257,490 matches
-
țină promisiunile? Timpul ne va arăta cu certitudine dacă al 45-lea președinte american va avea forța să schimbe fundamental un sistem politic și economic deja ridigidizat de era neoliberalismului. El va trebui să se concentreze simultan pe reformarea sistemului politic intern și al establishmentului american, pe revitalizarea economiei, pe o creștere economică palpabilă pentru americanul de rând, dar și pe schimbările deja anunțate în politica externă a SUA. Având la dispoziție o majoritate conservatoare și în Camera Reprezentanților și în
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
al doilea transport nu poate fi estimată cu exactitate, dar se presupune că ar depăși valoarea primului”, notează „warhistoryonline.com”. În cei 100 de ani care au trecut, toate guvernele care s-au succedat în fruntea României, indiferent de culoarea politică, au încercat recuperarea acestei avuții, dar nici un guvern de la Moscova nu a recunoscut măcar existența ei, cu atât mai puțin să accepte returnarea. Paradoxal, Tratatul româno-rus din anul 2003 nici măcar nu menționează existența vreunui tezaur românesc în Rusia, deși în
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
calea unei apropieri, fără precedent probabil, între „dreapta” și „stânga”. Această „idilă” s-a dizolvat în eter însă, imediat ce confortul economic și social al continentului s-a prăbușit sub impactul crizei globale. În condiții de bruscă diminuare a disponibilităților, pozițiile politice s-au înțepenit brusc, diferite variante de populism - de la refuzul oricărei reduceri a cheltuielilor la obsesiva „luptă contra corupției” - au parazitat până la exasperare percepția publică. Teama de „celălalt”, fie el imigrant, „instalatorul polonez”, rom sau refugiat, a desfigurat, cu o
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
celălalt”, fie el imigrant, „instalatorul polonez”, rom sau refugiat, a desfigurat, cu o viteză greu previzibilă cu doar câțiva ani mai devreme, chipul democrațiilor europene. Noul context socio-economic a dus foarte repede la o masivă regrupare de forțe în plan politic. Probabil cea mai pregnantă dintre fațetele acestei reorganizări este acutizarea - pe care nu o mai vedeam posibilă - a raporturilor dintre stânga și dreapta în majoritatea țărilor europene. Dreapta a virat spre extrema dreaptă, iar stânga a început să redescopere farmecul
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
în favoarea unor noi formațiuni generate de explozia sistemului: Syriza în Grecia sau Podemos în Spania. Criza greacă din acest an este în cel mai înalt grad expresia acestor procese, dar și a limitelor cu care ele se confruntă. Naufragiul partidelor politice tradiționale, fie că vorbim de dreapta creștin-democrată sau de PASOK, partidul socialist, dusese confruntarea la extrem, poziționând față în față, ireductibil, extremiștii neonaziști de la Chrysí Avgí - Zorii Aurii - și extremiștii stângiști de la Coaliția Stângii radicale, Syriza. Din fericire, Zorii Aurii
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
neonaziști de la Chrysí Avgí - Zorii Aurii - și extremiștii stângiști de la Coaliția Stângii radicale, Syriza. Din fericire, Zorii Aurii nu au reușit să se impună în alegerile din ianuarie, când victoria Syriza a dat destui fiori în partea dreaptă a spectrului politic. Triumful electoral al lui Alexis Tsipras și al partidului condus de el s-a încheiat însă de fapt a doua zi după marea lor victorie - referendumul din 5 iulie 2015. Atunci, Tsipras, care izbutise să organizeze consultarea populară în pofida opoziției
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
democrație și solidaritate”. A doua zi, guvernul grec pornea pe drumul austerității, acceptând principalele condiții pe care Troica le impunea pentru a acorda Greciei ajutorul minimal solicitat. Zilele trecute, la o reuniune a PPE la Madrid, Angela Merkel, principala figură politică a dreptei populare europene și promotor neclintit al politicilor de austeritate, își exprima îngrijorarea în legătură cu impactul alegerilor din Portugalia, Spania și Irlanda asupra acestor politici, pe care le susține, spun unii, cu o determinare demnă de o cauză mai bună
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
minimal solicitat. Zilele trecute, la o reuniune a PPE la Madrid, Angela Merkel, principala figură politică a dreptei populare europene și promotor neclintit al politicilor de austeritate, își exprima îngrijorarea în legătură cu impactul alegerilor din Portugalia, Spania și Irlanda asupra acestor politici, pe care le susține, spun unii, cu o determinare demnă de o cauză mai bună. Faptul că până acum un număr semnificativ de mari economiști, în frunte cu Paul Krugman și Joseph Stiglitz, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru economie
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
să tulbure cu nimic opțiunile dreptei neoconservatoare. Ne putem întreba, în aceste condiții, cui prodest? Dacă nici majoritatea electoratului, nici elita mondială a specialiștilor nu susțin politicile de austeritate, cine le susține oare, în spatele politicienilor care le promovează în ciuda voinței politice majoritare, uneori chiar cu prețul unor entorse aduse principiilor democratice? Nu pretind că aș avea un răspuns la această întrebare, dar cred că trebuie să luăm în considerare câțiva factori care nu sunt prea frecvent aduși în discuție în publicistica
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
Traian Băsescu, societatea românească s-a confruntat explicit cu alternativa între o dreaptă radicală, practicând și teoretizând darwinismul social cel mai explicit, a cărei austeritate era corectată pentru sine, punctual, de marea corupție, și o coaliție relativ surprinzătoare pentru tradiția politică post-decembristă, între liberali atenți la problematica socială și socialiști atenți la exigențele mediului privat. După eșecul suspendării președintelui Băsescu, această alianță politică s-a spart, dar un mix de politici social-liberale angajate prin programul de guvernare din 2012 a reușit
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
a cărei austeritate era corectată pentru sine, punctual, de marea corupție, și o coaliție relativ surprinzătoare pentru tradiția politică post-decembristă, între liberali atenți la problematica socială și socialiști atenți la exigențele mediului privat. După eșecul suspendării președintelui Băsescu, această alianță politică s-a spart, dar un mix de politici social-liberale angajate prin programul de guvernare din 2012 a reușit să pună capăt nu doar austerității, ci și recesiunii. Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2014, oricât de surprinzător, nu a reușit să răstoarne
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
Balcanilor. În cadrul reuniunilor europene, retorica a devenit o obișnuință, iar aranjamentele fără finalitate. La reuniunea de la Viena, dominată de problema migrației, au fost adoptate documente negociate înainte de Summitul respectiv, cum ar fi șase proiecte în domeniul transporturilor și patru acorduri politice între Belgrad și Pristina. Viitorul lor a devenit incert, pentru că, deși era încurajată coperarea bilaterală între statele balcanice, a apărut tendința ca fiecare să contacteze separat membrii UE. Consensul din timpul reuniunilor se destrăma mereu le revenirea oficialităților în țară
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va întâmpla cu certitudine nu se prea știe în Balcani, pentru că structura proiectului este legată de interesele și de opțiunea politică a fiecărei țări. Procesul de la Berlin poate fi o formă de integrare a Balcanilor în preocupările europene doar dacă se va depăși caracterul declarativ și de bune intenții. După unii analiști, integrarea Balcanilor se confruntă în momentul de față cu
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
de identitate și acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, si de democrație. După criza datoriilor Greciei, criza refugiaților pune Europa unită în fața unei noi sfidări, iar relațiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerentă opțiunilor politice, economice și de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-și poate găsi o voce cu care să se exprime clar și hotărât în lume în condițiile în care Germania, liderul informal al organizației, ezita sau evita să-și asume un rol
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
interese conjuncturale sau punctuale. Țara noastră demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
2007, dată la care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit un obiectiv strategic de maximă importanță pentru întreaga societate românească, susținut în mod constant de toate instituțiile statului, de forțele politice parlamentare, de societatea civilă. Vechea aspirație a națiunii române de apartenență la spațiul euro-atlantic și la valorile democratice era un fapt împlinit. „Semnarea Tratatului de aderare a venit după un proces dificil de negocieri, care a marcat transformări profunde în
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază consensul întregii societăți și al clasei politice din România” (Bogdan Aurescu, consilier prezidențial, fost ministru de Externe)
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
fost beneficiari ai strategiilor Deceniului, prin combaterea eficientă a discriminării (romii figurează în Constituția țării cu drepturi egale cu ale albanezilor, turcilor, sârbilor și bosniacilor). În plus, tot mai mulți reprezentanți tineri și educați ai minorității se implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acțiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000, în condițiile unei grave discriminări a romilor (61% dintre sârbi refuzau să accepte romi ca membri ai familiei), programele de incluziune au curs unul
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
în Europa. Vizita comisarului european a survenit într-o perioadă extrem de complicată și tensionată pentru evoluțiile de la Chișinău, dominată de protestele antiguvernamentale neîntrerupte pe fondul lipsei unor progrese concludente în soluționarea crizei bancare generate de furtul miliardului de dolari. Instabilitatea politică prelungită și neînțelegerile din interiorul coaliției pro-europene de la Chișinău, care au condus la demiterea cabinetului condus de Valeriu Streleț, s-au resimțit cu acuitate în coerența actului de guvernare și aprofundarea reformelor, blocând practic finanțarea internațională a Republicii Moldova. Derapajele survenite
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
procesului de integrare europeană a Moldovei, după ce în ultimii ani aceasta se dovedise partenerul estic cel mai performant în privința demarării și implementării reformelor democratice, au provocat, firește, preocupări și îngrijorare în rândul principalilor săi susținători occidentali, nu doar în plan politic, ci mai ales în domeniul economico-financiar și al asistenței tehnice. Este vorba, în primul rând, despre Uniunea Europeană, FMI și SUA, care au furnizat până acum cele mai mari fonduri de ajutorare a Republicii Moldova și care, după cum se știe, acționează coordonat
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
în fața riscurilor care survin pe parcurs. „Cunoaștem situația fragilă din Republica Moldova, dar reformele trebuie să continue”, a subliniat în mod repetat comisarul european pentru comerț, pe timpul prezenței sale la Chișinău. În prezent, prioritatea numărul unu a guvernului, indiferent de coloratura politică a acestuia, a afirmat doamna Malmstrom, trebuie să fie soluționarea problemelor din domeniul bancar: „UE insistă ca cei vinovați de comiterea fraudelor să fie aduși în fața justiției și neapărat pedepsiți, iar banii furați să fie returnați cetățenilor”. Combaterea corupției și
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
adoptarea unor norme legate de securitatea alimentară. În prezent, însă, s-a ajuns la un cerc vicios, deoarece modernizarea întreprinderilor producătoare și adaptarea lor la cerințele pentru export necesită investiții noi, dar fondurile din afară sunt blocate din cauzaă instabilității politice, iar cele interne nu sunt disponibile din pricina colapsului sistemului bancar. Tocmai de aceea este necesară continuarea reformelor în mod susținut, mai întâi în sectoarele bancar și energetic, simultan cu întărirea sistemului judecătoresc, pentru a putea impulsiona lupta cu corupția. „Aceste
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
orientarea pro-europeană a devenit prevalentă, ceea ce a și permis formarea unor noi majorități parlamentare care au construit pas cu pas drumul spre Europa al tânărului stat moldovean. Un drum presărat cu multe provocări și obstacole, reprezentate atât de necontenitele rivalități politice interne, cât și de numeroase presiuni și imixtiuni externe, cu deosebire de ordin economic, despre care revista „Balcanii și Europa” a semnalat periodic. Într-o corespondență specială de la Chișinău, purtând titlul „Un joc complicat, cu multe mize...” („Balcanii și Europa
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
restabili adevărul istoric și de a contribui la întărirea concordiei în societatea moldovenească Ele rămân, cu certitudine, cuceriri ale dezvoltării democratice și ale parcursului european al Moldovei. În pofida progreselor mai mult sau mai puțin vizibile, lipsa de coeziune a clasei politice în jurul obiectivului major reprezentat de integrarea europeană contină să constituie, însă, un obstacol serios în calea dezvoltării Republicii Moldova. „Situația politică actuală nu ne ajută să ne concentrăm și să urmăm obiectivele de integrare europeană, dar fără relații strânse cu UE
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
democratice și ale parcursului european al Moldovei. În pofida progreselor mai mult sau mai puțin vizibile, lipsa de coeziune a clasei politice în jurul obiectivului major reprezentat de integrarea europeană contină să constituie, însă, un obstacol serios în calea dezvoltării Republicii Moldova. „Situația politică actuală nu ne ajută să ne concentrăm și să urmăm obiectivele de integrare europeană, dar fără relații strânse cu UE, Republica Moldova nu are perspective”, a subliniat deschis președintele Nicolae Timofti în discuțiile purtate cu Cecilia Malmstrom, despre care relatam mai
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]