27,010 matches
-
după cum ne argumentează cu date concrete istoricul Vladimir Nicu, se știe deja precis. Pe timp de iarnă, cînd locuitorii lui nu prea se încumetau să se ascundă prin păduri, la 25 dec. 1772, administrația militară rusă înregistrează aici 32 de gospodării și le supun la bir. Aceste date aproape coincid și cu cele ale recensănоntului populației Moldovei din 1774, din care aflăm că s. Hrămăncăuti din ocolul Mijlociu țin. Hotin avea o sumă totală de case de 36, dar, deși 2
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
1800, Timofei Rusu -în 1802, Toader Jitaru și Andrei Ofici - în 1804, Pavel Herghelegiu - în 1806. In 1817, cînd autoritățile guberniale îi оnregistrau pe basarabeni pentru a le cere jurămоnt imperiului și țarului rus, în s. Grimăncăuți se aflau 114 gospodării țărănești, iar moșia aparținea vistiemicului Iordachi Rossetti Roznovanu. Pe o progenitură a acestui boier, dar cu numele schimbat în Gheorghe Rosset, o aflăm aici și la 21 apr. 1835, cînd preot în sat era Constantin Cunițchi în vîrstă de 60
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
Colibaba.După recensămîntul din 1817 s. Hrimăncăuți cu seliștea Hrubna(seliște- sat vechi,desființat), se afla în ocolul Ciuhurului din județul Hotin.(” Memoriile Comisiei Arhivare a Basarabiei” 1907 autor studiu I.Hallipa).Pe la 1859 Grimăncăuții erau sat mare: 200 de gospodării cu 634 de bărbați și 645 de femei, dar moșia apartinea boierilor Marazli. Ei aveau aici 4.385 des. de pămînt arabil și 979 des. de pădure. Din această moșie țăranii primesc "nadeluri" pe o suprafață de 1.926 des
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
Ei aveau aici 4.385 des. de pămînt arabil și 979 des. de pădure. Din această moșie țăranii primesc "nadeluri" pe o suprafață de 1.926 des. Fara aceste "nadeluri" rămnînînd 65 de familii. In 1870 satul avea 225 de gospodării țărănești, 723 de bărbați și 683 de femei, care erau oameni săraci. In 1872 satul a suferit din cauza holerei, iar la sf. anului 1877 mulți s-au îmbolnăvit de difterie. în noiem. și dec. 1870 chiar au decedat. Ceilalți, îngroziți
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
teritoriul satului Tartaul este insuficientă,mai ales vara. Această cantitate cade neuniform. Satul Tartaul este așezat de-a lungul râului Larga de la nord spre sud, având aproximativ 3 k în lungime și 1 km în lățime. În sat sunt 567 gospodării, numărând 2165 de locuitori,dintre care bărbați - 1072, femei - 1093. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: FORTEAZACUPRINS
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 17
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 17.24% - 1 persoană, 18.11% - 2 persoane
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 17.24% - 1 persoană, 18.11% - 2 persoane, 22.53% - 3 persoane, 28.60% - 4 persoane, 9.97
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 17.24% - 1 persoană, 18.11% - 2 persoane, 22.53% - 3 persoane, 28.60% - 4 persoane, 9.97% - 5 persoane, 3.55% - 6 și mai multe persoane
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
bărbați și 2.283 femei, date sustrase din Dicționarul statistic al Moldovei, vol.II, Chișinău. În anul 2004 a avut loc cel mai complex recensământ al populației și locuințelor din Republica Moldova, iar la Mașcăuți la acea dată existau 230 de gospodării și o populație de 4.250 dintre care 2.220 bărbați și 2.250 femei.
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Boris Glavan” din Răculești și kolhozul „25 let Moldavii” din Bălășești, formând un singur kolhoz „Molotov” cu sediul conducerii la Jăvreni. În februarie 1956 raionul Susleni a fost desființat și kolhozul „Molotov” trece în componența raionului Criuleni. În anul următor gospodăria agricolă și-a schimbat denumirea în „1 mai”. În ianuarie 1960 kolhozul „1 mai”, în componența căruia întrau satele Jăvreni, Bălășești și Răculești s-au unit cu kolhozul „Crasnîi Octeabri” din Mășcăuți și au creat o gospodărie de proporții mari
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
În anul următor gospodăria agricolă și-a schimbat denumirea în „1 mai”. În ianuarie 1960 kolhozul „1 mai”, în componența căruia întrau satele Jăvreni, Bălășești și Răculești s-au unit cu kolhozul „Crasnîi Octeabri” din Mășcăuți și au creat o gospodărie de proporții mari, păstrând denumirea veche de „1mai” cu cârmuirea în satul Mășcăuți. La adunarea generală a kolhoznicilor, ce a avut loc în iunie 1968, s-a hotărât separarea gospodăriilor satelor Jăvreni, Bălășești și Răculești de Mășcăuți, cu formarea unui
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
cu kolhozul „Crasnîi Octeabri” din Mășcăuți și au creat o gospodărie de proporții mari, păstrând denumirea veche de „1mai” cu cârmuirea în satul Mășcăuți. La adunarea generală a kolhoznicilor, ce a avut loc în iunie 1968, s-a hotărât separarea gospodăriilor satelor Jăvreni, Bălășești și Răculești de Mășcăuți, cu formarea unui colhoz aparte „M. Frunze”, avându-l ca președinte pe Onisim Constantin Brăguță un excelent agronom și talentat organizator, care în scurt timp l-a transformat în unul fruntaș cu un
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
pedagogic Jăvreni. Cea mai mare bogăție a satului sânt oamenii harnici, mîndri, care cu demnitate trăiesc pe acest meleag pitoresc. Probabil, pentru a demonstra acest fapt fostul represat Valeriu Ion Moraru, folosind câteva concedii personale și având tot sprijinul președintelui gospodăriei agricole Onisim Constantin Brăguță, a deschis în centrul satului, în fosta clădire a cîrmuirii kolhozului, care la rându-i era confiscată de la un represat din sat, o frumusețe de muzeu al satului. Acest eveniment s-a produs la sfârșitul anilor
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
a fost prin lege restituită proprietarului represat. Din păcate, n-a fost respectată decizia Executivului Raional Criuleni despre transmiterea la păstrare temporară a exponatelor muzeului satului Jăvreni - Muzeului de istorie și etnografie raional Criuleni; iar indiferența și impotența primăriei și gospodăriei agricole de a găsi o nouă clădire pentru muzeu, în consecință au dus la dispariția respectivului. În satul Jăvreni își desfășoară activitatea o policlinică, o casă de cultură, o grădiniță și câteva SRL-uri particulare. Un rol important în viața
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
satul avea 17.000 pomi fructiferi. În 1948 nouă familii de colibășeni au hotărît să organizeze un artel agricol. Doar unul avea boroană, altul plug, al treilea cal. În anul următor 27 familii, ajutați de puterea sovietică, au înființat prima gospodărie colectivă numită „Sovetskii Pogranicinic”. Primii colectiviști dispuneau de cîteva boroane și pluguri, de 9 boi, 6 vaci și 19 cai. Primele se evaluau în centnere. Abia prin anii 1960 locuitorii au început să dea jos stuful de pe acoperișuri, să-și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din regiunea de sud. Din păcate, în sat nu există centre de prelucrare a laptelui, însă există centre de colectare, care reprezintă o sursă de venit pentru populație. Pe lîngă creșterea ovinelor, caprinelor, porcinelor și bovinelor localnicii mai cresc în gospodărie și animale de tracțiune: cai, măgari, numărul acestora din urmă fiind mai mare, deoarece necesită o cantitate mai mică de furaje. Prezența unui spectru divers de specii de plante ierboase cu flori bogate în nectare, cît și a climatului favorabil
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
teritoriu este supus destul de frecvent secetelor, deaceia terenurile agricole, cel puțin parțial au nevoie de irigație cu apele rîului Prut, ceia ce cu regret nu se îndeplinește decît doar pe o parte foarte mică din teritoriu - în grădinile de pe lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mică de precipitații și fenomenele meteo negative menționate în text. Un alt factor negativ care se răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei gropi special amenajată creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
unele modificări în structura administrației publice locale, potrivit cărora localității Baraboi i se retrage statutul de comună și,în calitate de sat, este inclusă în componența comunei Râșcani. recensământul general din 1930 înregistrează în Baraboi o populație de 3781 persoane și 847 gospodării. La 4 iulie 1932 are loc o revizuire teritorial-adminsitrativ a județul Bălți și Baraboiului i se restailește statutul de comună (în care era inclus și satul Ciubara) făcând parte din plasa Râșcani. Potrivit informației expuse în Anuarul Romaniei din 1928
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o cafenea și o brutărie
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o cafenea și o brutărie. La ultimul recensământ sovietic din 1989 în sat erau 1460 de gospodării cu 3734 locuitori. În contextul transformărilor socio-politice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului XX, mișcarea de renaștere și eliberare naționala a românilor basarabeni, a 27 august 1991 Republica Moldova își proclamă independența. Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială a republicii din 1994
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]