25,947 matches
-
finanțatorului era acela de a finanța cât mai multe proiecte din alocarea financiară disponibilă, calculul rațional al universităților era acela de a depune proiecte cât mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, astfel încât să se încadreze în finanțarea alocată. Ipoteza asimetriei informaționale se fundamentează pe faptul că au fost universități care au depus proiecte ce acopereau aproape întreaga alocare financiară. De exemplu, Universitatea „Babeș-Bolyai” a depus și contractat două proiecte cu valoare totală de 30.689.610 lei, Universitatea din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
cu privire la comportamentele anterioare ale universităților devine publică, tendința de imitare a celorlalți competitori considerați a fi de succes conduce la isomorfism mimetic. Competitorii potențiali pentru obținerea de granturi în competițiile analizate se constituie în ceea ce autorii numesc câmp organizațional. Două ipoteze ale autorilor sunt ilustrative pentru cazul analizat în această lucrare: (1) cu cât este mai mare dependența unui câmp organizațional de o singură sursă care susține resursele vitale, cu atât este mai ridicat nivelul de isomorfism în cadrul acelui câmp. Centralizarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
aproape zece minute, pentru a putea fi cenzurat. Unii susțin că, de fapt, discursul ar fi fost transmis în întreaga lume cu aproape 20 de minute întârziere pentru că oficialii se temeau de incidente violente (concret, de asasinarea noului președinte). Această ipoteză nu a fost însă niciodată confirmată. Sintagma transmisiune în direct este folosită astăzi preponderent pentru programe precum emisiunile de divertisment transmise live, talk-show-urile de toate tipurile sau pentru programele de știri. Această carte se va axa pe transmisiunea în direct
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cel care aduce apă rece vara la 50 de grade când reporterul transpiră din greu, dar și cel care decide mutarea echipei și amânarea transmisiunii atunci când locația este inadecvată sau periculoasă. Ca o concluzie, dar mai mult ca o primă ipoteză a muncii de reporter de direct, membrii echipei de transmisie sunt oamenii cei mai importanți din viața unui om de live (cu excepția surselor, poate). Între reporter, operatori, șoferi sau tehnicienii de pe fly se sudează relații strânse, atât de strânse încât
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
fie oare capitalul social responsabil și pentru susținerea democrației? Constatarea noastră este că, pentru susținerea democrației, capitalul social nu joacă un rol atât de important pe cât ne-am aștepta atunci când luăm notă de optimismul școlii capitalului social. Am realizat testarea ipotezei importanței capitalului social în trei situații diferite: într-o comunitate urbană, la nivel național în România și la nivel național într-o țară vecină, în Bulgaria. Variațiile de context par să nu joace nici un rol în estimarea importanței factorilor legați
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
colective crede autorul mai ales la nivel local. De altfel, acest lucru este remarcat și de Verba, Schlozman și Brady (1995) în studiul lor asupra voluntarismului în Statele Unite. 1.2.3 Critica definiției și funcțiilor propuse de Robert D. Putnam Ipoteza lansată de Putnam a relansat dezbaterea despre beneficiile participării, dar a generat și un număr impresionant de critici. Acestea vizează trei aspecte: 1. presupusele efecte ale participării în asociații voluntare; 2. localizarea capitalului social și 3. nivelul său de măsurare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și cele culturale ale capitalului social. Pentru că este un fenomen strict relațional, capitalul social nu ar putea fi măsurat decât la nivel agregat. Analizele la nivel global, în special World Values Surveys (WVS), au oferit ocazia multor cercetători să testeze ipotezele legate de măsurarea și interpretarea capitalului social. "Sondajul permite compararea nivelului capitalului social în 47 de state, cuprinzând o varietate de țări dezvoltate și industrializate, democrații mai vechi și mai noi, sisteme politice semi-democratice și nedemocratice și regiuni culturale ale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cea independentă. După apariția replicilor la articolul său alarmist privind scăderea capitalului social în Statele Unite (Putnam, 1995a), Putnam (2001) exclude încrederea socială din definiția capitalului social și o prezintă "cu certitudine, o consecință directă" a sa. Astfel Putnam enunță tranșant ipoteza socializării: participarea la asociații voluntare ar fi cea care ar genera un nivel mai ridicat de încredere socială, contribuind la răspândirea normelor de reciprocitate și cooperare. Autori precum Kenneth Newton (1999) sunt sceptici în privința acestei cauzalități. Corelația dintre participare și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
la organizații secundare: membrii acestor organizații sunt tocmai cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere socială, în timp ce indivizii cu un nivel scăzut de încredere generalizată nu fac parte din astfel de asociații voluntare. Așa ar putea fi definită ipoteza recrutării selective: încrederea este cea care-i predispune pe unii să participe și pe alții să nu participe la organizații secundare, bazate pe voluntariat, asta explicând diferențele de încredere măsurate la nivel individual în interiorul și în afara asociațiilor voluntare. Newton (2001
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de muncă, cartier). Există, de asemenea, alți factori care s-au dovedit importanți pentru încredere și angajament civic (educația, așa cum am văzut în demonstrația lui Almond și Verba). În final, ipoteza importanței participării pentru cele două tipuri de încredere este greu de susținut. Mai curând, relația pare să fie reciprocă: "învingătorii" competiției sociale tind să fie mai încrezători, iar cei care participă în organizații secundare sunt cu precădere cei cu un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Oricum, studiul demonstrează că o combinație de factori economici și culturali pot constitui un nou model explicativ al creșterii economice. Probabil, introducerea altor factori culturali și instituționali ar putea întări și mai mult acest model. Există însă și confirmări ale ipotezei participării. Dag Wollebaek și Per Selle (2002) au realizat un studiu despre asociațiile norvegiene și au testat la nivel individual efectele participării asupra membrilor. După cum am văzut, Almond și Verba (1996) au subliniat deja importanța participării asupra competenței politice și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
voluntare. La rândul său, Putnam insistă asupra interacțiunii față-în-față: prin această experiență indivizii din medii sociale diferite ajung să aibă încredere unii în alții, organizațiile secundare fiind "școli ale democrației". Ceea ce iau în calcul cei doi autori norvegieni în testarea ipotezei este, în primul rând, participarea sub aspectele sale de afiliere multiplă, intensitate și tip. Afilierea multiplă este operaționalizată prin numărul de asociații la care indivizii sunt afiliați și în care practică voluntariat. Intensitatea este operaționalizată prin timpul petrecut în asociații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
variabilelor socio-demografice și de context. Descoperirea importantă este efectul puternic și semnificativ al afilierii multiple la organizații secundare. Aceasta este un predictor mai important al încrederii, densității rețelelor sociale și al angajamentului civic decât intensitatea participării. Pe de altă parte, ipoteza importanței mai mari a afilierii la organizații non-politice decât a celei la organizații politice pentru formarea capitalului social nu este confirmată de datele analizate. Mai mult, se pare că afilierea la organizații cu scopuri non-politice conduce la un nivel mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
formarea capitalului social nu este confirmată de datele analizate. Mai mult, se pare că afilierea la organizații cu scopuri non-politice conduce la un nivel mai ridicat de capital social doar atunci când se combină cu participarea în organizații politice. În final, ipoteza importanței contactului direct, a interacțiunii față-în-față nu este susținută. Participarea mai intensă nu reușește singură să lărgească rețelele sociale sau să întărească angajamentul civic, nici să sporească încrederea socială. Chiar participarea pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
operaționalizării participării voluntare. Și deși anumite variabile socio-demografice și de context contează (în special educația, așa cum era de așteptat), participarea extinsă se dovedește legată de acceptarea valorilor democratice. Deși cercetarea este transversală, includerea participării anterioare poate fi un argument pentru ipoteza socializării anume trăsătura însăși a socializării efectele acesteia se manifestă în timp, chiar atunci când experiența socializantă a luat sfârșit. Stolle și Rochon (1998) confirmă descoperirile lui Hooghe și demonstrează că participarea are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
80 (Fisher, 1989; Verdery, 1991). În ceea ce privește evaluarea în abstract a democrației, nu există nici un model geografic clar detectabil, fostele țări comuniste nefiind clar diferite de fostele republici sovietice. Țările Europei occidentale se înscriu în parte superioară a ierarhiei, ceea ce infirmă ipoteza unei dezamăgiri democratice în vechile democrații. Nici vechimea democrației din fiecare țară nu face diferența dintre țări, democrațiile occidentale situându-se la același nivel cu noile democrații central și est-europene. Evaluarea performanței de fapt a democrației conduce însă la alte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pentru vechiul regim. Folosind datele World Values Survey 1995-1997, autorii testează importanța moștenirii trecutului, controlând alte variabile, precum cele socio-demografice, apartenența la organizații secundare, încrederea socială, valorile politice de toleranță, interes și ideologie, atitudini privitoare la statul-bunăstării și bunăstarea personală. Ipoteza este că noile experiențe legate de tranziție și evaluarea performanțelor noului regim contează tot mai mult pentru sprijinul politic. Performanța se referă atât la cea economică, cât și la cea politică: respectarea drepturilor civile și politice, percepția subiectivă a corupției
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
respectării drepturilor omului decât de estimările beneficiilor economice viitoare. Am putea crede că efectele statului asistenționist se vor răsfrânge asupra definiției democrației în Europa postcomunistă, astfel încât democrația să fie definită în principal în termeni economici, dar rezultatele sondajelor nu susțin ipoteza. Cel mai bun teren de testare a ei este Germania reunificată, unde aceeași națiune a urmat experiențe politice și sociale total diferite: capitalism și democrație funcțională, pe de-o parte, socialism și autoritarism, pe de altă parte. Ar putea exista
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
înlocuit pe cele vechi. Rămâne de stabilit cine sunt noii participanți și dacă participarea continuă să prezinte aceleași diferențe ca în trecut, când participarea era apanajul bărbaților, al celor educați și cu mai multe resurse și mai multe aptitudini civice. Ipoteza de lucru a autorilor este că noile forme de participare au tendința de a fi mai egalitare, de a include și categorii de cetățeni ce erau anterior excluși, și asta datorită caracterului lor mai puțin solicitant de resurse, timp și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
În anii '80 a avut loc ștergerea treptată a diferențelor de vot și chiar a început o tendință opusă, anume trecerea femeilor la stânga spectrului politic (Inglehart și Norris, 2000). De ce s-a petrecut această realiniere a voturilor bărbaților și femeilor? Ipoteza autorilor este că schimbările structurale au afectat valorile culturale, lucru evident de-a lungul timpului, în ciuda altor factori specifici, precum răspunsul liderilor politici, tipul de mobilizare politică și tipul de competiție politică. Tendințele structurale și culturale au dus la secularizare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
două tipuri de legături se referă la intensitatea și întinderea relației, Völker și Flap (2001) punând în lumină o dihotomie clară între rețelele de aprovizionare și așa numitele "nișe", legături personale strânse în care se discutau probleme personale și politice. Ipoteza lui Howard afirmă că participarea actuală în organizații secundare va fi cu atât mai redusă cu cât persistă o rețea extinsă de astfel de legături personale, ce inhibă nevoia de socializare. Diferențele dintre Rusia și Germania de Est sunt revelatoare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
unul răspândit în Europa post-comunistă, oarecum de înțeles dacă avem în vedere așteptările foarte ridicate produse de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezamăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, ipoteza autorului este că cei dezamăgiți vor participa mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea vor fi asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Comparația dintre cele două țări arată un nivel mult mai mare al dezamăgirii în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
protest. Vom vedea dacă la fel stau lucrurile și în România. Protestul din România, alături de alte țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar susține mai curând ipoteză "modelului legitimității": participarea convențională reprezintă un sprijin pentru sistemul politic, în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți de funcționarea democrației este deja o constatare răspândită (Norris, 2003
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
32,9 %), așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o importanță diferită pentru cele două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții convenționali sunt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]