25,968 matches
-
prima parte a romanului, autorul a urmărit migrația spre Canal ca spre un Klondike dobrogean, a tot soiul de oameni: chiaburi doritori de a câștiga bani, tineri nostalgici ca tătara Sughiran, gonită de plictisul satului natal, un șofer fugit de frica urmăririi polițienești, entuziaști ca Jurașcu, îndrăgostiți dorind a se întâlni și așa mai departe, în afara celor care vin pe șantier cu dorința vie de a înfăptui o operă socialistă. Multitudinea la început este eterogenă și acest procedeu este bun și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cum nu mi-ai ține-o trează Când și pe tine însuți te întreci Văd peste anii tăi de azi, treizeci, Mai limpezi, alții mulți cum luminează. De-am ascultat îndemnul tău fierbinte Urmându-l ani de-a rândul fără frică, Oricât de mulți sunt cei ce se ridică, N-am vreme să mai mor de azi 'nainte! Ioanichie OLTEANU - Grănicerii. În: Contemporanul, nr. 260 (39), 28 sept., 1951 De la Belgrad către noi, umblă svonuri roi c-ar porni domnii război
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cap cu toane - Ea zbor de muscă-ți recomandă Când ești pilot de avioane. Îi va striga poporul: „Ce ți-i? - Stai sus, regino, la fereastră? Din turn au coborât poeții... Ia coborâți și dumneavoastră!” Îi va striga: „ Ți-e frică. Aștepți ca alții-ntăi să spună... Ești otrăvită, rea și mică Și la nimica nu ești bună. Te-ascunzi în turnuri crenelate Să nu greșești, să nu te-mpiedici Și-abia alegi ceva din toate - Oprită parcă-ai fi de medici
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rivalizează cu cele provocate de molime, foamete și război. Să luăm în considerare cîteva exemple din secolul al XX-lea. Sub conducerea lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică (1929-1953), milioane de oameni au fost închiși din motive politice, deseori din cauza fricii paranoice a lui Stalin de conspirații împotriva lui. Un număr estimativ de douăzeci de milioane de oameni au murit în lagăre de muncă, au fost executați din motive politice sau au murit de foame (1932-1933) atunci cînd Stalin a obligat
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
altor grupuri pe care a dorit să îi extermine. Sub regimul despotic al lui Pol Pot în Cambodgia (1975-1979), Khmerii Roșii au ucis un sfert din populația cambodgiană: am putea spune, un exemplu de genocid auto-provocat. Atît de mare era frica lui Pol Pot de clasele educate, încît acestea au fost aproape exterminate: a purta ochelari sau a nu avea mîinile aspre însemna o moarte garantată. În mod sigur, istoria regimurilor populare nu este lipsită de pete grave. Asemenea tuturor guvernămintelor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mamă și acum ca viitoare bunică. Iar vecinul nostru Martin a făcut niște numere de scamatorie, lăsîndu-ne realmente cu gura căscată! Cu excepția momentului În care a vrut s-o taie pe Janice În două și ea era să leșine de frică, atunci cînd el a dat drumul drujbei, și a Început să țipe „Te rog, Martin, nu mă omorî!“, În timp ce el ambala drujba nemilos, ca un psihopat dintr-un film de groază. În cele din urmă, lucrurile s-au aranjat. Martin
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
după-masa asta, Îl duce pe Ernie să se joace cu nu știu ce grup de copii. Deci nici pe ea nu pot conta. Mă las pe spătar, gîndindu-mă intens. Aș putea să mă duc pur și simplu singură. Doar nu mi-e frică de o mînă de femei gravide, nu? Sau mai bine... Ridic iar telefonul și formez un număr din agendă. — Auzi, mamă, zic imediat ce răspunde. Ești ocupată În după-masa asta? Cursul prenatal se ține Într-o casă din Islington și se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-ți punctul maxim al contracției... GÎfîi din greu, În timp ce ea mă strînge și mai tare. — Iar acum se retrage... s-a dus. Îmi dă drumul la braț și-mi zîmbește. — Vezi, Becky? Vezi că ai reușit să faci față, În ciuda fricii? — Uau. Aproape mi s-a tăiat respirația. — Crezi că ai Învățat un lucru de folos azi? mă privește atotștiutoare. Ceva care te face să-ți vezi frica dintr-o perspectivă corectă? — Da, dau din cap cu sinceritate. Am aflat că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și-mi zîmbește. — Vezi, Becky? Vezi că ai reușit să faci față, În ciuda fricii? — Uau. Aproape mi s-a tăiat respirația. — Crezi că ai Învățat un lucru de folos azi? mă privește atotștiutoare. Ceva care te face să-ți vezi frica dintr-o perspectivă corectă? — Da, dau din cap cu sinceritate. Am aflat că vreau neapărat anestezie epidurală. — Mai bine una generală, draga mea, se bagă și mama. Sau o cezariană drăguță! — Nu poți cere pur și simplu o anestezie generală
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
totul se va termina definitiv. — Becky? Scumpa mea. Luke face cîțiva pași spre mine, cu un aer Îngrijorat. — Ai pățit ceva? Se uită mirat la pene. Nu pot s-o fac. Nu pot să-l Întreb. Mi-e mult prea frică de ceea ce aș putea auzi. — Mă duc să mă pregătesc, șoptesc, incapabilă să mă uit În ochii lui. Trebuie să plecăm În curînd. Pornesc spre dormitor și mă dezbrac, făcînd tricoul ghemotoc și ascunzîndu-l la fundul șifonierului, unde Luke n-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a Întîmplat din nou. — Cu Sally-Ann? Luke scutură din cap. — Amy Hill, una dintre secretarele noastre, a ieșit plîngînd dintr-o ședință cu altă echipă de la Arcodas. Iain a devenit brusc foarte violent, și ea a zis că Îi e frică să nu dea cu ea de pămînt Într-o zi. — Glumești. Se plimbă prin firmă de parcă ar fi a lor... expiră Luke adînc, de parcă ar Încerca să-și păstreze cumpătul. Am convocat o ședință și am cerut ca un membru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
semnat angajamentul cu Securitatea. Totuși, Securitatea a menținut un regim pe care toată lumea l-a urât cel puțin așa credeam pe 22 dec. 1989. Iată ce scria Stelian Tănase, acum câteva zile, în "Ziua": "Toată lumea știa perfect că fără teroare, frică, fără arestări în masă și procese politice, fără delațiuni, regimul s-ar fi prăbușit. Este și motivul pentru care serviciile luaseră o mare amploare.(...) Băsescu, sesizând reacția opiniei publice, de care el depinde totuși, a început să vadă ce nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
turnat colegii ofițeri, ori chiar pe Vadimul însuși! În fața a milioane de telespectatori potențiali, nu? Nu-mi spune că ăștia nu știu de rușine! Dacă ar ști că stă lumea cu ochii pe ei, să vezi cum ar veni și frica de rușine! Eram, poate, obosit și n-am sesizat acel pasaj din intervenția lui Radu Filipescu, dar lucrurile mi se par destul de clare. Din moment ce SRI a fost creat prin apelul la foștii securiști, e limpede că aceștia au lucrat, o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
asemănarea cu Sonia. Ne întâlneam adesea la biserică și în cimitir... Am înțeles însă repede că nu m-ar fi urmat la ocnă/pușcărie, deși trăiam în marea pușcărie care era România sfârșitului de secol XX! După 10 ani, de frică să nu fi greșit totuși, am căutat-o și mi-a răspuns cu aceeași veche afecțiune. Trăise, în toți acești ani, înlăuntrul aceluiași model. Sonia o călăuzea încă. Liviu Antonesei: E frumoasă povestea asta a ta. Îmi plac regăsirile după
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Relația elevă - profesori este de agresivitate din partea elevei si de toleranță manifestată de profesori. Relația elevei cu colegii de clasă. Din discuțiile avute cu diriginta si consiliera școlii am aflat că la marea majoritate a colegilor de clasă le este frică să interacționeze cu R.C. Unii consideră că este mai bine să o ignore, pentru că în felul acesta se protejează de agresivitatea elevei, alți colegi se asociază cu clienta, adoptând o conduită asemănătoare cu a acesteia, fapt care la conferă un
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
o interpretare, precum este aceea a celor zece degete. POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al traiului de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui tulburător examen de conștiință, în care obsedantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui tulburător examen de conștiință, în care obsedantă este lașitatea, a lui și a celorlalți, „eroi ai răbdării”, abandonați incertitudinii după patruzeci și cinci de ani „de frică, pândă, moarte”, într-o „țară umilită, jignită, chinuită”. Analist sever al propriei incapacități de a acționa fățiș, semnatarul confesiunilor va fi intransigent și cu atmosfera duplicitară a epocii, trecând personaje și evenimente prin filtrul unui observator, care în această tainică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Dacă deschid ușa, București, 1968; Numărătoarea, București, 1969; Omul de zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina Spalas, Cruciada copiilor în viziunea lui Titel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina Spalas, Cruciada copiilor în viziunea lui Titel Constantinescu, „Radio România”, 2000, 169. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Huxley: Anularea viitorului / 101 2.8. Kazuo Ishiguro: Viitorul ca vină / 104 2.9. Doris Lessing: Un Nobel pentru Domana de Fier a romanului contemporan / 110 2.10. David Lodge: Simplitatea Desperado / 118 2.11. David Lodge: Cui îi e frică de romanul modern? / 124 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici / 131 2.11. "Pinterescul" Acest alt fel de literatură 139 Capitolul 3. Poezie / 151 3.1. T.S. Eliot: Intensitatea lirică modernistă / 151 3.2. T.S. Eliot: Tradiția bucuria
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este aceea de exacerbare a suspansului prin ascundere. Din nou ne trezim întrebând pe când citim, "și, și?" Deosebirea e că acum avem sentimentul vag, mai mult ca un presentiment, de fapt, că nu vrem să știm mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată, deci, unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată, deci, unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ și e fericit în cazul când romanul rămâne fără final. În cazul lui Ishiguro, trăim istoria unor clone: nici măcar iubirea dintre ele nu ne domolește groaza. Anii trec, clonele mor la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]