25,825 matches
-
teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui). În încercarea de a descifra realitatea ascunsă a lucrurilor și de a se apropia de tainele fundamentale, el plonjează în paradisul copilăriei, în lumea satului arhaic, încărcat de eresuri și mistere cețoase. Nume străvechi, Sumer, Azteca, Elada, Roma, Scitia Minor, Tauria sau Pind, se îngemănează cu personaje mitologice, precum Dzadzara, Cadara, Babani, Caracus, cu toponime ca Valea Rece, Apa Bună, Climări etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
și relativitatea consecințelor lui, într-o meditație sceptică (Timpul). Problematica existențială are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
din zorii vârstei istorice să Își aibă rădăcinile Într-un trecut cu expresii mai puțin diferențiate - adică mai puțin multiforme, nu neapărat mai puțin bogate sau complexe. Ne putem gândi la o analogie cu viața noastră individuală: Întorcându-ne la copilărie, ramificațiile vieții adulte se reduc, iar unele ramuri devin unite și indistincte; din adâncul memoriei reapare un comportament bipolar nediferențiat, de tipul „activitate de joacă”/„activitate de școală”; se descoperă ramuri moarte, activități abandonate. La fel, și În cazul expresiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mod programatic atunci când ¾attușili al II/III-lea ajunge, printr-o lovitură de stat, În locul fiului lui Muwatalli, Murșili al III-lea, și se prezintă ca protejat al zeiței DIȘTAR din Șamu¿a (afirmând că a fost consacrat Încă din copilărie sacerdoțiului acestei zeițe de către tatăl său Murșili prin intermediul fratelui său mai mare Muwatalli), devotat zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" „stăpâna regilor și reginelor din ¾atti” și preot al fiului acesteia, zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerikxe "Nerik", cetate care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tânără fecioară la cea de mireasă se reflecta asupra complexului social și implica zeitățile panteonului. Abandonarea stării feciorelnice, legată de Artemisxe "Artemis", era trăită ca o pedeapsă de „ispășit” prin ofranda adusă zeiței, ofrandă alcătuită din obiecte care aminteau de copilăria fetei, dar care la Cirene, ca și În alte cetăți, se traducea Într-un tribut pe care tânăra mireasă trebuia să i-l plătească Artemisei Înainte de a intra În camera nupțială. Și Zeusxe "Zeus", și Heraxe "Hera" - care purtau epitetele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a făcut ca unele dintre versurile lui să nu fie apreciate decât în cercul Junimii. Preocupat de relația dintre rațiune și sentiment, B. este chinuit de imposibilitatea aflării unui echilibru stabil și definitiv. Întors de aceea spre sine și spre copilărie, tânjește după libertatea vârstei nevinovate, răzvrătindu-se, cu o violență sinceră, rar întâlnită la alți poeți români ai vremii, atât împotriva lui însuși, cât și împotriva credinței. Din dorința de a valorifica posibilitățile oferite de genul liric, a alcătuit epigrame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul ei, mă amenință. Nu știu exact de ce anume îmi e frică. Îmi e frică de mai multe lucruri deodată, care toate, în egală măsură, se pot întâmpla. Le știu din poveștile copilăriei, din întâmplările adevărate, petrecute altcândva, altunde, dar tot noaptea, tot într un sat. Ele se pot repeta de astă dată aici, cu mine. Frica aceasta se naște nu din iminența primejdiei, ci din posibilul ei, știut, experimentat și verificat ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
orizontul fiecărei alegeri hărțuite de teama unui pariu pierdut. Nu aspirăm oare cu toții în secret să fim scutiți de darul incomod al deciziei, cu care cel mai adesea nu știm prea bine ce trebuie să facem? Și nu este tocmai copilăria, în care greul hotărârilor se ia peste capetele noastre, vârsta fericirii uitate? De ce să trăim atunci crispați în raza obligației de a ne da un destin? Și de ce să trebuiască să răspundem pentru folosirea unui dar pe care nu l-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la „Dialog”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
limpezi abia după o serie de întâmplări dure - suferințele și umilințele din timpul stagiului militar, o detenție nedreaptă într-o închisoare populată de ființe bestiale, moartea mamei naturale și a celei adoptive (o femeie infernală) -, care îl eliberează de obsesiile copilăriei, permițându-i intrarea în normalitate. Deși tinde să demonstreze că aparent solida existență vizibilă este construită pe subterane amenințătoare ale sufletului omenesc, romancierul oprește derularea evenimentelor pe o imagine luminoasă, optimistă. P. H. încearcă să textualizeze fluxurile libere ale memoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
de Studii Românești Iași. Autorul, Nicholas M. Nagy-Talavera, are el însuși o biografie fascinantă, ce ar putea oricînd constitui subiectul unui roman palpitant. S-a născut în Budapesta la 14 februarie 1929 și și-a petrecut o bună parte din copilărie în Transilvania cultura și istoria românească aveau să-i rămînă repere permanente în biografia sa intelectuală și afectivă. A urmat liceul la Budapesta pînă cînd, în 1944, Guvernul Ungariei i-a adunat pe evrei în tabere de concentrare, trimițîndu-i apoi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un accident faptul că doi mari români, Iorga și Eminescu (naționalismul lui Eminescu va constitui un important izvor de inspirație pentru Iorga), provin amîndoi din Botoșani? Aici s-a născut Iorga la 5 iunie 1871. NOTE FORMAREA UNUI POLITICIAN-ISTORIC: ORIGINILE, COPILĂRIA ȘI ADOLESCENȚA LUI IORGA Nasc și la Moldova oameni! Miron Costin Am fost învățat de acasă să mă uit drept în ochii oamenilor și să nu las nici o insultă fără să reacționez. Motto-ul lui N. Iorga 1 Familia Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legături strînse cu familia sa, dar Iorga nu a avut parte de tinerețe; nici urmă de năzdrăvănii, nici o greșeală prostească. Greșelile lui s-au datorat principiilor lui rigide, comise deliberat și niciodată regretate după aceea. A avut el oare o copilărie ca cea mai mare parte dintre noi? Poate că aceasta a fost impresia pe care ne-a dat-o el prin afirmațiile și prin unele din acțiunile sale, ca ale unui student perpetuu, chiar și atunci cînd era mai înaintat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
făcut istoria. Cărțile și mărturiile acestea au făcut din (Iorga) istoric"19. Tipic pentru cineva cu formație umanistă, Iorga nu manifesta nici un interes pentru fizică, matematică sau biologie. Așa cum spunea el, "nu oricine este făcut pentru științe exacte"20. Botoșanii copilăriei sale pare să fi fost un tîrg mizerabil în care copilul a fost fără voia lui smuls din lumea cărților și viselor lui și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu lase urme în sufletul sensibil al tînărului Iorga. În toți acești ani trebuie să-și fi format el unele convingeri despre religie și ortodoxie. Iorga considera toate trăirile pe care le avusese în relațiile lui cu Biserica ortodoxă în copilărie și adolescență drept o dovadă a faptului că ortodoxia nu este altceva decît formă fără conținut. Și-a bătut joc amarnic de ortodoxie pentru diferențele dintre Evanghelii, realitățile Bisericii și comportamentul preoților. Iorga se referea la ea ca la "ortodoxia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al sărăciei. Chiar și după o jumătate de veac își amintea că în tinerețe "trăia întotdeauna din pomeni"43. În toamna lui 1888, la vîrsta de 17 ani și jumătate, Iorga a intrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ego-ul său. Chiar și familia lui recunoștea că ego-ul său era imens și multă lume vorbea despre "complexul exagerat de moralitate" sau despre "complexele de persecuție" ale lui Iorga 115 . Simțul său accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ducea și putea fi spurcat la gură în compania bărbaților, deși (ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase niciodată cu adevărat. Doamna Zulnia era stăpîna gospodăriei lui Iorga. Toată lumea îi spunea Grand'maman; doamna Catinca era ușor ofensată de atitudinea soacrei ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase niciodată cu adevărat. Doamna Zulnia era stăpîna gospodăriei lui Iorga. Toată lumea îi spunea Grand'maman; doamna Catinca era ușor ofensată de atitudinea soacrei ei, cu toate că le unea o mare afecțiune. Doamna Zulnia își începea întotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fi avut nici un contact cu Weber (nu a reușit să aprecieze sociologia), iar părerea lui despre Fischer s-a rezumat la comentariul că acesta "nu este deloc mai bun decît șarlatanii și găinarii pe care mi-i amintesc din copilărie"181. Își demonstrează astfel lipsa de înțelegere față de economia secolului al XX-lea; față de felul în care faptele lui Fischer transformau societatea tradițională într-una modernă, chiar dacă prin metode destul de reprobabile. În România, transformarea aceasta nu a fost deloc mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Chamberlain, în speranța de a-l încuraja pe Hitler să-și îndrepte privirile spre Răsărit. Mai expusă unui posibil atac german, Franța nu putea acționa de una singură. În privința claselor superioare franceze, autorul acestei cărți își amintește de atmosfera din copilăria petrecută printre prietenii de familie la Blois, Tours și Orleans (și de produsele de patisserie care ți se topeau practic în gură). Cei care participau la ieșirile în aer liber de după-amiază remarcau că aerul din zona Tours este "atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și oameni bine îmbrăcați așezați la mesele de pe trotuare. Acesta era confortul Münchenului... Normalitate, lege, ordine, curățenie și o Germanie pașnică și (aproape!) "elvețiană". Gîndurile mele rătăceau în timp spre un alt München pe care mi-l aminteam bine din copilărie. Münchenul, "Orașul Mișcării", plin de cămăși brune, uniforme cenușii, steaguri cu zvastici înalte cît patru etaje atîrnînd de pe clădiri, vulturi și iar vulturi, cu gărzile de onoare în uniforme negre mărșăluind în pas de gîscă prin fața monumentului din Feldhernhalle... Unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
331, 336, 401 Yeats, William Butler 273 Zamfirescu, Dan 458 Zingarelli 317, 318 Zog (Regele Albaniei) 391 Zola, Emile 45, 59, 105, 106, 399 TABLA DE MATERII Cuvînt înainte ............................................................................................... Prefața autorului ........................................................................................... Naționalismul și scrierea istoriei .................................................................. Note ................................................................................................... Formarea unui politician-istoric: originile, copilăria și adolescența lui Iorga ................................................................. Note ................................................................................................... Începe lupta .................................................................................................. Note ................................................................................................... " Așteptînd să se împlinească scripturile" .................................................... Note ................................................................................................... Triumful nesigur .......................................................................................... Note ................................................................................................... Înfruntînd tragedia ....................................................................................... Note ................................................................................................... Curcubeul axei ............................................................................................. Note ................................................................................................... Tragedia ....................................................................................................... Note ................................................................................................... Iorga din perspectiva sfîrșitului de secol XX ............................................. Note ................................................................................................... Epilog ........................................................................................................... Indice de nume ............................................................................................. 7 9 11
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru sistemul comunist termenul de "Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum a trăit toată mizeria umană posibilă" în copilărie și în adolescență. Își amintea de o conversație cu Ion Brătianu: "Așa că l-am întrebat: Știți ce înseamnă sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar acest avantaj", a spus Iorga. I-a spus lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]