26,075 matches
-
Le bleu " Albastrul " (" le bleu ") est un symbole fréquent de la poétique de Blaga, qui contribue à la création de figures inédites : " mersul albastru al lunii " " le bleu de la marche lunaire " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; " arzândul albastru " " l'azur ardent " (Văzduhul semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; " albastre ruguri " " bûchers bleus " (Focuri de primăvară/Feux de printemps) (Miclău, 1978 : 531) ; " crug albastru " " l'orbite bleue " ( Unde un cântec este/Où chanson îl y
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à la création de figures inédites : " mersul albastru al lunii " " le bleu de la marche lunaire " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; " arzândul albastru " " l'azur ardent " (Văzduhul semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; " albastre ruguri " " bûchers bleus " (Focuri de primăvară/Feux de printemps) (Miclău, 1978 : 531) ; " crug albastru " " l'orbite bleue " ( Unde un cântec este/Où chanson îl y a) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 249) ; " Liniștea se rotunjește albastră. Le silence bleu s'arrondit. " (Biblică/Biblique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; " albastre ruguri " " bûchers bleus " (Focuri de primăvară/Feux de printemps) (Miclău, 1978 : 531) ; " crug albastru " " l'orbite bleue " ( Unde un cântec este/Où chanson îl y a) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 249) ; " Liniștea se rotunjește albastră. Le silence bleu s'arrondit. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Le silence bleuté s'arrondit. " (Biblique) (Poncet, 1996 : 130) ; " Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. " " Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Unde un cântec este/Où chanson îl y a) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 249) ; " Liniștea se rotunjește albastră. Le silence bleu s'arrondit. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Le silence bleuté s'arrondit. " (Biblique) (Poncet, 1996 : 130) ; " Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. " " Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435). Le sang Le sang est le symbole de la chair, de la passion, de la quête des origines.1562 La traduction littérale est, en général, la méthode par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
înalt unicorn fără glas " " un grand unicorne muet " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373). * En guise de conclusion, nous avons choisi le fragment suivant qui illustre la coprésence des motifs et des symboles dans la poétique de Blaga : O, lumea e albastră haină, în care ne curpindem, strânși în taină, ca vară sângelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiembrie)) (Blaga, 2010 : 413) Ô, le monde est un vêtement azuré, où nous entrons, secrètement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2000; Poveste cu un vampir și două pisici, București, 2001. Ediții: Emil Botta, Scrieri, I-II, pref. Al. Piru, București, 1980. Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, București, 1979; Raúl Gómez García, Poeme, București, 1980 (în colaborare); Ana Kalandadze, Duhul albastru, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București, 1996; Stéphan Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ioana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
ci subtila diferențiere tonală a uneia și aceleiași tente) se vădește a fi procedeul pictural adecvat"136. Trimiterea la Whistler nu este câtuși de puțin deplasată, ca și Grigorescu, Whistler era colecționar de artă japoneză și chineză, în special porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aristide Maillol aflat în faza Art Nouveau a creației sale, Elena Bibescu mediază cumpărarea unor lucrări de delicată sticlărie ale artizanului francez pentru casa regală. Mai mult, Emile Gallé integra într-una dintre lucrările destinate reginei, o cupă de sticlă albastră în straturi, cu un aforism compus chiar de ea: "Les ténèbres de la douleur engendrent la résignation/ Elisabeth". Dincolo de asocierea literaturii cu arta decorativă, simptomatică pentru sensibilitatea simbolistă, opera de artă apare ca produs al unei reflecții pe marginea ei, reflecție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru plafonul hall-lui de la parter al scării, în ultima locuință a pictorului, strada Zambaccian, nr. 3, realizată în 1927-1928, relevă însă în cadrul "vechii tradiții decorative de origine renascentistă"176 și a rococoului, trăsăturile artei 1900. Trei putti pe un fond albastru alcătuiesc o horă, prinși de o ghirlandă de flori roșii, roz și albe, pe care par să o poarte în zborul lor. În ciuda interpretării personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca numitor comun în diferite grade de expresivitate, o atitudine contemplativă, care are în vedere, așa cum sugerează Marian Popescu, trei vârste ale umanității: tinerețea, maturitatea și senectutea. Influența Art Nouveau-ului se remarcă în fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan Popescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
soare ostenit, într-o pădure în care toamna a început să-și risipească cu dărnicie aurul ei, pălind frunzele, tivindu-le pe unele cu mătase galbenă, topind pe altele în picături de prețios metal, învăluind în pânze de șafran nuanțele albastre, nuanțele mauve ce au rămas din vara dusă: pe jos se întind pete roșii și arămii, fășii din sângele agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dedicație pusă sub semnul unei distincții idealizante. Portretul devine interesant prin relația pe care-o stabilește cu fundalul, un peisaj cu arbori. Trunchiurile apar asemenea unor coloane, frunzișul pare să fumege în flăcări de culoare brun-roșcată-cărămizie pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și o fustă albastră. Prin deschizătura cămășii i se vede un sân, figura sa exprimă tristețe, o tristețe ușor meditativă. Pictorul pare aici interesat în a sublinia un profil psihologic și un statut social periferic, în vecinătatea indigenței, dar și o anume delicatețe a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sângelui: De ce arde, maestre? Era îndemnat atunci să-l întrebe... Roșul îmi dă viață. Am pus-o înadins. Sângele e tot roșu în ființe". Abia acum discipolul își dădea seama că aerul neverosimil al salonului venea și din pricina fumului albastru de țigară, din ce în ce mai des, care întreținea în încăperea slab luminată de sfeștnice o semiobscuritate lăptoasă, de altar îmbâcsit de mirodenii, când deodată uitând de ciudata explicație vitalistă privirea îi era atrasă în altă parte. În fund, un obiect neobișnuit, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Perdelele pot ascunde deschiderile. Tablourile sunt atârnate ca pentru o expoziție temporară. Totul e ușor, calm, și de o simplitate rafinată: broderia japoneză și aceste câteva motive stilizate sunt dispuse pe plafon sau acoperă partea înaltă a atelierului"582. Camera albastră, camera albă, anticamera în marmură albă, o "logette" tot în marmură albă unde se află și capul zeului Hypnos alcătuiesc un spațiu asemeni unei ample cutii de rezonanță, în ciuda dimensiunilor modeste ale casei -, spațiu caracterizat de acel amor vacui al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest spațiu într-un raport direct cu locatarul, raport fondat pe o ambiguitate irezolvabilă: "Este o arhitectură esențial introvertită al cărui unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul ei"583. Portretul sorei sale, Margueritte (1887), expus în camera albastră, o reprezintă pe cealaltă divinitate tutelară a templului lui Khnopff. Oaspetele este introdus în interiorul vilei prin intermediul unor compartimente succesive, ceea ce sugerează o gradare a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special, după opinia lui Günter Metken, a casei Glückert I, construită la Darmstadt în 1900. O relație evidentă cu decorațiunile exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vase cu caracter decorativ, fapt care sugerează înserierea corporalității feminine decorativismului întregii încăperi. Nudul este expus asemeni celorlalte obiecte decorative, reificat, aflat la confluența unor stofe grele, cuvertura roșie a patului, două perne satinate de culoare auriu-portocalie și valtrapul albastru care lasă să se vadă în transparența sa ceva similar unei mâini aflate deasupra capului femeii. Această prezență străină, precum și deschiderea cortinei către o zonă obscur-indescifrabilă, conferă nota subversivă tabloului lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție, veșmântul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din Parma”). Stendhal surprinde zona de inspirație a artei realiste, metoda de lucru, sugerând că literatura Înseamnă viață, iar aceasta nu poate fi mistificată: „Romanul - spune el - este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul albastru, altă dată noroiul de la picioarele dumneavoastră. Vreți să acuzați de imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzați mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, mai bine, inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune și băltoacele să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce”. Motivul zburătorului apare alături de simbolul oglinzii. Ca și În Floare albastră sau În Dorința, atracția Îndrăgostiților este sugerată de o chemare, menită să scoată În evidență dorul și puritatea sentimentului. La chemarea fetei: „O, dulce-al nopții mele domn, De ce nu vii tu? Vină!”, Luceafărul se smulge din „sfera” lui, spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din pisică șoareci mănâncă” REZUMAT Romanul „Ciocoii vechi și noi” evocă viața socială și politică a Țării Românești cuprinsă Între anii 1814 - 1830 (după cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nicăieri, dimineață părăsise hanul. Pintea Îi ia la Ineu pe Ghița și pe cele două slugi, să depună mărturie În fața justiției. Rămase singure și Îngrijorate, Ana și bătrâna primesc la han o doamna tânără, Înaltă, cu obrajii plini, cu ochii albaștri și cu păr auriu, Îmbracată În doliu, ținând de mână un copil de cinci ani, slab și bolnăvicios; venise cu o trăsură trasă de trei cai. Pe capră, lângă vizitiu se afla un fecior. El le spune femeilor de la han
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Marea Britanie de 90% în Grecia, 50% în Ungaria și Iugoslavia și 25% în Bulgaria. După ce scrise aceste procente pe o jumătate de foaie de hîrtie, el i-o împinse lui Stalin, în partea cealaltă a mesei. Premierul își luă creionul albastru, bifă foaia cu gest amplu și ne-o dădu înapoi"177. Churchill era conștient că acest aranjament putea părea dur, așa încît, după două zile, îi comunică lui Stalin că aceste procente "nu ar putea sta la baza nici unui document
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]