26,750 matches
-
acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea articulării nominalelor din poziția de complement direct al ergativelor tranzitivizate este explicabilă la nivel structural: în poziția de Specificator al VP, poziție prin care trece complementul inacuzativelor în drumul său spre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
demarează mașina în trombă part. demarat, -ă nom. demararea, demaratul A GLISA Ușa glisează pe șine tranz.: Utilizatorul glisează fereastra în josul ecranului part. glisat, -ă nom. glisarea, glisatul A ÎNCETINI Mașina încetinește înainte de intersecție tranz.: Ca să nu obosească, Ion încetinește ritmul part. încetinit, -ă nom. încetinirea, încetinitul A TRECE Ion trece prin fața Ioanei tranz.: Ion trece strada part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DIPARIȚIE REFLEXIVE A SE ABSORBI Apa s-a absorbit mai ușor decât uleiul tranz.: Buretele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Noul Testament”; și un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea restituirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate; „Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului”. Puterea benefică a muzicii este reafirmată de Sf. Ioan Gură de Aur, iar „prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de tradiția filozofică greco-romană. Un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea reconstruirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică-muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate. Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului și este legat de o perspectivă escatologică situată între un principiu temporal, care are loc în istorie (istoria creației, istoria lui Israel, istoria lui Cristos, istoria Bisericii), și un sfârșit metatemporal (împărăția cerurilor și transcenderea cosmosului). Această
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de melodie decât de cuvintele cântate, mărturisesc că fac un păcat pe care trebuie să-l ispășesc și, de aceea, prefer să nu aud cântecul”. Dacă filozoful Augustin nu are o mare simpatie pentru muzică și muzicieni, deoarece „întrebați asupra ritmurilor folosite sau asupra intervalelor sunetelor acute sau grave nu sunt în stare să răspundă”, Augustin, sensibil față de artă, deschis fascinației muzicii și seducției sunetelor și ale melodiei, se clatină în fața dilemei de a accepta sau nu plăcerea ambiguă și profundă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sublinieze că informațiile și cunoștințele antice trebuie luate ca ghid pentru a ne apropia de arta sunetelor, din moment ce „dintre toate disciplinele, nu există nicio cale mai directă pentru a ajunge la suflet decât cea care folosește auzul. Când, prin intermediul auzului, ritmurile și modulațiile coboară în suflet, nu există nicio îndoială că ele influențează conștiința și o conformează acestora, pentru ca să fie unul și același lucru cu ea”. Un alt punct important în lucrarea boeziană este surprinderea a trei modalități sau părți, în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
vis musica). Această tripartiție a constituit baza cadrului epistemologic disciplinar al muzicii până la sfârșitul Evului Mediu, alături de distincția, tot boeziană, dintre cele trei competențe în disciplina muzicală: cea de musicus, care studiază rațional ars musica, cea de compozitor, care creează ritmuri și melodii adaptându-le textului verbal și, în sfârșit, cea de instrumentist, căruia îi revine datoria de a reproduce armonia în mod sensibil folosindu-se de instrumentele muzicale. Opera lui Boezio a constituit unul dintre cele mai importante capitole ale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
prezentă în toate acțiunile vieții noastre: dacă observăm mai întâi poruncile Creatorului și ne conformăm cu mintea curată regulilor stabilite de El. Tot ceea ce spunem sau faptul de a fi vitalizați de pulsația circulației sangvinice se datorează puterii armoniei prin ritmurile muzicale. Fără îndoială, muzica este știința modulației corecte: dacă vom avea un comportament corect, ne vom conforma acestei discipline; când însă comitem nedreptatea, nu ne conformăm muzicii. Cerul și pământul, toate lucrurile care există din bunăvoința divină, nu există fără
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
care există din bunăvoința divină, nu există fără disciplina muzicală. Pitagora ne învață că lumea aceasta a fost creată prin muzică și prin intermediul ei poate fi guvernată”. Aderând la principiile pitagoreice, muzica este considerată ca fiind alcătuită din armonie și ritm interior; practicând comandamentele divine înseamnă a realiza prin cuvinte și fapte această armonie superioară. De aceea, Casiodor poate afirma că „muzica este strâns legată de religie”, pitagorismul și noua religie creștină conciliindu-se astfel perfect. Puterea magică a muzicii, virtuțile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
trompetei îi mobilizează pe soldați ... Muzica liniștește spiritele agitate, cum se citește despre David care l-a eliberat pe Saul de duhul cel rău prin arta melodiei ... Orice cuvânt pe care îl pronunțăm, fiecare bătaie a inimii, este legată de ritmurile muzicale și de puterea armoniei”. Pe lângă definițiile matematice în care reflecția antică târzie și-a exprimat viziunea sa muzicală, cu Isidor din Sevilla, se deschide calea unei abordări speculative asupra muzicii bazată pe experiența concretă a cântecului, care începea să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Anumite texte din Ieronim sau din Ioan Crisostomul par să nege valoarea unei voci frumoase și educate: „Deo non voce, sed corde cantandum”; „Dacă ești slăbit din cauza vârstei, sau, tânăr fiind, ai o voce răgușită sau aspră, sau nu cunoști ritmurile, toate acestea nu sunt un defect. Ceea ce se cere este să ai un suflet umil, o minte atentă, o inimă căită, un duh sănătos și o conștiință liberă; dacă ai toate acestea, vei intra în corul divin și te vei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
lucru, fără îndoială, cerea timp și nu era deloc ușor. Cu siguranță, la baza structurii compozițiilor muzicale stătea un set precis de reguli, pe care cântăreții le cunoșteau. Referitor la aspectele tehnice muzicale din acel timp, cum ar fi melodia, ritmul sau metoda componistică, din păcate, găsim puține indicații la teoreticienii medievali. Secretul artei maeștrilor gregorianiști stătea în tradiția orală. Și așa a rămas chiar și atunci când, în secolele IX-X, au apărut primele codice în notație muzicală neumatică adiastematică, adică în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
linie melodică, un text profan cu conținut erotic. Formulele ritmice, bazate pe repetarea accentului tare sau pe măsurarea matematică a valorilor (moduri ritmice), a înlocuit în mod gradual libera desfășurare a frazelor, ce erau modelate doar pe muzicalitatea cuvântului latin (ritm verbal). Ars Antiqua (între jumătatea secolului al XII-lea și cca.1320), odată cu teoretizarea și practicarea celor patru valori muzicale (maxima, longa, brevis și semibrevis), a dus la transformarea primelor imperfecte procedee bivocale (diafonia) în forme mai bine definite structural
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm câteva dintre abuzuri și inconveniențe: - obișnuința de a compune mise și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a compune mise și motete pe tema melodiei unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate și de nerecunoscut în audiție; - folosirea exagerată a tehnicii contrapunctice și prezența numeroasă a vocilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
deosebit de tradiția franco-flamandă, dar se dezvoltă în direcția inteligibilității textului, în baza directivelor sugerate de Conciliul din Trento. Figura acestui compozitor a fost recunoscută de următoarele generații de muzicieni, care au evidențiat contribuția sa la evoluția limbajului muzical (contrapunct, armonie, ritm, melodie, etc.). Stilul palestrinian a fost studiat, în secolele care au urmat, de numeroși teoreticieni, în mod particular de Johann Joseph Fux, care și-a fundamentat pe acest stil studiul său asupra contrapunctului, unul din textele sale fiind cunoscut sub
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
stanțe, fusese prezent, în 1926-1927, în „Universul” și „Lumea copiilor”. În 1928-1929 va scrie în „Dimineața copiilor” și „Foaia tinerimii”. În 1929 Tudor Arghezi îi tipărește câteva poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
noutăți în poezie, ele suprapunându-se unor imemoriale patterns, activate, la noi, succesiv, de Ion Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Ion Barbu, iar mai târziu de Nichita Stănescu. La S. dramatismul tensiunilor și al luptelor lăuntrice - dincolo de care, prin jertfă și odată cu „ritmurile austere și sărace” („Ca să plutească patruzeci de zile prin lumină”), se ajunge la „clarul” sau pacea desprinderii de materie - atinge uneori o mare forță a expresiei. „Glasul morții”, ca ultimă provocare sortită omului de „Forța fără de cusururi”, pare să întreacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
chiar dacă nu în întregime - noile posibilități create de Marea Unire. După câțiva ani de refacere, economia a atins în 1924 nivelul antebelic, urmând apoi o linie ascendentă, întreruptă de criza din 1929-1933; dezvoltarea a fost reluată, industria a cunoscut un ritm ridicat și a atins, în 1938, punctul maxim. Agricultura a continuat să rămână ramura predominantă a economiei națională, dar ponderea industrei a crescut, manifestându-se tendința de egalizare. În anii avântului economic (1934-1938), exercițiul bugetar 1935/1936, s-a încheiat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Tratat, S.U.A. au recunoscut, pe parcursul perioadei interbelice, într-o formă implicită, apartenența Basarabiei la România. Așa cum s-a subliniat, hotărârea de Unire, adoptată la 27 martie/9 aprilie 1918, a fost rezultatul unor procese și fenomene ce și-au accentuat ritmul de evoluție în anii primului război mondial. În pofida politicii de rusificare practicată de țarism, prin multiple metode timp de peste 100 de ani, în Basarabia s-a menținut o populație românescă majoritară, cu conștiința apartenenței la același neam; țărănimea a avut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
admite o prelungire de câteva ore, cu consimțământul delegaților sovietici dintr-o comisie mixtă de creat în acest scop. Trei ore mai târziu, la orele 14, trupele sovietice ale Frontului de Sud au trecut Nistru și au început, într-un ritm rapid, ocuparea teritoriilor precizate în prima Notă. Fără să țină seama de termenele fixate, până în 3 iulie, orele 13, Armata Roșie a ocupat întregul teritori al Basarabiei, al nordului Bucovinei, precum și ținutul Herței, noua frontieră pe Prut fiind închisă. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Germaniei hitleriste asupra lui Carol al II-lea). Numai Germania s-a declarat dispusă și era capabilă să garanteze granițele rămase României. Aceasta l-a determinat pe generalul Ion Antonescu să orienteze politica externă a României spre Germania, într-un ritm mult mai rapid decât se înregistrase până atunci: acordul privind intrarea trupelor germane în România, aderarea la Pactul tripartit (23 noiembrie 1940), semnarea, la 4 decembrie, a unui tratat economic ș.a. Antonescu s-a adaptat la situația internațională dată, la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1944 s-a declanșat ofensiva sovietică, care a rupt frontul Iași-Chișinău, înregistrând rezultate inegale în diferite direcții. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice spre sud. În ziua de 24 august 1944, sovieticii ocupau Chișinăul, iar câteva zile mai târziu, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile românești răpite la 28 iunie 1940, precum și o parte din Moldova din dreapta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
porțiune din teritoriul românesc (de la vest de Prut - subl. I. A.) și nici să schimbe ordinea socială. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice, rezistențele hitleriștilor fiind rare și slabe. Către sfârșitul lunii august, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile răpite la 28 iunie 1940, iar către mijlocul lunii septembrie ofensiva Armatei Roșii s-a extins pe o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alte discipline nu le pot atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar și cu etnografia și folclorul. O abordare interdisciplinară se poate realiza și prin utilizarea conceptelor esențiale, concepte care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sătești, al comunităților etnice. 2. Timpul înșelător, sub aparența duratei lungi și a încetinelii, el ascunde virtualități de crize bruște și neașteptate. Este timpul specific marilor orașe sau al „publicului” politic. 3. Timpul cu bătăi neregulate între apariția și dispariția ritmurilor, caracteristic rolurilor sociale, atitudinilor colective și comportamentului maselor. 4. Timpul ciclic, în care prezentul, trecutul și viitorul se proiectează reciproc: specific comunităților primitive sau mentalității mistice. 5. Timpul în întârziere în raport cu el însuși este timpul a cărui scurgere se face
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]