25,775 matches
-
făcut cunoscut că numai aproximativ 50% din evrei au posibilitatea să-și plătească alimentația, care constă din pâinea pe care o plătesc cu 12 lei Kgr. Restul flămânzesc sau trăesc din mila celorlalți. Deasemenea, aceste gărzi mi-au făcut cunoscut impresia lor că numai 20%, din cei transportați, vor putea ajunge la destinație. 6. Cadavrele evreilor morți, în cursul drumului, sunt îngropate superficial. În acest chip ele vor constitui surse de infecție de o gravitate pe cari specialiștii o pot mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
problema siguranței, întrucât această zonă este destul de aproape de Odessa și de Marea Neagră. Ar fi fost mai indicată o zonă mai la Nord spre exemplu regiunea Balta-Birzula-Ananiew. d. Față de timpul cu totul defavorabil pentru transport și avându-se în vedere și impresia făcută de numărul destul de însemnat de evrei morți în ghettou, pe drum și pe C.F., ar fi mai bine ca transporturile să nu se efectueze în zilele prea friguroase. e. Populația din ghettou să fie forțată să găzduiască pe evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comunitatea evreilor din Țară le-a trimis medicamente, dar acestea sunt complet insuficiente, neajungând doar decât la câteva ghetouri. În lagărul de la Moghilev sunt internați circa 3000 de copii. Vizitarea dispensarului unde sunt internați copiii bolnavi mi-a lăsat o impresie detestabilă. Pe scânduri, acoperiți cu saltele, copiii, adevărate cadavre, își așteaptă ceasul morții din clipă în clipă. Este ceva groaznic de văzut. În lagărul de la Wapniarka s'a produs o gravă intoxicație în urma hrănirei, aproximativ 6 luni, cu un soi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la aproape jumătate din cei internați. De asemenea, sunt frecvente cazuri de tuberculoză pectorală. Aceștia, cu toate că sunt separați, nu primesc nici o îngrijrie medicală, întrucât lipsesc cu desăvârșire medicamentele. 5. Îmbrăcăminte. 90% din cei internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare aceste zdrențe, producând astfel o impresie cât se poate de urâtă. Numai 10% dintre cei internați au îmbrăcăminte acceptabilă. Aceștia fiind și cei mai bogați. 6. Hrana. Aceasta este cu desăvârșire insuficientă și de cea mai proastă calitate. Cu ajutoarele primite de la comunitate s'au înființat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Leoveanu, care a fost înaintat direct la "Tren". Știu că mi s'a părut curios faptul că deși s'au tras multe focuri, nu s'au semnalat soldați români sau germani morți sau răniți. Am avut la un moment dat impresia că totul a fost instigat sau agravat prin intrigile elementelor germane infiltrate peste tot. * În ceeace privește sancțiunile ce s'ar fi aplicat organelor răspunzătoare de menținerea ordinei sau contra elementelor ce au comis crime, Secția 2-a nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care observatorul le deține despre scopul și ipotezele cercetării. Aceasta poate interveni și atunci cînd același observator investighează două grupuri diferite de subiecți și apare transferul de caracteristici sau aprecierea unor subiecți în raport cu ceilalți. Efectul de halo constă în generalizarea impresiei inițiale a observatorului despre un subiect sau despre un grup de subiecți. Pentru a evita aceste erori și pentru a optimiza activitatea observatorilor, aceștia trebuie să fie formați în vederea activității pe care o vor desfășura și Se implică intens în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță că un anumit membru al grupului poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Fiică a lui Gheorghe Asachi și a Elenei (n. Tayber), A., căsătorită la optsprezece ani cu Alexandru Moruzi, se desparte la scurt timp de el și pleacă în Franța (1845). La Paris intră în cercul intelectualilor revoluționari francezi, făcând o impresie deosebită prin cultura și distincția ei intelectuală. În 1852 se căsătorește cu Edgar Quinet, istoric și scriitor francez, dedicându-se susținerii activității soțului ei și editării operelor acestuia. În afara unui volum de cronici muzicale, toate cărțile scrise de A. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
politica revizionistă a unora dintre vecinii ei. Aflat în vizită în România, în septembrie 193866, fostul ministru W. S. Culbertson intuia pericolele pe care le avea de preîntîmpinat această țară în viitor. El făcea cunoscute radioascultătorilor americani, la 28 septembrie, impresiile legate de vizita în România, țară ferm angajată în dorința de a-și păstra nealterate independența și frontierele naționale 67. Culbertson lega împletirea unor atare obiective de o atitudine mai intransigentă a Angliei și a Franței față de actele de forță
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptată de către Cei Trei257. Consiliul Miniștrilor de Externe (CME) putea îndeplini, pe timp de pace, funcția pe care o avusese Consiliul European pe timp de război, aceea de a rezolva toate problemele survenite, permițînd astfel Celor Trei să păstreze măcar impresia de unitate. O dată aprobată această organizare structurală, delegația americană a pus problema recunoașterii guvernelor României și Bulgariei. În vederea implementării Declarației de la Yalta, Statele Unite au solicitat reorganizarea guvernelor existente, prin alegeri libere, în urma cărora să se includă reprezentanți din toate partidele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acord, nu contează prea mult. Realitatea pe care o ascunde acest acord nu-l interesează, întrucît se referă la popoare cum ar fi coreenii, românii și iranienii, despre care el nu știe nimic. El vrea un acord ca să poată face impresie pe plan politic, acasă. Rușii știu asta. Și își vor da seama că pentru acest succes superficial el va plăti scump, prin lucruri cu adevărat reale"310. Nici președintele Truman nu era mulțumit de prestația lui Byrnes. Pe 5 ianuarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de către guvern a unor "bande de huligani". Washingtonul atrăgea atenția Bucureștiului că își creează astfel o imagine proastă în străinătate, una care "contravine, în realitate, promisiunilor pe care le-a făcut". Statele Unite sugerau că România ar trebui să schimbe această impresie promulgînd legi electorale și respectînd prevederile acordului de la Moscova 327. Pe 5 iunie, ministrul român de Externe a replicat că guvernul român nu a încălcat drepturile civile ale nimănui și că aveau să se desfășoare alegeri îndată ce poporul va fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase față de România și Europa de Est o politică de tip "dinte pentru dinte". America riposta la tot ceea ce făcea sau nu făcea România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț propunea "încetarea imediată, pentru o perioadă neprecizată, a expedierii din SUA către URSS și țările-satelit a tuturor articolelor de care SUA duc lipsă sau care pot contribui la sporirea potențialului militar sovietic". Statele Unite trebuiau să evite, totuși, să dea impresia unei "discriminări arbitrare" a Blocului Sovietic. Pentru a escamota problema discriminării, Departamentul Comerțului lega Europa de Uniunea Sovietică și definea această regiune ca pe "o zonă de reconstrucție în care trebuie restrînse toate exporturile. Exporturile în oricare țară din această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capitalismului. După părerea lui, sovieticii greșeau prin faptul că nu exploatau această realizare spațială. Divergențele de opinie au ieșit clar în evidență la cea de-a 40-a întrunire. Pe 22 noiembrie 1957, pentru a păstra aparențele și a da impresia unui front unit, sovieticii au proclamat în mod oficial Declarația de la Moscova, care includea următorul pasaj: "Relațiile țărilor socialiste se bazează pe principiile deplinei egalități, respectului integrității teritoriale, independenței și suveranității și neamestecului în treburile interne ale altui stat... Statele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Glassboro, vizita lui Maurer a beneficiat de prea puțină atenție din partea presei, deși era pentru a doua oară cînd șeful unui guvern comunist avusese onoarea de a fi invitat la Casa Albă. Conform spuselor unui diplomat român, Maurer făcuse "o impresie puternică" asupra lui Johnson 1233. Se prea poate ca rapoartele să fi influențat și ele poziția lui Johnson. Walter Rostow, consilierul președintelui pentru securitatea națională, arătase că România urmează un drum "excesiv de independent față de Moscova". El adăugase că Maurer va
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
invadeze România. Ambasadorul Anatol Dobrînin l-a vizitat pe Rusk, pentru a asigura conducerea Statelor Unite că "zvonurile unui posibil atac sovietic împotriva României sînt lipsite de temei." 1278 Pînă la mijlocul lunii septembrie, frica unei invazii sovietice în România dispăruse, dar impresia lăsată de evenimentele din august nu se ștersese. Justificarea oferită de sovietici avea să fie cunoscută sub numele de "doctrina Brejnev"; ea a fost formulată pentru prima dată pe 12 noiembrie 1968, la cel de-al 5-lea Congres al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-au străduit să găsească o formulă care să-i permită președintelui să facă o derogare de la interdicțiile prevăzute de Paragraful 402, privind emigrarea. Problema era forma de "asigurare" pe care ar fi putut-o da România fără a da impresia că permite Statelor Unite să-i influențeze politica internă de emigrare. Atît Barnes, cît și Bogdan au încercat, fiecare în cadrul ambasadei sale, să rezolve problema. La mijlocul lunii aprilie, Washingtonul și Bucureștiul au găsit o soluție. România nu avea să dea nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legi noi pentru a promova relațiile chino-americane, astfel încît, fără a beneficia de sprijinul Administrației, nici unul din proiecte nu a ajuns mai departe de comitet 1974. Evenimentele petrecute în România în această perioadă păreau, totuși, să arunce o umbră asupra impresiei favorabile făcută de raportul lui McGovern. În februarie, un mic grup de disidenți a organizat Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Sub conducerea dr. Ionel Cana și a lui Gheorghe Brașoveanu, grupul se angaja să "lupte pentru respectarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dizgrație cînd liderul român l-a dat afară din partid și a explicat aceste măsuri în mod public, la întrunirea Plenarei Lărgite a Comitetului Central, de pe 1-2 iunie 1982. El le-a spus delegaților: "N-aș vrea să aibă cineva impresia că cele întreprinse recent în Ministerul Comerțului Exterior... sînt numai niște măsuri de rutină sau că ele au fost întreprinse numai pentru că nu s-au luat măsuri în spiritul eficienței economice. E o greșeală, tovarăși! în sectorul comerțului exterior, banii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României la Jocurile Olimpice de Vară drept o dovadă a independenței politicii sale externe. Calciu fusese eliberat în urma presiunilor internaționale, exercitate mai ales de unii promotori ai drepturilor omului din Congres. Prin această hotărîre, Ceaușescu voia, desigur, să tragă foloase de pe urma impresiei pozitive pe care o făcuse România la Jocurile Olimpice și să arate că merită să i se reînnoiască Clauza. Congresul a acceptat să i-o acorde și, întrucît nici una din camere nu a luat vreo măsură de protest, România și-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
28 februarie. În presa românească și în cea sovietică au apărut articole identice, care descriau convorbirea ca fiind "prietenească și sinceră" și precizau și existența unor diferențe de opinie. Unul din lucrurile care îl deranjau pe liderul sovietic era falsa impresie a președintelui român că Moscova nu se grăbește deloc să ia inițiativa în privința dezarmării 2371. Cei doi au discutat, de asemenea, despre problemele economice, fără a oferi și soluții. Unul din principalele subiecte de discuție a fost reticența României în ceea ce privește
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dolari, care a ajuns, la sfîrșitul anului 1987, la 171 miliarde. În 1986, Camera Reprezentanților adoptase o moțiune comercială, cu nr. 4800, dar, dat fiind că Senatul nu a întreprins nici o măsură, aceasta a fost anulată. Însă deficitul comercial și impresia unora că economia americană era din ce în ce mai puțin competitivă, i-au făcut pe membrii ambelor camere să supună atenției Congresului un proiect de lege. Pe 6 ianuarie 1987, Gephardt, un membru al Camerei ce reprezenta statul Missouri, împreună cu alți 180 de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României la PLO, pînă la eforturile întreprinse de București pentru a vinde automobile Dacia în America 2460. Examinarea devenea din ce în ce mai febrilă. Hall îi spusese lui Schifter: "Citind declarația dumitale și gîndindu-mă la modul în care ai răspuns la întrebări, am impresia că n-ai citit nici măcar propriile dumitale rapoarte de acum doi ani, darămite de anul acesta, pentru că mi se pare..." Schifter îl întrerupse: "Dle congresman, nu e deloc așa. Bineînțeles că citesc rapoartele și l-am citit și pe cel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]