și ale afluenților acestuia (Douro Valley) în nordul țării Portugal. Este de obicei un vin dulce, roșu, alb sau roze dar întâlnim de asemenea și vinuri de porto seci (dry) și extra-seci (extra dry) și este servit că
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
conținutul de alcool. Vinul este apoi depozitat și învechit, în butoaie (baricuri de stejar special - barrique - înainte de a fi îmbuteliate) în pivnițe reci și întunecate (în portugheză se pronunță "kavî" - semnificație "beci" ) așa cum întâlniți în Vila Nova de Gaia, pe malul râului Douro. Vinul a primit numele său "port" / "porto", în a doua jumătate a secolului al 17-lea după numele orașului Porto, construit și dezvoltat în jurul portului situat la gură de vărsare a râului Douro în Oceanul Atlantic (estuarul începe din
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
de Porto. Podgoriile din jurul localităților Pinhăo și Sao Joao da Pesqueira sunt considerate a fi centrul de productie al Vinului de Porto și sunt cunoscute pentru fermele pitorești, terasate și frumos aranjate, una lângă alta, din vârful dealului și până la malul râului, minunații autentice parcă rupte din poveste (quintas în portugheză înseamnă fermă sau podgorie): Quinta do Junco, Quinta da Vinha Velha, Quinta de Vargellas (Taylor Porto -), Quinta da Romaneira, Quinta da Casă Amarela , Quinta de Sao Pedro, Quinta de Nossa
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Filioara) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Agapia (reședința), Filioara, Săcălușești și Văratec. Comuna se află în zona central-nordică a județului, la poalele subcarpaților Moldovei, în depresiunea Ozana-Topolița, la sud de orașul Târgu Neamț, pe malurile râurilor Filioara și Agapia. Este străbătută de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Farcașa (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică la de locuitori
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
70 miliarde metri cubi de gaze, respectiv 12 milioane tone de țiței, care necesită investiții de ordinul zecilor de miliarde de Euro în explorare, dezvoltare de zăcăminte, construcție de gazoducte, servicii și echipamente de profil, respectiv construcția de terminale pe malul Mării Negre. Zona s-a aflat în litigiu cu țara vecină, Ucraina, pentru 42 de ani. Conform unei estimări din anul 2005, economia românească consumă anual 5,3 milioane tone carburanți. Pe lângă carburanți, există un consum de 7,3 milioane de
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Baba Ana (reședința), Cireșanu, Conduratu, Crângurile și Satu Nou. Comuna se află în sud-vestul județului, în zona de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
care 10 fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812. Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau comuna Homorâciurile. Aceasta avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]