25,947 matches
-
că aceasta acoperă atât aparatul de Partid, cât și pe cel de Stat, nefăcându-se o diferență Între ele. Acesta este un element esențial al suprapunerii dintre Partid și Stat, o caracteristică instituțională a regimului comunist. Pornind așadar de la această ipoteză a utilizării nomenclaturii drept liant Între aparatul de Stat și cel de Partid, vom Încerca, În cele ce urmează, să identificăm modalitățile prin care o nouă elită diplomatică românească este creată la Începutul anilor ’90, demonstrând mai Întâi că ea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
stabilite de ordinea legislativă comunistă pentru comandanții de penitenciare și pentru locțiitorii lor și analizând informațiile existente În dosarele de cadre, Încercăm să arătăm legătura dintre recrutarea anumitor tipuri de cadre și scopurile sistemului carceral comunist cu privire la reprimarea opozanților politici. Ipoteza principală pe care o formulăm este aceea că regimul comunist a recrutat pentru conducerea sistemului său penitenciar persoane care proveneau din medii sociale specifice, cu o pregătire școlară slabă și care, În general, s-au perfecționat și și-au Însușit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
informaților existente În dosare ne-a Împiedicat să constituim o bază de date cu 240 de persoane, alegerea celor 100 fiind aleatorie. Astfel, studiul de față reprezintă numai o analiză parțială a sitemului de recrutare a cadrelor din DGP, iar ipotezele formulate de noi rămân a fi validate prin analiza celorlalte dosare, Încă neprocesate. Similitudinile prezente În dosarele analizate conduc Însă la ipoteza că rezultatul obținut pe o populație statistică redusă nu va fi cu mult diferit de cazul În care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Astfel, studiul de față reprezintă numai o analiză parțială a sitemului de recrutare a cadrelor din DGP, iar ipotezele formulate de noi rămân a fi validate prin analiza celorlalte dosare, Încă neprocesate. Similitudinile prezente În dosarele analizate conduc Însă la ipoteza că rezultatul obținut pe o populație statistică redusă nu va fi cu mult diferit de cazul În care câteva sute de cadre vor fi introduse În bază, iar informațiile operaționalizate și interpretate după aceleași criterii. Studiul este structurat În patru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
asupra fenomenului carceral comunist În ansamblu. A treia parte a studiului se ocupă de interpretarea bazei de date SPSS, prezentând anumite concluzii parțiale privind variabilele de recrutare. Pe baza acestei a treia părți am Încercat să confirmăm sau să infirmăm ipotezele asumate inițial, În contextul istorico-instituțional oferit de primele două părți ale textului. În cele două fișe-tip prezentate ca studii de caz În a patra parte a studiului nostru oferim o imagine detaliată a variabilelor care ne-au permis În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oferim o imagine detaliată a variabilelor care ne-au permis În fasciculul de text anterior să concluzionăm anumite procente sau tendințe. Prezentarea celor două dosare profesionale are o dublă utilitate: pe de o parte, aceea de a confirma și Întări ipotezele inițiale În două povești biografice lipsite de discontinuitățile inerente unei analize matematice de tip sociologic (SPSS). Pe de altă parte, cele două cazuri Întăresc ideea că regimul comunist, cel puțin din perspectiva sistemului său penitenciar, a permis anumite derapaje de la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
șefilor ierarhici, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordinul ministrului. Gradele ofițerilor inferiori și superiori se acordau (pe timp de pace) prin ordin al ministrului Afacerilor Interne. În urma analizării bazei de date În SPSS, putem considera că ipoteza de lucru este confirmată În mare parte: regimul comunist a recrutat pentru sistemul său penitenciar persoane cu o anumită origine socială (În buna tradiție a luptei de clasă), persoane care, În general, s-au perfecționat și și-au Însușit aptitudinile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deținuților. Izolatoarele au devenit la cele mai multe dintre penitenciare adevărate camere de tortură, cu improvizații de belciuge și lanțuri care să tortureze deținuții, deși Regulamentul de aplicare a regimului de detenție (aprobat chiar de ministrul Internelor) nu consemna nimic similar. *** În ceea ce privește ipotezele lui Hayek enunțate În introducerea prezentului studiu, considerăm că ele se confirmă Într-o măsură Însemnată - În urma decelării mecanismului de recrutare folosit de sistemul comunist pentru cadrele de penitenciar și a cazuisticii adiacente privind abuzurile săvârșite de către și prin persoanele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Jadwiga Staniszkis, „capitalul politic”. Spus Într-o manieră mai vulgară, acești sociologi au denunțat un fel de nedreptate paradoxală a istoriei: comuniștii au anticipat revoluția anticomunistă și pro-capitalistă, devenind astfel marii campioni ai capitalismului pe cale de a se naște. Aceste ipoteze au fost formulate Într-o perioadă În care efectele sociale ale momentului 1989 nu puteau fi prevăzute (spre exemplu, În termeni de mobilitate structurală), mai ales posibilitatea altor grupuri sociale de a accede la clasa antreprenorială și amploarea cererii de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
altor grupuri sociale de a accede la clasa antreprenorială și amploarea cererii de „noi capitaliști”: să nu uităm că, pentru o țară ca Polonia, mai mult de 60% din mâna de lucru este angajată În sectorul privat. Dacă examinăm două ipoteze concurente, cea a „reproducerii” elitelor și cea a „circulației” lor, observăm, cu timpul, o relativizare a reproducerii vechilor elite. Lucrurile se Întâmplă invers În spațiul politic. Reproducerea (conversia) politică reușită la vârful ierarhiei (de la un partid comunist la putere la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politică reușită la vârful ierarhiei (de la un partid comunist la putere la o social-democrație Într-o economie de piață) putea părea, la Început, destul de slabă, din cauza legilor lustrației, dar ea s-a dovedit până la urmă importantă, odată cu inversarea tendinței electorale. Ipotezele unei Înțelegeri Între elite (ceea ce sociologul ungar Elemér Hankiss va numi Marea Coaliție) sau a premeditării (manipulare juridică În favoarea nomenklaturii, conform Jadwigăi Stanszkis), care ar fi facilitat nașterea capitalismului „sălbatic” sau „spontan” (În versiunea ungară) sau a capitalismului „politic” (În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
contingent important dintre foștii săi membri noii elite economice, mai ales dacă luăm În considerare toate sectoarele economiei postcomuniste (Întreprinderi de stat, Întreprinderi privatizate, noile Întreprinderi private). Anchetele de mobilitate ale sociologilor est-europeni au adus În dezbaterea asupra nomenklaturii o ipoteză nouă, bine sesizată de Ivan Szelenyi: dacă nomenklatura se reproducea Într-un mod atât de remarcabil, atât de masiv, acest lucru nu se putea datora exclusiv poziționării sale politice, ci și diferitelor tipuri de capital cu care aceasta era dotată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un versant al partidelor fondate de fostele elite comuniste și unul al celor create de elitele opoziției anticomuniste. Decupajele categoriale existente În interiorul partidelor create de fosta nomenclatură nu au constituit Însă decât o preocupare marginală a cercetătorilor. În acest context, ipoteza principală pe care o formulăm În acest studiu este că, În funcție de raportarea la temele menționate mai sus, formațiunile politice constituite și conduse de membrii fostei nomenclaturi s-au Înscris În trei categorii principale. Prima, pe care o denumim versantul antireformiștilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
formațiunilor constituite și conduse de foști membri ai nomenclaturii, pentru a ilustra diversitatea conversiei politice antamate după 1989. În cea de-a treia parte vom Încerca să stabilim caracteristicile celor trei categorii de partide pe care le-am enunțat În ipoteză și să evaluăm modul În care partidele românești le corespund. Regruparea politică a nomenclaturii din România după 1989: date statistice În decembrie 1989, Comunicatul către Țară al CFSN - text fondator al noii puteri politice - făcea referire la regimul anterior În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
studenți sau personalul de suport). Au existat cazuri În care nu s-a manifestat decât o dimensiune sau cazuri În care se pare că nu era activă niciuna. Pentru a susține cele afirmate mai sus, voi enumera În continuare câteva ipoteze ce vor fi detaliate În capitolele următoare. Într-o analiză mai veche am arătat că există o relație directă Între schimbările survenite În cadrul Academiei și cele survenite la nivel politic, intern sau extern. Astfel, instituția era un instrument important prin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Între altele pentru că procesul de modernizare Însemna și crearea unor instituții destinate protecției celor slabi. Alternativa propusă de Moldovan era aceea de a reorienta toate acțiunile statului către stimularea rațională a creșterii capitalului biologic. Un astfel de discurs dă substanță ipotezei lui John Breuilly, care afirmă că naționalismul Încearcă să politizeze toate dialectele și practicile, prin ștergerea tuturor „distincțiilor dintre cultură, politică, societate și stat”21. Insistența lui Moldovan asupra necesității de a folosi categoriile determinismului ereditar pentru a pune În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să politizeze toate dialectele și practicile, prin ștergerea tuturor „distincțiilor dintre cultură, politică, societate și stat”21. Insistența lui Moldovan asupra necesității de a folosi categoriile determinismului ereditar pentru a pune În discuție aceste distincții impune o nouă perspectivă asupra ipotezei lui Breuilly. Latura practică a ideologiei eugeniste era strâns legată de felul În care Moldovan făcea diferența Între cei care urmau să facă parte din națiune și cei ce urmau să fie, În mod necesar, excluși, pe baza diferențelor organice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeile urmau să dea naștere unor copii cu o moștenire genetică mixtă și deci, inerent, inferioară biologic 54. În al doilea rând, acești copii aveau toate șansele să Își dezvolte o identitate etnică diferită de cea română. În sprijinul acestei ipoteze, autori eugeniști precum Petre Râmneanțu argumentau că femeile care se căsătoreau cu bărbați neromâni erau pierdute pentru scopurile națiunii și deveneau, de fapt, trădătoare 55. Slăbiciunea valorilor morale și a conștiinței naționale, deja exprimate În alegerea conjugală făcută, Însemnau că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aparțineau de drept Regatului României, fiind români autentici 60. Datele furnizate de Râmneanțu sunt rezultatul unei analize statistice solide, Însă această analiză se bazează pe premisa contestabilă că intensitatea aglutinării sângelui este o caracteristică etnică, ereditară. Este adevărat că asemenea ipoteze Își găseau o anumită susținere În unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile care susțineau existența unei corelații
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și religia trebue să colaboreze În respectarea necesităților biologice 7. Lucrarea lui Preda evidenția, de asemenea, rolul proeminent al eredității În determinarea personalității și a abilităților intelectuale ale oricăror indivizi. În același timp, autorul nuanțează cu grijă o astfel de ipoteză, arătând că „Hereditatea nu este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
speciei”12. Era Însă o astfel de perspectivă clar lamarckiană compatibilă cu opiniile mendeliene ale majorității eugeniștilor români? Ar trebui să Înțelegem că un autor ca Preda era pur și simplu confuz sau Într-o poziție marginală? Nu chiar. O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea nevoie de un astfel de argument pentru a putea construi, mai departe, o critică eficientă a degenerării sistemului de educație, În conformitate cu principiile eugeniste. Argumentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rezultatele asumate. Pentru că nu privesc programul și proiectele în funcție de rezultatele obținute, datele folosite în evaluare sunt mai degrabă cele de tip ex-ante, date cu privire la valoarea inițială a proiectelor (cea contractată), precum și date privind valoarea inițială a indicatorilor asumați. O primă ipoteză de cercetare care stă la baza demersului de evaluare este aceea că bugetul alocat în cadrul POSDRU pentru implementarea proiectelor finanțate prin fonduri structurale are caracteristicile unui bun comun. Miroiu (2007, p. 130) prezintă astfel caracteristicile bunurilor comune: neexclusivitate (nu îl
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
contractate proiecte care sprijină un număr total de 6.983 doctoranzi, cu un buget total de 988.819.843,99 lei, față de cifra asumată prin DCI de 15.000 doctoranzi sprijiniți, după cum reiese din tabelul de mai jos. 7.3. Ipoteza de lucru și operaționalizarea conceptelor Pornind de la premisa existenței acestui bun comun, se pune întrebarea care este cauza acestei exploatări și distribuiri defectuoase care a condus la contractarea unor bugete necorelate cu indicatorii propuși. Ipoteza de lucru cu care operez
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
de mai jos. 7.3. Ipoteza de lucru și operaționalizarea conceptelor Pornind de la premisa existenței acestui bun comun, se pune întrebarea care este cauza acestei exploatări și distribuiri defectuoase care a condus la contractarea unor bugete necorelate cu indicatorii propuși. Ipoteza de lucru cu care operez pentru a răspunde acestei întrebări este aceea că lipsa cooperării între principalii actori care contribuie la implementarea programului (universitățile) a condus la ineficiența programului în termenii raportului cost-beneficiu, la o supradimensionare a bugetelor și la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
date care pot construi un demers metodologic solid; bugetul acestor proiecte totalizează 63,37% din bugetul total al programului; există același tip de solicitanți eligibili, și anume universitățile. 7.5.1. Construcția bazelor de date și a indicatorilor Pentru testarea ipotezei menționate am recurs la construcția unei baze de date aferente fiecărei competiții. Am pornit de la o bază de date a AMPOSDRU care cuprindea denumirea proiectelor, solicitantul, competiția în care a fost depus proiectul, dar și date financiare precum valoarea finanțării
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]