27,010 matches
-
cîmpie. Abia după cucerirea Daciei de către romani, adică în a. 106 e. n., pe aceste locuri starea de lucruri s-a schimbat. S-a format o nouă așezare umană. Sedentari devenind, locuitorii ei lucrau ogoarele, creșteau vite, confecționau diferite lucruri pentru gospodărie. Podoabele și hainele le aduceau din orașele imperiului. Casele și le făceau mai spațioase, din lemn, nuiele și lut, le acopereau cu stuf. Pe lîngă case mai construiau și diferite anexe, săpau gropi pentru depozitarea produselor agricole. Dar nici această
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
1783 au construit biserica din lemn, reconstruită în 1868. Mai târziu, în anul 1908, a fost zidită din piatră biserica, care funcționează și în prezent. Conform primului recensământ din Basarabia în anul 1819, populația satului Cobusca Veche locuia în 91 gospodării și alcătuia 456 persoane, inclusiv 249 bărbați și 207 femei. Școala cu o singură clasă a fost înființată în anul 1878. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul satului au confirmat că pe aceste meleaguri chiar până la nașterea lui Hristos, existau așezări
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
teritoriul s. Chirca și-a început activitatea întreprinderea pentru producerea preparatelor veterinare și a momelei "Vetsanpredpiatie", care a activat până în anul 2002. Satul avea (la 1968) 1365 locuitori. Densitatea mijlocie era de 195 locuitori la km pătrat. Aproape în fiecare gospodărie din localitate printre icoane se află icoana Măicii Domnului, Maria, ce dă de înțeles buna credința în Dumnezeu. Dar mai putem întâlni și chipul Sf. Dumitru care este considerat drept îngerul păzitor al pământenilor și în același timp în cinstea
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi. Dupa întemeiere, satul și-a început dezvoltarea demografică destul de lent. În 1861, în Băcioi erau 270 de gospodării cu o populație de 1086 de oameni. Conform datelor din anul 2001, în satul Băcioi locuiesc aproximativ 10680 de persoane. Până în prezent numărul acestora a crescut considerabil. Structura etnică a satului Băcioi conform recensământului populației din 2004: În 1867 în
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
de lemn, pe temelie de piatră, cu hramul Sf. Nicolae, care pînă în prezent deține un mare rol istoric, activînd fără întrerupere de aproape 200 ani. În ultimii ani în infrastructură satului au fost investite surse considerabile, avînd loc conectarea gospodăriilor la rețeaua de gaz, reparația școlii, conectară cu apă a multor gospodării, deschiderea noii săli pentru nunți, si discoteci (deschiderea - 01.01.2013), reperația capitala a unor porțiuni de drum. Primarul curent fiind tot Alexandru Curmei (2011-2013) Situl Official: www
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
în prezent deține un mare rol istoric, activînd fără întrerupere de aproape 200 ani. În ultimii ani în infrastructură satului au fost investite surse considerabile, avînd loc conectarea gospodăriilor la rețeaua de gaz, reparația școlii, conectară cu apă a multor gospodării, deschiderea noii săli pentru nunți, si discoteci (deschiderea - 01.01.2013), reperația capitala a unor porțiuni de drum. Primarul curent fiind tot Alexandru Curmei (2011-2013) Situl Official: www.valcinet.weebly.com și www.valcinet.md
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
târziu satele au fost totuși împărțite, deoarece în 1713 Agafița, sora lui Preda Palade stolnicul, dăruiește ginerelui său Ioan Neniul spătar jumătate din Corjeuți. În 1770 este edificată prima biserică din lemn. În 1774 la Corjeuții se găseau 125 de gospodării. La 1795 proprietara satul este Maria, fiica lui Gheorghe Moțoc. În anii 1812-1821 satul aparținea la 2 moșieri: Matei Krupenski (primul viceguvernator al Basarabiei, 1816-1823) și Zamfirachi Ralli. Conform recensământului din 1817 Corjeuții erau un sat înstărit ce avea 2
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
lui Gheorghe Moțoc. În anii 1812-1821 satul aparținea la 2 moșieri: Matei Krupenski (primul viceguvernator al Basarabiei, 1816-1823) și Zamfirachi Ralli. Conform recensământului din 1817 Corjeuții erau un sat înstărit ce avea 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 157 de gospodării, 13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Ținutul Hotin. Ulterior Corjeuții devin proprietatea generalului I. Nicoriță. Se presupune că în acea perioadă s-a construit o ratușă cu han, baie, o dugheană, grajduri. În 1820 biserica este reconstruită din piatră. În 1859 în sat erau 148 de gospodării, 560 de bărbați și 572 de femei, funcționa o distilerie a spirtului cu o capacitate de 21069 vedre de alcool. Distileria fondată de boierul Melnikov la mijlocul secolul XIX era un din cele mai mari întreprinderi industriale din Basarabia. Următorul posesor
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
erau înregistrați 57 de băieți și 3 fete. Toate disciplinele se predau exclusiv în limba rusă. Materialul didactic utilizat de elevi era reprezentat de 230 de cărți și 182 de manuale. Conform statisticilor din 1886 în Corjeuți erau 411 de gospodării și 1657 de locuitori, biserică ortodoxă, școală și stație poștală. În a doua jumătate a secolului XIX în sat funcționau o moară cu aburi, o fermă de producere a cărnii care exporta în guberniile centrale ale Rusiei și Polonia, o
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
persoane, ruși, 37 persoane, ucraineni - 21 persoane, doi găgăuzi și o persoane de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul XX în sat activau peste 200 de gospodării agricole individuale ce prelucrau 1,7 mii de ha, având în posesie mijloace tehnice: 54 de camioane, 5 limuzine, 610 motociclete. Câteva grupuri de țărani s-au încadrat
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul XX în sat activau peste 200 de gospodării agricole individuale ce prelucrau 1,7 mii de ha, având în posesie mijloace tehnice: 54 de camioane, 5 limuzine, 610 motociclete. Câteva grupuri de țărani s-au încadrat în programul olandez de creștere a legumelor după tehnologii avansate. În perioada
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
2004, populația Corjeuților era constituită din 7570 de locuitori, din care 3724 de bărbați (49,19%) și 3846 de femei (50,81%). Din punct de vedere etnic, comuna este o localitate mononațională. În satul Corjeuți au fost înregistrate 2264 de gospodării la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane. Din 1999 în Corjeuți activează Organizația Teritorială Briceni a Mișcării Ecologiste din Moldova. Personalul este alcătuit din 20 de persoane (2 colaboratori științifici, 3
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
3724 de bărbați (49,19%) și 3846 de femei (50,81%). Din punct de vedere etnic, comuna este o localitate mononațională. În satul Corjeuți au fost înregistrate 2264 de gospodării la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane. Din 1999 în Corjeuți activează Organizația Teritorială Briceni a Mișcării Ecologiste din Moldova. Personalul este alcătuit din 20 de persoane (2 colaboratori științifici, 3 pădurari, o profesoară, 1 agronom (lider al asociației țărănești). Scopul organizației
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Pererîta, anume aici, la Școala din Corjeuți, și-au început cariera. Principala ocupație a corjeuțenilor o constituie agricultura: însă mulți localnici se află plecați peste hotarele țării. Peste 2000 de corjeuțeni lucrează în Paris și în împrejurimile sale. În 2011, gospodăriile agricole dispuneau de 630 de tractoare și peste 300 de mașini de mare tonaj. Inițial o bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Gaz „Corjeuți-Gaz”. Înntr-un an și două luni au fost construite un gazoduct de presiune înalt de 2,8 km lungime și unul de presiune medie de 1,7 km. Până în 2008 la rețeaua de gazoduct au fost conecate 984 de gospodării. În acest 2013, în contextul Zilelor RDN, primarul de Corjeuți, Victor Andronic, și primarul comunei Aloja, Valdis Barda, au semnat un acord de colaborare cu scopul promovării exportului produselor autohtone, dezvoltării relațiilor socio-economice și culturale etc.
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
este populat majoritar de etnici români. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan). Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
mii centnere de pește. În anul 1982 școala medie trece în clădire nouă modernă, cu 1200 de locuri. Reconstrucția bisericii începe în 1989, când a fost întocmit proiectul și devizul de cheltuieli. La 1 ianuarie 1998 satul avea 1543 de gospodării cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă - 2850, pensionari - 738. Patrimoniul arheologic a făcut obiectul cercetărilor savanților de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în anii 1992, 2014, 2015 și 2016, când au fost organizate șantiere arheologice. Pe șantierele
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
a deschis casa-muzeu „Alexsei Mateevici” cu ocazia a 100 de ani de la nașterea preotului-poet Alexei Mateevici, datorită iubitorului de neam neobositului dascăl de limbă română și scriitor, poetul Ion Găină și desigur cu contribuția materială și spirituală a conducătorului de gospodărie agricolă de pe atunci „Calea nouă „ Mihai Moraru.Au contribuit mult la deschidere și cercetătorii literari Vasile Malanețchi și Manole Neagu. Casa Mateevici este în prezent un muzeu. Adresa muzeului: Strada. "Pietre vechi", nr. 4. În Zaim se găsește și un
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
Gripari din octombrie 1811 având 28 de suflete de moldoveni. La recensământul din 1817, Brânza făcea parte din oculul Prutului, ținutul Ismail și au fost înregistrați 1 preot, 1 pălămar, 2 văduve, 1 burlac, 49 de bărbați și 44 de gospodării. Prin decretul Senatului Rusiei din 1819 peste 2 mii de desetine de pământ arabil erau dăruite coloniștilor bulgari de peste Dunăre, în total 40 de familii. Însă, bulgarii nu au staționat la Brînza ce s-au dus mai departe, în adâncul
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea medie a unei
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea medie a unei gospodării constituie 3,6 membri
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea medie a unei gospodării constituie 3,6 membri. Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
cu un membru, 115 gospodării cu doi membri, 121 - trei membri, 168 - patru membri, 98 - cinci membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea medie a unei gospodării constituie 3,6 membri. Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și se ocupă cu grădinăritul în sere. O importanță deosebită
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]