257,490 matches
-
precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a fost ridicată prima biserică ortodoxă, în stil arhitectonic maramureșan, care a
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
românii nepolitici, care tremurau de frică să nu se afle că printre rudele lor se număraseră cîțiva legionari. Dinu Pillat a fost unul din intelectualii asupra cărora stupefierea ominoasă a avut o înrîurire culminînd în expresie literară. Înrudit sub unghi politic cu vederile liberale ale familiei Brătienilor, de care era legat prin Pia Brătianu (bunica lui Dinu, așadar mama lui Ion Pillat), Dinu Pillat a fost o natură de netulburată castitate socială, lipsindu-i în întregime chemarea pentru viața cetății. Cărturar
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
viața cetății. Cărturar de interior, deprins a-și depăna reveriile între rafturile bibliotecii sau în plimbările pe aleile moșiei de la Miorcani, Dinu Pillat moștenise nu doar umoarea lirică a tatălui, dar și optica lui ideologică: o inaderență funciară față de proiectele politice și o mefiență spontană față de ideea angajării în numele unui ideal colectiv. Și, dacă politic nu avea nimic în comun cu legionarii, în schimb ce îl lega de ei era afinitatea spirituală: Dinu Pillat, Așteptînd ceasul de apoi, prefață de Gabriel
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
în plimbările pe aleile moșiei de la Miorcani, Dinu Pillat moștenise nu doar umoarea lirică a tatălui, dar și optica lui ideologică: o inaderență funciară față de proiectele politice și o mefiență spontană față de ideea angajării în numele unui ideal colectiv. Și, dacă politic nu avea nimic în comun cu legionarii, în schimb ce îl lega de ei era afinitatea spirituală: Dinu Pillat, Așteptînd ceasul de apoi, prefață de Gabriel Liiceanu, ediție îngrijită de Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310 p. o sensibilitate creștină
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
o prelungire lugubră a scriiturilor made „Pravda”, „Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători cu munca politică”, așa cum erau categorisiți ziariștii în acei ani, proveniți în marea majoritate dintre muncitorii fruntași în producție, absolvenți de școli profesionale și, pe ici pe colo, câte un fiu de funcționar de la oraș sau sat, din așa-numita categorie „mic burgheză
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
singură explicație era valabilă: climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica tot mai înverșunată a alcătuirilor ce dominau și dirijau viața politică și socială în țările legate de Tratatul de la Varșovia. De fapt, dezghețul început în aprilie 1964 de Gheorghiu-Dej, care se distanțase de Moscova, a fost urmat de refuzul lui Ceaușescu ca armata română să participe la invadarea Cehoslovaciei, ceea ce a
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Volumul grupează poemele unor autori șaizeciști, șaptezeciști etc., inclusiv douămii-iști din Ungaria, Serbia, România și... Marea Britanie. Petri György (1943-2000) rămâne „contemporanul nostru” la 11 ani de la dispariția sa, mai ales că opera lui (care până în 1988 a circulat, din motive politice, doar în formă de samizdat) trece printr-un bine meritat proces de reevaluare postumă. Cu douăzeci de volume de poezie la activ și cu tot atâtea premii literare, Tolnai Ottó (n. 1940), poet din Voivodina, este un clasic în viață
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
valoros, proclamată de Maiorescu prin cunoscutul raport academic asupra volumului de debut, îi deschide lui Goga drumul oficializării, produsă într-un timp record. În preajma Primului Război Mondial, abia trecut de 30 de ani, poetul devenise un fel de reprezentant literar, social și politic al Transilvaniei. Ce-i drept, naționalismul agresiv și violența programată a versurilor sale stîrniseră de la început - mai ales în rîndurile moderniștilor bucureșteni - reacții de antipatie instinctivă; Macedonski ori Ovid Densusianu nu s-au abținut să respingă public genul de poezie
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
sale stîrniseră de la început - mai ales în rîndurile moderniștilor bucureșteni - reacții de antipatie instinctivă; Macedonski ori Ovid Densusianu nu s-au abținut să respingă public genul de poezie practicat de Goga, dar au rămas în minoritate. Asigurat de sprijinul autorităților politice de la București, confortat de succesul repurtat în rîndurile publicului larg, poetul atinge rapid notorietatea. Amestecînd de la început politica cu poezia (un cocktail mai degrabă riscant), Goga a aflat de tînăr rețeta succesului. Cu trecerea anilor, balanța se va apleca tot
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de succesul repurtat în rîndurile publicului larg, poetul atinge rapid notorietatea. Amestecînd de la început politica cu poezia (un cocktail mai degrabă riscant), Goga a aflat de tînăr rețeta succesului. Cu trecerea anilor, balanța se va apleca tot mai decis în favoarea politicului, deoarece Goga se angrenează total în activitatea militantă. Primele două volume publicate, Poezii (1905) și Ne cheamă pămîntul (1909), cuprind esența moștenirii lui poetice. Volumele următoare, Din umbra zidurilor (1913), Cîntece fără țară (1916), ca și poeziile publicate după Primul
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Poezii (1905) și Ne cheamă pămîntul (1909), cuprind esența moștenirii lui poetice. Volumele următoare, Din umbra zidurilor (1913), Cîntece fără țară (1916), ca și poeziile publicate după Primul Război, alternează între auto-pastișări și articole de ziar versificate. În schimb, omul politic se ridică pe trepte din ce în ce mai înalte: ministru de mai multe ori între 1919 și 1926, după Marea Unire, președinte al unui partid (Partidul Poporului) ce profesa naționalismul vehement, în fine - efemer primministru (1937) al unui Guvern de coaliție dintre cele
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
nu va răsuna aidoma în viitor”. Furia exaltării a lăsat ecouri chiar și în paginile unui Lovinescu ori Cioculescu, deși în tonalități infinit mai moderate. După ce opera i-a fost, practic, interzisă în primii ani ai regimului comunist (din rațiuni politice, nu literare), Goga redevine persona grata în perioada ceaușistă, deoarece modelul „social și național” cuprins în poezia sa începuse să fie din nou promovat de oficialitate. Lectura contemporană a poetului învederează un fapt indiscutabil: dimensiunea strict estetică a operei sale
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au refuzat din instinct această postură nepotrivită cu adevărata lor vocație. Dincolo de prestația politică extrem de inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu, observăm că paranteza ministerială din existența fiecăruia a avut tendința să se închidă cît mai repede. Ceva mai atrași de politică s-au dovedit criticii ori
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
cu tranzitoria sa postură de președinte al Consiliului de Miniștri. E foarte posibil ca deziluzia suferită în urma acestei experiențe să-i fi grăbit sfîrșitul. Strălucirile rampei sociale se dovediseră însă irezistibile pentru fiul preotului din Rășinari: ca și poetul, omul politic trebuie să fi posedat o doză imensă de naivitate.
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
fost multe succese de excepție!). Un tânăr istoric al fenomenului, Mircea Nicolau, descoperă cum că festivalul “Cerbul de aur” s-ar fi... “inaugurat și întrerupt din ordinul direct al lui Ceaușescu”, când e evident că manifestarea n-a avut nimic politic! Culmea e că noi, cei care am fost ca jurnaliști la acele prime 4 ediții, n-am simțit o presiune politică, dovadă că au participat zeci de vedete uriașe de pe toate continentele, până și din Japonia, sute de concurenți, că
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
fi... “inaugurat și întrerupt din ordinul direct al lui Ceaușescu”, când e evident că manifestarea n-a avut nimic politic! Culmea e că noi, cei care am fost ca jurnaliști la acele prime 4 ediții, n-am simțit o presiune politică, dovadă că au participat zeci de vedete uriașe de pe toate continentele, până și din Japonia, sute de concurenți, că juriile au fost mereu internaționale și că, de pildă, n-a triumfat niciodată un reprezentant al unei țări socialiste, deși unii
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
mult, prin 2008, o jurnalistă, se pare din Brașov (numele nu ne este cunoscut, ceea ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut tangențe cu fenomenul muzical), Camelia Onciu, este categorică în a plasa “Cerbul de aur” în “context politic”. Culmea este că în alte țări din Est aveau loc în acei ani mari festivaluri similare (la Sopot în Polonia, la Nisipurile de aur - “Orfeul de aur”, în Bulgaria, la Bratislava în Cehoslovacia), dar nimeni nu le-a acuzat de
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
și dezamăgirile legate de întreruperea sau amputarea festivalului în perioada „epocii de aur”. Cred însă, că ceea ce va rămâne ca o punte de unire a prezentului capitalist cu trecutul comunist este împrejurarea că manifestarea a dăinuit - oarecum miraculos „intemperiilor” ideologice, politice sau economice. Pe plan social, s-a dovedit, odată în plus, că muzica poate să asigure un argument, un motiv, un fundament al supraviețuirii spirituale. Simplu fapt al continuității festivalului - din 1958 încoace, este un act pozitiv, necaracteristic, din păcate
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
grea lovitură de imagine, a avut efectul contrar: la 23 aprilie 1992, Regele și Regina au fost întâmpinați la București de peste un milion de persoane. În după-amiaza acelei zile istorice, am avut privilegiul de a mă număra printre numeroasele personalități politice și academice cărora li s-a făcut onoarea de a fi prezentate Maiestății Sale. Sunt de două ori mândră de asta, odată fiindcă, pentru câteva minute, am putut percepe nemijlocit aura de blândă autoritate a Regelui, dar și pentru că am
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
cancelariile occidentale știau și ce rol jucase cu acel prilej, și ce rezistență neclintită opusese comunizării țării. Dacă Maiestatea Sa afirma că România merită să devină membru NATO, nu doar monarhii Europeni care îi erau rude apropiate, ci și elitele politice ale Alianței Nord-Atlantice aveau să-i acorde tot creditul. Regele Mihai, fiul principelul Carol și al principesei Elena, din familia regală a Greciei, s-a născut la 25 octombrie 1921 și a devenit rege al României încă de la vârsta de
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
armistițiul că ar fi împiedicat planul său de a transforma Carpații într-o fortăreață inexpugnabilă, ceea ce însemna în realitate expunerea întregului teritoriu al României la un război devastator și lipsit de șanse. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei a fost unicul act politic, condiția necesară pentru reintegrarea Ardealului de nord în teritoriul statului român. Condiția necesară, nu și suficientă. Condiția suficientă a fost cea a instaurării unui guvern pro-comunist la 6 martie 1945, având drept urmare nemijlocită abdicarea forțată a Regelui însuși, la 30
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
și jignesc o mare parte a jurnaliștilor independenți care nu fac altceva decât să prezinte opiniei publice adevarul, oricât de sinistru ar fi el, despre ceea ce caracterizeaza acest regim: încălcări ale Constituției și ale drepturilor omului, șantaj, hărțuire, abuzuri, comenzi politice și execuții publice. A luptat foarte mult, a depus multă energie, a strâns oameni lângă domnia sa, însă naivitatea, tinerețea, neștiința acestui hățiș al modului în care se înregistrează partidele politice l-au făcut să fie în imposibilitatea să fie partid
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ale Constituției și ale drepturilor omului, șantaj, hărțuire, abuzuri, comenzi politice și execuții publice. A luptat foarte mult, a depus multă energie, a strâns oameni lângă domnia sa, însă naivitatea, tinerețea, neștiința acestui hățiș al modului în care se înregistrează partidele politice l-au făcut să fie în imposibilitatea să fie partid acum. Realmente nimeni nu ar avea de pierdut și aș ține cont de cele mai bune propuneri din fiecare parte. Acolo, medicii au fost extrem de impresionați de pregătirea și cunoștintele
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
izolată pentru mult timp. Din cauza neîncasării sumelor de la RADET, ELCEN nu și-a achitat datoriile către toți furnizorii de materie primă. ELCEN trăiește din penalitățile pe care le pune Primăriei și, în ultimă instanță, cetățeanului pe umeri. Altfel spus, majoritatea politică actuala ar putea să șteargă o datorie pe care ea a creat-o, și care forțează statul să își mute banii dintr-un buzunar în altul - se iau bani din bugetul local, adică de la bucureșteni și se trec, prin ELCEN
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]