25,813 matches
-
puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît, la ședința Comitetului Central al PCR, din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej l-a criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a denunțat ca fiind un "menșevic care se înhăitase cu criminalii de război și capitaliștii". Gheorghiu-Dej considera îndreptățită demiterea lui Pătrășcanu, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de soarta Europei de Est, dar puteau fi de "ajutor" în cazul unei eventuale îndepărtări a popoarelor balcanice față de propriile guverne și de supraveghetorii lor sovietici". Mai mult chiar, protestînd în mod continuu, Statele Unite aveau destule motive pentru a se opune mai departe aderării acestor state-satelit la Națiunile Unite 426. Hotărîrile luate la această conferință s-au reflectat în strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția politicii va fi dezbătută mai tîrziu în acest capitol, deocamdată e de-ajuns să spunem
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
compensație foștilor proprietari. Dar după cîteva luni, Ministerul Român de Justiție a hotărît că proprietarilor din afara țării li se putea restitui "valoarea" pămînturilor confiscate, așa cum era prevăzut și în Articolul 18 din Constituția din 1923445. La început, SUA s-au opus acestei hotărîri și au solicitat restituirea terenurilor confiscate. În septembrie 1947, Departamentul de Stat a hotărît, totuși, că o compensație este preferabilă restituirii pămînturilor, de vreme ce această ultimă alternativă este practic imposibilă 446. Însă Washingtonul dorea ca această compensație să fie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sub semnul întrebării. Au fost respinse toate cele 28 de amendamente occidentale și s-au aprobat toate cele 56 de articole ale proiectului sovietic. Voturile au fost în mod constant 7 la 1, SUA fiind singura țară care s-a opus, întrucît Marea Britanie și Franța au refuzat să voteze 469. Pe 18 august, Vîșinski și delegații țărilor riverane și ai Ucrainei au semnat Convenția dunăreană. Cele trei puteri occidentale au refuzat să semneze acordul. Convenția anula toate tratatele anterioare legate de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuceriri ale comunismului, mai ales a celor din Europa de Est475. Această concepție a ieșit clar în evidență în mai 1947, cînd Departamentul de Stat și-a revizuit politica adoptată față de România. Departamentul se preocupa încă de "sprijinirea" celor ce opuneau "rezistență încercărilor de subjugare" a Uniunii Sovietice 476. Washingtonul știa cît de "dificilă" avea să fie reinstaurarea democrației în România în viitorul apropiat. Departamentul voia să atingă totuși acest obiectiv. Aceasta se putea realiza, în principal, protestînd împotriva tuturor încălcărilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
republican James Kem, din Missouri, cît și al senatorului democrat Harry Byrd, din Virginia. Pe data de 15, Truman a anunțat Cabinetul că intenționează să-i convingă pe liderii democrați să respingă amendamentul. În cazul unui eșec, acesta avea să opună un veto. Truman știa că amendamentul lui Wherry ar fi fost un dezastru pentru eforturile pe care le făcea America pe cale diplomatică pentru a convinge Europa Occidentală să adopte restricțiile de export impuse de Washington. Intervenția personală a lui Truman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un embargo și acesta era împotriva oricărei forme de embargo 645. Pe 12 februarie, acesta a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în acest organism pacifist. Războiul Rece împărțise lumea în două tabere și întrucît Statele Unite dețineau controlul majorității voturilor din ONU, Administrația americană nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică își cîștigase adepți; pînă și aliații occidentali ai Americii erau de părere că cele două superputeri ar trebui să le primească în ONU pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să reia negocierile privind aderarea la această organizație. Pînă în noiembrie, Statele Unite au acceptat 17 noi membri, printre care și patru state-satelit din estul Europei, Japonia, dar nu și Republica Populară Mongolă. Fiind conștient că Congresul american avea să se opună primirii statelor-satelit în Națiunile Unite, Departamentul de Stat a încercat să-i mai domolească pe liderii din Congres, accentuînd faptul că dacă și-ar mări efectivul de la 60 la 77 de țări membre, ONU ar avea un cuvînt mai greu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
două ori lui Chang Kai-Shek, cerîndu-i să nu interzică prin veto aderarea Republicii Populare Mongole 842. Cînd Consiliul de Securitate s-a pregătit să voteze pentru cele 18 state, SUA și Uniunea Sovietică au insistat ca acesta să nu se opună prin veto nici unei cereri de aderare. Pe 13 decembrie, Consiliul a votat pentru fiecare stat în parte. A doua țară propusă era Republica Populară Mongolă și China a opus un veto, în ciuda presiunilor americane. Ideea aderării "în grup" căzuse, așa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA și Uniunea Sovietică au insistat ca acesta să nu se opună prin veto nici unei cereri de aderare. Pe 13 decembrie, Consiliul a votat pentru fiecare stat în parte. A doua țară propusă era Republica Populară Mongolă și China a opus un veto, în ciuda presiunilor americane. Ideea aderării "în grup" căzuse, așa încît sovieticii s-au opus prin veto acceptării celorlalte țări noncomuniste. După dezbateri, Uniunea Sovietică a solicitat o întrevedere cu partea americană. În cursul nopții, cele două țări s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de aderare. Pe 13 decembrie, Consiliul a votat pentru fiecare stat în parte. A doua țară propusă era Republica Populară Mongolă și China a opus un veto, în ciuda presiunilor americane. Ideea aderării "în grup" căzuse, așa încît sovieticii s-au opus prin veto acceptării celorlalte țări noncomuniste. După dezbateri, Uniunea Sovietică a solicitat o întrevedere cu partea americană. În cursul nopții, cele două țări s-au gîndit la un nou grup alcătuit din 16 state, fără Japonia și Republica Populară Mongolă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe data de 10 iulie. Aceste legi aveau să pună capăt imediat negocierilor între Moscova și Washington. Atitudinea Congresului era mult mai anticomunistă decît cea a sectorului executiv. Congresul păstra încă ceva din spiritul mccarthismului. Mulți reprezentanți ai legislativului se opuneau, de asemenea, dreptului președintelui de a lua hotărîri în ceea ce privește comerțul exterior, drept care-i permitea să ignore scopul unor legi. Casa Albă nu sancționase națiunile care încălcaseră Legea Battle și acest lucru i-a înfuriat pe unii congresmeni. În plus, președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lista de embargo și să elimine în întregime listele cu produse ce trebuiau limitate cantitativ sau supravegheate 891. Britanicii doreau să interzică prin embargo doar articolele "necesare pregătirii trupelor sovietice pentru un război violent și de scurtă durată". Aceștia se opuneau criteriilor curente, conform cărora trebuiau interzise articolele care ar "stînjeni dezvoltarea industrială generală a Blocului"892. Cererea britanică a stîrnit dispute în rîndul reprezentanților Administrației. Sub presiunile susținute ale țărilor europene, Washingtonul a fost, însă, nevoit să recurgă la un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru orice țară socialistă 990. Gheorghiu-Dej avea să citeze adeseori Declarația de la Moscova pentru a-și argumenta independența față de Uniunea Sovietică. Stimulat de succesul Pieței Comune, Hrușciov a solicitat un control mai strict al Uniunii Sovietice asupra CAER. El se opunea tendințelor centrifuge din CAER și dorea ca Moscova să supervizeze și să aprobe planurile naționale ale fiecărui stat aflat sub influența ei. Proiectele lui Hrușciov erau total opuse față de cele ale lui Gheorghiu-Dej. Dacă Moscova avea propriul ei drum, România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
solicitat un control mai strict al Uniunii Sovietice asupra CAER. El se opunea tendințelor centrifuge din CAER și dorea ca Moscova să supervizeze și să aprobe planurile naționale ale fiecărui stat aflat sub influența ei. Proiectele lui Hrușciov erau total opuse față de cele ale lui Gheorghiu-Dej. Dacă Moscova avea propriul ei drum, România își axa economia mai curînd pe satisfacerea necesităților agricole ale membrilor CAER, decît pe aplicarea unui program economic care să facă din ea o țară industrializată. Bucureștiul s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țară industrializată. Bucureștiul s-a împotrivit cu fermitate eforturilor Moscovei de a centraliza CAER, spre deosebire de R.D.G. și Cehoslovacia, care vedeau în planul Moscovei un instrument prin care ele s-ar fi putut axa pe industria grea. Gheorghiu-Dej era hotărît să opună rezistență. El a respins propunerea de integrare economică pe care Hrușciov o făcuse delegațiilor române în martie și apoi în iulie 1961991. În august, cînd Hrușciov a propus țărilor din "Pactul de la Varșovia" să se integreze mai bine din punct
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a-și construi propria industrie grea. El a descris interpretarea sovietică a "principiilor specializării și cooperării în cadrul diviziunii socialiste internaționale a muncii" ca fiind "deformată"996. Prin aceste remarci, Gheorghiu-Dej aducea la cunoștința Moscovei intenția lui de a se opune, în continuare, oricărei încercări de a forța România să renunțe la obiectivul economic național de a-și construi o industrie grea. La șase săptămîni de la ședința CC, Bucureștiul a semnat cîteva acorduri comerciale care arătau că Gheorghiu-Dej intenționa să pună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
facă din CAER o organizație economică suprana˛ională. Pe 6 iunie, ca un prim pas către punerea în practică a acestui deziderat, Hrușciov a prezentat delegaților întruniți la Moscova Principiile de bază ale diviziunii socialiste internaționale a muncii. Românii se opuneau tuturor formelor de supranaționalism forțat și în special sistemului care încuraja agricultura românească în defavoarea industriei. Opoziția persistentă a României i-a determinat pe sovietici să-și modereze pretențiile conform prevederilor statutului CAER. Acest document din 1960 stipula că recomandările și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața Comisiei Europene a Comitetului de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților că America trebuia să stabilească "relații normale și active cu guvernele est-europene din blocul sovietic"1013. Și, totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor cu lumea comunistă. În octombrie, Cogresul a aprobat Legea extinderii comerțului, care interzicea guvernului să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor est-europene. Prin atitudinea sa, Congresul limitase volumul comerțului româno-american la trei milioane de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat. Mi se pare că negocierile cu Departamentul de Stat reprezentau aproximativ două treimi din munca mea și circa o treime cu românii... Problema principală era cum să conving Departamentul că se petrecea, într-adevăr, o schimbare și că românii opuneau, într-adevăr, rezistență presiunilor sovietice, încercînd să-și cîștige independența, cel puțin din punct de vedere economic, fără ca nimeni să-i dirijeze ca pe niște marionete, de dragul efectului optic"1062. Analizînd cauzele acestei probleme, Crawford conchise că cei ce lucrau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1071. În presa americană apăreau, de asemenea, și articole ce relevau atitudinea de independență față de Moscova, pe care o adoptase Bucureștiul. Mai ales ruperea României de Uniunea Sovietică în cadrul Națiunilor Unite era demnă de remarcat. Pe 19 noiembrie, România se opusese pentru prima dată sovieticilor și sprijinise o moțiune latino-americană ce arăta necesitatea unui studiu pentru denuclearizarea Americii Latine"1072. În plus, Bucureștiul înlocuise "Timpuri noi", o ediție în limba română a jurnalului sovietic propagandistic de afaceri externe, "New Times", cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțul cu Europa de Est. El a prezentat un amendament la Legea privind ajutorarea țărilor străine și fondurile alocate agențiilor de același tip, din 1964. Acest amendament ar fi interzis Eximbank să finanțeze exporturile comerciale destinate Europei de Est. Administrația s-a opus amendamentului și Congresul a acceptat să modifice legislația, în vederea unei derogări prezidențiale. Prevăzut cu amendamentul din 6 ianuarie 1964, capitolul trei al legii interzicea Eximbank să finanțeze exporturile către țările comuniste fără o hotărîre prin care președintele să precizeze că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
activă a Americii în război, acordîndu-și votul pentru rezoluția privind Golful Tonkin, din 7 august, 1964. Și totuși, hotărîrea din februarie a lui Johnson avea în curînd să constituie o problemă pentru relațiile româno-americane. Din ce în ce mai mulți membri ai Congresului se opuneau comerțului cu Europa de Est, deoarece se temeau ca exporturile americane să nu fie transbordate din vestul Europei către Vietnamul de Nord, pentru a întări forțele inamice sud-asiatice. Această problemă avea să umbrească planul de schimburi comerciale Est-Vest al lui Johnson, pînă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intenția anunțată în iulie, de către Johnson, de a trimite încă 44 de batalioane de luptă în Vietnam, la care se adăuga refuzul Congresului de a adopta o nouă lege privind comerțul Est-Vest limitau pîrghiile occidentale prin care Ceaușescu se putea opune Moscovei. În consecință, acesta a vizitat, în septembrie, Uniunea Sovietică, precizînd că nu avea să mai pună în discuție pretenția României asupra Basarabiei. La rîndul lui, Kremlinul a acceptat să ignore pretenția Ungariei de a avea un cuvînt mai mare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]