257,490 matches
-
majoritate, vorbește și studiază în limba română. Am crezut o clipă că este vorba despre încercarea de a se ascunde un secret rușinos - un păcat istoric. Acela că în decursul istoriei Transilvaniei, românii nu au fost acceptați nici în sistemul politic, nici în cel administrativ, nici în cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
Cluj fondată în 1907 (!), când se știe că orașul a intrat în România în 1918, iar în istoria sa acest club de fotbal a fost singurul care a activat în Campionatul Ungariei în timpul Diktatului, cuvântări și tipărituri ale unor oameni politici maghiari din România, cu funcții în Statul român, care denigrează nu doar istoria, ci și realitățile României de azi etc,. etc., toate acestea contribuie la consolidarea și dezvoltarea unei adevărate Legende Negre despre țara noastră. Ce este de făcut? Răspunsul
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
ale unor laureați ai premiului Nobel la întrebarea „Există un secret al celebrității?”. Era o anchetă internațională fără precedent, menită a da răspunsuri așteptate mai ales de tineri, demers susținut de „Scânteia tineretului” și preluat într-o carte de „Editura Politică”, în vremea unei deschideri românești spre toate orizonturile pe care se cade a o cunoaște mai bine și a o evoca mai des. Latinescul „celebritas” - pentru mine, ca dascăl, formula „celebritas in docendo”, adică reputația ca profesor rămâne o regulă
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
ocolit în ancheta sa dificultățile. A încercat să aibă și un răspuns al lui Alexandr Soljenițîn (așa cum îl sfătuia sincer și candid vestitul medic și biochimist Jacques Monod), nu l-a ocolit nici pe ilustrul, dar și controversatul - din motive politice - fizician Werner Heisenberg și - ceea ce este extrem de important - s-a oprit la două cazuri celebre românești: cel al profesorului biolog George Emil Palade, împlinit cu un Premiu Nobel și celălalt, dramatic neîmplinit, al medicului Nicolae Constantin Paulescu. Prefața, de acum
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
român este „un mare producător de inteligențe”, ne face cu atât mai mult să deplângem eroarea majoră făcută în anul 1923 de către Fundația Nobel, care l-a privat de un Premiu Nobel pe adevăratul descoperitor al insulinei. Dincolo de anumite poziții politice nefericite - care însă, o spun răspicat, nu pot conta defel în cazul inteligențelor superioare și recunoscute - savantul Paulescu, care a fost ales membru post - mortem al Academiei Române în noiembrie 1990, a binemeritat din partea lui Carol Roman o atenție firească, mergând
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
ca o invenție să schimbe datele politicii mondiale: în anii 1920, radioul propaga vocile candidaților, aducând campaniile mai aproape de oameni, apoi, în anii 1960, televiziunea marca o nouă eră; astăzi, internetul a ajuns atât de puternic, încât aspiranții la funcții politice care nu sunt prezenți pe rețelele de socializare „nu există” pentru opinia publică. Cu campania online „Implicare prin putere”, Barack Obama, actualul președinte al SUA, dădea tonul cel mai înalt al legăturii dintre politică și rețelele de socializare, văzute ca
Politicienii şi „dependenţa” de reţelele sociale () [Corola-website/Journalistic/296473_a_297802]
-
lipsi prezența în aria de socializare online. În același spațiu geografic regăsim activitatea în mediul virtual a președintelui Siriei, Bashar al-Assad. Cu cât se prelungește focarul de instabilitate care este războiul civil din țară, cu atât mai preocupat de supraviețuirea politică este liderul sirian, care se folosește de social media în acest scop. La rândul său, liderul guvernului israelian, Benjamin Netanyahu, se remarcă prin aceeași atenție acordată domeniului. Un discurs al său din vara acestui an a fost vizionat de peste 22
Politicienii şi „dependenţa” de reţelele sociale () [Corola-website/Journalistic/296473_a_297802]
-
tip, nu adunau mai mult de 30.000 de vizualizări. În Australia, alegerile din vara acestui an au înregistrat o adevărată schimbare de reacție vizavi de politicieni, grație rețelelor sociale. Astfel, în ciuda lipsei acute de interes a votanților pentru clasa politică, s-a remarcat totuși o efervescență online. În 55 de zile de campanie electorală, peste 3,6 milioane de australieni au interacționat pe platforma online care a făcut scrutinul să fie denumit „alegerile Facebook”. A fost exploatat la maximum de către
Politicienii şi „dependenţa” de reţelele sociale () [Corola-website/Journalistic/296473_a_297802]
-
ce pot fi catalogate mai degrabă ca aparținând politicianismului ieftin și cinic decât interesului public britanic. Un joc neinspirat, cu mize plătite acum de întreaga societate, nu numai de cei care au plusat demagogic într-o campanie în care clasa politică britanică a fost timidă și introvertită, timorată fiind de maladia politică numită populism. Un joc ce se poate transforma într-o molimă și poate virusa și alte state europene, deja vulnerabilizate politic de infestarea cu naționalism, populism și extremism. Odată ce
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
cinic decât interesului public britanic. Un joc neinspirat, cu mize plătite acum de întreaga societate, nu numai de cei care au plusat demagogic într-o campanie în care clasa politică britanică a fost timidă și introvertită, timorată fiind de maladia politică numită populism. Un joc ce se poate transforma într-o molimă și poate virusa și alte state europene, deja vulnerabilizate politic de infestarea cu naționalism, populism și extremism. Odată ce zarurile au fost aruncate aproape la întâmplare, iar rezultatul, pe muchie
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
plusat demagogic într-o campanie în care clasa politică britanică a fost timidă și introvertită, timorată fiind de maladia politică numită populism. Un joc ce se poate transforma într-o molimă și poate virusa și alte state europene, deja vulnerabilizate politic de infestarea cu naționalism, populism și extremism. Odată ce zarurile au fost aruncate aproape la întâmplare, iar rezultatul, pe muchie de cuțit, a dat câștig de cauză adepților ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele acestui joc cu miză uriașă nu contenesc să
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
dezvoltării întregului continent, manifestându-se ca o piatră de moară agățată de gâtul mai tuturor statelor europene și al celor partenere comercial cu Marea Britanie, pentru Londra înseamnă o pierdere simbolică a statutului de capitală financiară europeană. Din punct de vedere politic, lucrurile sunt, însă, și mai încurcate. Marea Britanie a avut în ultimele secole un statut aparte în relația cu SUA, fiind principalul lor aliat în Europa și purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene. Așa încât, chiar dacă, aparent, relația dintre SUA și UE
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
stingerea conflictelor a fost realizată de Londra aproape exclusiv pe seama infuziei masive cu fonduri europene. Va mai face față Londra doleanțelor și încordărilor Belfast-ului? Dar dorinței previzibile de separare a Scoției, firească în atari condiții? Pentru Marea Britanie, un alt efect politic al „Brexit” va fi și acela al pierderii influenței în negocierile politico-economice internaționale. O Uniune Europeană fără contraponderea Marii Britanii va legitima influența decisivă a Germaniei în ecuația de putere a Uniunii. Va accepta Londra această supremație a Berlinului? Le va
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
ai proiectului botezat „Brexit”, care, după ce au lansat și întreținut campania „LEAVE”, au fugit cu lașitate, îngroziți de efectele iminente declanșate. Deci nu este de mirare că astăzi liderii din Marea Britanie caută cu înfrigurare soluții la cea mai complicată problemă politică din ultimul secol. Noul prim-ministru al Regatului, încă Unit, Theresa May, a anunțat că intenționează să invoce articolul 50 al Tratatului de la Lisabona abia la începutul anului 2017, ceea ce va activa o perioadă de doi ani de negocieri pentru
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
în acțiune și în retorică, o tergiversare în acest sens, pusă destul de politicianist pe seama calendarului alegerilor din Franța și Germania din 2017, motivul invocat ținând de faptul că este probabil ca în cele două importante state să se schimbe conducerile politice, ceea ce ar îngreuna negocierile Londrei pentru ieșirea din spațiul comunitar. Nici noul minister însărcinat cu negocierea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunțat și prezentat ușor arogant de noul premier May, nu a mișcat un pai în ultima lună, din motive cel
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
neavând suficient personal angajat (sic!)! Trăgând linie după această halucinantă aventură britanică, care în multe privințe aduce a dilemă shakespeareană, „to be or not to be, that is the question!”, nu putem decât să remarcăm lipsa de înțelepciune a clasei politice britanice, timorată de un populism ieftin și duplicitar, acceptat de dragul de a rămâne în grațiile unor alegători confuzi (conform statisticilor, accesările cetățenilor britanici pe motorul de căutare Google, după anunțarea rezultatului referendumului, în căutarea răspunsurilor la întrebarea What is the
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
accent pe libera circulație a oamenilor. Fără doar și poate, e multă birocrație în Uniunea Europeană, e și multă risipă, încă nu sunt destule locuri de muncă, statele sunt asaltate de emigranți refugiați din țări sărace sau zone de conflict, clasa politică dezamăgește, societățile sunt polarizate, sărăcia din multe regiuni înspăimântă, a dispărut predictibilitatea economică a anilor ’70-’80, nu sunt clare toate soluțiile legate de viitorul construcției europene, dar nimic nu este ideal sau perfect pe lumea asta! Va reuși Europa
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
că problema românilor din Valea Timocului este „foarte complexă și drepturile lor elementare nu sunt garantate. Trebuie să existe un mecanism de urmărire, de monitorizare și de dialog permanent cu partea sârbă ca să putem să spunem că după o decizie politică luată în perioada următoare se va vedea o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care comunitatea românilor din Valea Timocului poate să-și păstreze identitatea și să garanteze că generațiile care vin să poată avea identitatea română pe care și-o
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
încă de la vârsta de 25 de ani. De remarcat că membrii organizației au făcut tot posibilul, o vreme, să rămână ascunși, folosind mesaje criptate, pseudonime și activând în celule foarte mici. Independența țării a fost, în final, obținută, dar jocul politic ulterior a făcut ca Duarte să fie exilat definitiv din țara pe care a creat-o... Există și cazuri de organizații secrete ale căror acțiuni au avut efecte devastatoare. De pildă, se cunoaște că Serbia a fost dintotdeauna un teritoriu
Organizaţii care au influențat istoria () [Corola-website/Journalistic/296474_a_297803]
-
prilejul de a deveni din revoluționar - politician, nu participă la construcția instituțională a Principatelor Unite și mai ales a Regatului României, ca Brătienii sau Kogălniceanu, nu fondează nici un partid istoric - este, deci, revoluționarul în stare pură, cruțat de tarele vieții politice pe care cei mai mulți dintre colegii săi de generație le suportă. Se adaugă, inițial, merite de necontestat: insistența lui Bălcescu, incontestabilă, pentru emanciparea și împroprietărirea țăranilor, precum și episodul legat de revoluția transilvană, când el încearcă să-i aducă spre colaborare pe
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
Pe baza acestor principii, Bălcescu a redactat Proclamația care avea să fie citită la 11 iunie, la Islaz. După abdicarea prințului Gh. Bibescu, Bălcescu devine secretar al Guvernului provizoriu, începând lucrul la reformele radicale proclamate de Marea adunare populară - egalitatea politică, libertatea tiparului, libertatea persoanei, desființarea cenzurii, domn responsabil, ales pe cinci ani și căutat în toate „stările societății”, regim republican înființarea gărzilor naționale în reprezentarea tuturor categoriilor sociale. Balcescu continuă să se preocupe de problema statutului țăranilor, înființând Comisia Proprietății
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
la noi în țară, pe parcursul ultimei sute de ani, am avut parte de numeroase statui, unele chiar impozante, montate în centrul capitalei sau în reședințe de județ, altele în diferite orășele sau târguri, după putirința financiară locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I. C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a ras cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor. Deunăzi, privind vodevilul politic electoral ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor. Deunăzi, privind vodevilul politic electoral ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existențială, datorită numărului mare de „figuri” care ne intră în case prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
păstrat doar un imn rugăciune. Secolul al XVIII-lea marchează existența masivă în instituțiile de învățământ superior ale spațiului italian a numeroși români, unii dintre ei originari din spațiul balcanic, care au devenit apoi componenți ai elitei intelectuale și chiar politice a Principatelor. Ei fuseseră precedați, de altfel, de alte remarcabile figuri ale istoriei românești, precum stolnicul Constantin Cantacuzino, ce a făcut studii la Universitatea din Padova, și chiar de tânărul, devenit mai târziu domn, martir și sfânt, Constantin Brâncoveanu, ce
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]