257,490 matches
-
oameni de stat și istorici ai României: Mihail Kogălniceanu. Figura sa a rămas emblematică pentru România modernă, mai ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât și politice, a lui Mihail Kogălniceanu, cel care, la o mai atentă scrutare, se dovedește a fi fost mult mai mult decât un mare om de stat - ministru de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii de la Iași. Începea o carieră politică de marcă, ce l-a plasat printre cei mai străluciți demnitari ai statului român modern. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu este ales deputat de Dorohoi și se remarcă pentru calitățile sale oratorice și politice. La 5 ianuarie 1859, în
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
de la Iași. Începea o carieră politică de marcă, ce l-a plasat printre cei mai străluciți demnitari ai statului român modern. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu este ales deputat de Dorohoi și se remarcă pentru calitățile sale oratorice și politice. La 5 ianuarie 1859, în ședința istorică a Adunării Elective din Moldova, pledează pentru alegerea ca domnitor a colonelului Alexandru Ioan Cuza, declarând: „După una sută cincizeci și patru de ani de dureri, de umiliri și de degradație națională, Moldova
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
în fondarea Partidului Național Liberal. După sfârșitul domniei lui Cuza, marele demnitar, devenit Ministru de Externe, era și artizanul încheierii Convenției româno-ruse din 4 aprilie 1877, care prevedea tranzitul trupelor rusești pe teritoriul României cu respectarea integrității și a drepturilor politice ale Principatelor Unite. Numele său avea să fie legat pentru totdeauna de Independența de stat a României. În ședința solemnă a Adunării Deputaților, din 9 mai 1877, Kogălniceanu rostea celebrul discurs ce proclama acest act măreț: „Suntem independenți, suntem națiune
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Reprezentanței Naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă”. Pe 10 mai, Independența era proclamată și în Senat, iar declarația promulgată de domnitorul Carol I și publicată în Monitorul Oficial. Kogălniceanu ar fi putut să-și considere încununată opera politică, dar nu a încetat până la sfârșitul vieții să fie un militant pentru cauza României, susținându-și țara în următorul deceniu, ca primul ministru plenipotentiar al României la Paris, dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
la Paris, dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
dintâi intelectual care a luat calea străinătății. Tot el este primul care, în exil fiind, a lăsat în urma sa opere importante, valori inestimabile, contribuții recunoscute pe plan internațional. Desigur, în cazul său, destul de complicat, exilul a fost impus din motive politice, însă ele nu au fost exclusive. Conflictul dintre partidele nobiliare (boierești, cum sunt cunoscute) din Principatele românești erau destul de violente, lupta pentru putere incluzând acte de cruzime, trădări, apelul la forțe străine. Nimic nou. Milescu Spătarul (supranumele său indică o
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
boierești, cum sunt cunoscute) din Principatele românești erau destul de violente, lupta pentru putere incluzând acte de cruzime, trădări, apelul la forțe străine. Nimic nou. Milescu Spătarul (supranumele său indică o înaltă poziție în societate) nu a fost străin de lupta politică și a suportat consecințele acesteia. A fost victima unei măsuri barbare, i se mai spunea Cârnul, din cauza unei pedepse cu mutilarea nasului, administrată din porunca lui Constantin Cantemir Vodă, tatăl lui Dimitrie și drept urmare a plecat la Leipzig Milescu a
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și importante lucrări, de la istorie și geografie până la muzicologie - amintim că era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena politică a propriei țări și chiar țara. Am ales acești doi mari și emblematici precursori ai exilului românesc deoarece amândoi au realizat mari fapte culturale, amândoi fiind obligați să ia calea exilului din cauza politicii la care au participat activ și direct
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din Principate a avut marii săi exilați, între care Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă, mai proeminentă. Este un exil politic, rezultatul unui conflict profund între două lumi, una muribundă, însă căutîndu-și soluțiile de prelungire a existenței prin soluții violente, represive, și o altă lume, care reprezenta dezvoltarea economică și schimbarea relațiilor sociale, dar care nu găsea decât soluția unei schimbări
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
soluția unei schimbări prin forță, prin revoltă populară. Așa s-a întâmplat și în Valahia, iar consecințele sunt știute din cărțile de istorie. Mai puțin cunoscute sunt faptele exilului lui Nicolae Bălcescu. Circulă multe legende privind sfârșitul istoricului și omului politic, mort la Palermo, dar al cărui mormânt este și va fi necunoscut. O legendă este că și-a sfîrșit zilele în mizerie. Bălcescu a murit într-o cameră de hotel - Hotelul Trinacria, care este pomenit și descris de Giuseppe Tommasi
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate valori intelectuale, exilați care au continuat să lucreze pentru cultura română, iar dacă astăzi există nume românești în catalogul valorilor universale, majoritatea aparțin acestui val de emigrați politici, de persecutați de multiplele forme ale dictaturii pe care România le-a avut de suportat din 1938 pînă în 1989. La acești exilați se adaugă lista lungă a celor care au trecut prin închisori sau care au fost obligați să
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
interior. Cred că lista exilaților propriu-ziși din perioada de sfârșit a ultimei dictaturi îl are în frunte pe Paul Goma si continuă cu zecile de nume ale intelectualilor stabiliți în Occident cu o activitate creativă importantă, iar uneori cu poziții politice antidictatoriale declarate public. Unii dintre aceștia au revenit în țară, Paul Goma nu. Ceea ce este de observat la acest fenomen care, iată, durează de câteva secole, este o constantă represiune a intelectualilor, artiștilor în general. Puterea politică, deși în continuă
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
uneori cu poziții politice antidictatoriale declarate public. Unii dintre aceștia au revenit în țară, Paul Goma nu. Ceea ce este de observat la acest fenomen care, iată, durează de câteva secole, este o constantă represiune a intelectualilor, artiștilor în general. Puterea politică, deși în continuă schimbare, conform naturii sale, a fost permanent preocupată să scape de cei care gândeau cu adevărat, de cei care nu doar că știau adevărul, dar aveau și dăunătorul obicei să-l împărtășească, să-l facă public. Pentru
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
componente ale aceleiași civilizații, împărtășind rădăcini și valori intelectuale comune”. Grupul, cunoscut și sub denumirea de „V4”, își propunea la înființare, ca scop principal, accesul în Uniunea Europeană, lucru care s-a și întâmplat la 1 mai 2004. Pe frontispiciul entității politice stau declarații nobile, ca „depășirea liniilor artificiale care divizează Europa”, „alternativă la eforturile de integrare”, „încurajarea cooperării cu toate statele, în special cu vecinii”. La 25 de ani de la înființare, Grupul de la Vișegrad vădește o ritmică opoziție față de Uniunea Europeană, în
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
face ca aceasta să fie o lecție pentru europeni: crizele de acest gen, ca și altele, pot fi tratate numai prin implicarea tuturor statelor membre. De la vest la est, de la vârful UE la guvernele țărilor membre, de la diplomați la lideri politici, a lipsit o politică unitară care să găsească soluții și concret, la nivelul migrației propriu-zise, ca și al mentalităților greșite. Acestea, lăsate fără control, au creat impresia indeciziei UE, a unei incapacități de a reacționa unitar și coerent pentru menținerea
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
la nivelul migrației propriu-zise, ca și al mentalităților greșite. Acestea, lăsate fără control, au creat impresia indeciziei UE, a unei incapacități de a reacționa unitar și coerent pentru menținerea unui climat al legii pe teritoriul bătrânei Europe. Urmare previzibilă: radicalismul politic și naționalismul extrem își arată colții din nou. Efectele sunt greu de estimat...
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
subtitlul „Umbre: Viața lui Radu Beligan - care a murit ieri, la 97 de ani - a avut și părți întunecate, mai puțin cunoscute: potrivit unor surse din CNSAS...”. În altă pagină - „Partea întunecată din biografia unui mare actor”, este relatat parcursul politic din trecut al actorului. Se remarcă un citat: „Nu-mi reneg discursurile de atunci. Ceaușescu mi-a dat bani să fac Teatrul Național și nu pot să-l înjur”, declara Beligan în anul 2008. Un alt titlu postat într-un
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
Modificările profunde, de substanță, ale Constituțiilor sunt procese anevoioase, care trebuie să întrunească un larg consens politic și social. În foarte multe cazuri, aceste propuneri de reformă stârnesc dezbateri și controverse aprinse. Unul dintre cele mai disputate procese de reformă constituțională este cel aflat în dezbatere în Turcia. După cum se cunoaște, Parlamentul de la Ankara a aprobat un
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
ca și cele de mai sus. Și aici vom apela la un un cititor al revistei, care constata, într-o scrisoare trimisă redacției, frecvența tot mai mare a termenului „dușman”, cu derivatul „dușmănos”, în discuțiile dintre partide și dintre oamenii politici. Am deschis străvechiul „Dicționar Universal al Limbii Române”, de Lazăr Șăineanu, și am găsit următoarea definiție: „cel cu care ne aflăm în război și trebuie distrus”. Deci, cum s-ar zice, atunci când citim în presă că reprezentanții unei coaliții de
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
milioanelor de oameni care i-au dat votul formațiunii. Alta ar fi fost chestiunea dacă sfada dintre partide, ce s-ar cuveni să aibă ideologii clare și răspicate, i-ar denumi pe actualii „dușmani” a fi rivali, competitori, chiar adversari politici. Dar nu dușmani! De ce dușmani? O națiune trăind într-un regim democratic are nevoie, după cum este și firesc, de mai multe opțiuni, de diverse soluții la problemele curente și de perspectivă ale țării. De aici alternanța la putere, prevăzută și
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
într-un regim democratic are nevoie, după cum este și firesc, de mai multe opțiuni, de diverse soluții la problemele curente și de perspectivă ale țării. De aici alternanța la putere, prevăzută și acceptată chiar de „dușmanul” din dreapta sau din stânga echișerului politic. S-ar putea spune: până aici a lucrat un partid, în timpul guvernării sale, cu bune și cu rele, sau cu rele și cu bune, după care vin ceilalți; alegerile schimbă guvernarea care ar trebui să recunoască, în mod logic, punctul
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
Nu putem trece cu vederea faptul că în mai multe țări europene construcția și concilierea merg mână în mână într-un sens pozitiv, aducător de progres - și ne gândim la Germania, Franța, Italia ș.a. Din păcate, sfada din lumea noastră politică se referă nu numai la anatemizarea rivalilor din alte partide, ci chiar și a celor din interiorul propriilor alcătuiri, atunci când apar alte opțiuni decât cele „oficiale”. De aici și excluderile din marile noastre formațiuni. Unii se contestă pe alții, alții
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
sunt mai deștepți decât unii și cu toții fierb într-o „ciorbă” păguboasă chiar pentru ei. Aproape toate partidele stau la pândă „ca fiarele în pădure”, urmărind atent fiecare mișcare. Din păcate, la acest stadiu s-a ajuns în viața noastră politică. Încât ne vine să ne întrebăm: „Câtă ură încape într-un om?”. Dar într-o societate?...
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
Între 1945 și 2011, numărul de ziduri care separă state din toată lumea a crescut de circa zece ori. Semne clare ale prezenței conflictelor de toate felurile - etnice, statale, religioase, politice, sociale, militare etc - aceste limite sunt întotdeauna păzite cu armata și arată că țările care le-au ridicat nu admit „intruși” pe teritoriile lor.În luna august a.c., Estonia anunța că va construi un gard la granița cu Rusia, începând
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]